Ridicarea nivelului apelor Dunarii nu intruneste conditiile pentru a fi considerat un caz de forta majora. In ce priveste caracterul extern, acesta exista, cresterea nivelului apelor Dunarii fiind un eveniment care nu tine de vointa interna a partilor sau de caracteristicile bunului ce a facut obiectul contractului. Privind, insa, caracterul imprevizibil al acestui eveniment, este greu de acceptat ca acesta exista, cat timp aproape anual se produc cresteri ale nivelului apelor Dunarii, fiind un eveniment, totusi, previzibil pentru o persoana cu o diligenta medie, mai ales pentru un profesionist care lucreaza in domeniul transportului pe ape. Curtea considera ca este discutabil si caracterul absolut invincibil si inevitabil al fenomenului, pentru ca nu este vorba despre caracterul absolut invincibil al cresterii nivelului apelor Dunarii, cat mai ales de previzibilitatea producerii acestui fenomen si evitabilitatea lui, in sensul ca activitatea de colectare a productiei de cereale contractate si incarcarea ei in nave de transport se putea face si in alt port in care acest fenomen era previzibil ca nu se va petrece, in perioada prevazuta pentru executarea contractului, mai ales ca in speta de fata recurenta-reclamanta i-a comunicat intimatei-parate faptul ca este dispusa sa suporte cheltuielile suplimentare legate de achizitia, transportul si incarcarea marfii in Portul Constanta.
Categorie:raspundere contractuala, raspundere delictuala
Contravaloarea lipsei de folosinta a terenurilor. Ajutor public judiciar. Admiterea in parte a pretentiilor Criteriul proportionalitatii.
1. Dispozitiile art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008 nu reprezinta altceva decat o aplicatie a regulii de principiu prevazuta de art. 274 alin. (1) C.pr.civ. Astfel, cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin incuviintarea ajutorului public judiciar nu isi pierd, din perspectiva celui cazut in pretentii, caracterul de cheltuieli de judecata, cu deosebirea ca, in cazul in care s-a admis cererea de ajutor public judiciar, cheltuielile corespunzatoare se platesc de catre partea care a cazut in pretentii direct statului.
2. In situatia in care intre parati nu exista un raport juridic de solidaritate, deoarece pretentiile formulate prin actiune impotriva fiecaruia dintre ei au fost determinate in mod individual, obligarea acestora la plata in solidar a sumei reprezentand ajutorul public judiciar este contrara prevederilor art. 277 C.pr.civ., text care prevede, in caz de coparticipare procesuala, criteriul naturii raportului juridic de drept substantial dintre coparticipanti.
In consecinta, instanta trebuie sa determine cheltuielile de judecata – care cuprind si suma ce trebuie platita de parati statului in temeiul art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008 – proportional cu pretentiile admise in contradictoriu cu fiecare dintre ei, diferenta reprezentand ajutorul public judiciar care nu poate fi pusa in sarcina acestora urmand a ramane in sarcina statului, conform art. 19 alin. (1) din acelasi act normativ.
Subrogarea asiguratorului în dreptul asiguratului. Raspundere civila contractuala vs. raspundere civila delictuala
Dreptului asiguratorului la actiunea in regres pentru recuperarea despagubirilor de la cel raspunzator de producerea prejudiciului deriva din lege (in speta, art. 22 din Legea nr. 136/1995) si din contractul de asigurare, iar subrogarea asiguratorului in drepturile asiguratului, in limita indemnizatiei platite, poate fi valorificata in conditiile dreptului comun, asiguratorului neputand a-i fi opuse prevederile speciale reglementate de contractul incheiat intre asigurat si tertul care a provocat dauna, intrucat intre asigurator si acest tert nu a existat o relatie contractuala.
In mod gresit instantele au solutionat litigiul avand in vedere conditiile raspunderii civile contractuale, in timp ce temeiul juridic al actiunii este cel al raspunderii civile delictuale, asa incat prin respingerea actiunii reclamantei ca inadmisibila, instantele anterioare au solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului cauzei, adica fara a analiza indeplinirea conditiilor legale ale raspunderii civile delictuale, intemeiata pe dispozitiile art. 998 – 999 C. civ. In consecinta, Inalta Curte a admis recursul, a casat decizia atacata si sentinta pronuntata de tribunal si a trimis cauza spre rejudecare in fond la tribunal.
Clauze penale intr-un contract de vanzare-cumparare de actiuni
In mod corect instanta de apel a constatat ca daunele pretinse conform clauzei penale din contractul de vanzare-cumparare de actiuni din anul 2003 (in valoare de 100.700,70 RON) sunt datorate atunci cand sunt intrunite toate conditiile acordarii de despagubiri: existenta faptei ilicite, existenta prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia debitorului si ca, in speta dedusa judecatii, reclamanta nu a invocat care este prejudiciul concret suferit si nu a dovedit existenta acestuia. Sustinerea reclamantei potrivit careia nu este necesar ca partea care se prevaleaza de clauza penala sa probeze existenta si intinderea prejudiciului nu poate fi primita, avand in vedere ca aceasta contravine naturii insasi a clauzei penale, de mijloc de evaluare anticipata a prejudiciului. Astfel, creditorul obligatiei neindeplinite poate pretinde plata despagubirilor in masura in care face dovada existentei unui prejudiciu, clauza penala inserata in contract dispensand pe creditor doar de proba cuantumului prejudiciului, iar nu si de proba existentei acestuia.
Accident de circulatie. Actiune in despagubiri. Data de la care curge prescriptia
In aplicarea art. art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a dreptului material la actiune in cazul stabilirii raspunderii civile delictuale pentru fapta unei persoane care a cauzat alteia un prejudiciu printr-un accident de circulatie soldat cu decesul unei persoane, este momentul la care partea ce pretinde despagubirile a cunoscut despre existenta prejudiciului si persoana vinovata. Data curgerii prescriptiei nu poate fi cea a producerii accidentului, ci numai data cunoasterii concluziilor organelor de specialitate, ca rezultat al cercetarii penale finalizate cu sesizarea instantei penale, care stabileste autorul si culpa sa in determinarea faptului prejudiciabil.
Raspundere civila delictuala ca urmare a refuzului de reintegrare in munca. Daune morale. Revizuire.
Raspundere civila delictuala ca urmare a refuzului de reintegrare in munca. Daune morale. Revizuire. Pct. 9 al art. 322 C.proc.civ. deschide calea revizuirii unei hotarari in situatia in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale ale omului prin hotararea judecatoreasca atacata, iar consecintele grave ale acestei incalcari …
Continuă lectura Raspundere civila delictuala ca urmare a refuzului de reintegrare in munca. Daune morale. Revizuire.