Potrivit dispozitiilor art. 2537 alin. (1) pct. 3 C. civ., prescriptia se intrerupe prin constituirea ca parte civila pe parcursul urmaririi penale sau in fata instantei de judecata pana la inceperea cercetarii judecatoresti.
Conform prevederilor art. 20 alin. (1) si (2) C. proc. pen., constituirea ca parte civila se poate face pana la inceperea cercetarii judecatoresti, in scris sau oral, cu indicarea naturii si a intinderii pretentiilor, a motivelor si a probelor pe care acestea se intemeiaza, iar potrivit alin. (4), in cazul nerespectarii vreuneia dintre conditiile prevazute la alin. (1) si (2), persoana vatamata sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civila in cadrul procesului penal, putand introduce actiunea la instanta civila.
Astfel, declaratia persoanei vatamate data in fata organelor de ancheta, prin care a aratat ca se constituie parte civila, fara a indica insa cuantumul pretentiilor, nu indeplineste conditiile legale obligatorii pentru a putea fi considerata constituire de parte civila cu consecinta intreruperii termenului de prescriptie a dreptului material la actiune.
Categorie:daune morale
Accident rutier. Actiune in despagubiri. Termenul de prescriptie a dreptului material la actiune
Potrivit dispozitiilor art. 2537 alin. (1) pct. 3 C. civ., prescriptia se intrerupe prin constituirea ca parte civila pe parcursul urmaririi penale sau in fata instantei de judecata pana la inceperea cercetarii judecatoresti.
Conform prevederilor art. 20 alin. (1) si (2) C. proc. pen., constituirea ca parte civila se poate face pana la inceperea cercetarii judecatoresti, in scris sau oral, cu indicarea naturii si a intinderii pretentiilor, a motivelor si a probelor pe care acestea se intemeiaza, iar potrivit alin. (4), in cazul nerespectarii vreuneia dintre conditiile prevazute la alin. (1) si (2), persoana vatamata sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civila in cadrul procesului penal, putand introduce actiunea la instanta civila.
Astfel, declaratia persoanei vatamate data in fata organelor de ancheta, prin care a aratat ca se constituie parte civila, fara a indica insa cuantumul pretentiilor, nu indeplineste conditiile legale obligatorii pentru a putea fi considerata constituire de parte civila cu consecinta intreruperii termenului de prescriptie a dreptului material la actiune.
Despagubiri morale. Divulgarea in presa a unor informatii din dosarul de urmarire penala. Caracterul nepublic al procedurii
Prin publicarea in presa a unor informatii continute de dosarul penal la un moment cand acesta se afla in faza urmaririi penale, au fost incalcate dispozitiile art. 285 alin. (2) Cod procedura penala, care impun caracterul nepublic al procedurii, tocmai in considerarea regimului acestei faze a procesului penal – acela al strangerii de probe necesare cu privire la existenta infractiunii, identificarea persoanelor care au savarsit o infractiune si stabilirea raspunderii penale a acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul trimiterii in judecata.
Din punct de vedere al probatiunii este suficient ca reclamantul a facut dovada publicarii in presa a unor componente ale dosarului penal aflat in custodia institutiei parate la un moment cand procedura avea caracter nepublic, asa incat actiunea sau inactiunea acesteia (care a facut posibila incalcarea secretului etapei procedurale respective) sa imbrace forma ilicitului, fiind evident ca aceasta specificitate a fazei urmaririi penale, care intra in atributul exclusiv al procurorului si al organului de cercetare penala supravegheat de acesta, a fost incalcata.
Despagubiri pentru paguba suferita printr-un act administrativ-fiscal nelegal
Din coroborarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 554/2004 cu cele ale art. 28 din Legea nr. 554/2004, rezulta faptul ca materia raspunderii civile delictuale reglementata de Codul civil se aplica si pentru fapte ilicite ale autoritatilor publice in relatiile acestora cu persoana vatamata in drepturile si interesele sale prin acte administrative nelegale, emise de aceste autoritati (in privinta aplicarii temporale a legii, urmand a fi avute in vedere prevederile de drept material in vigoare la data savarsirii faptei).
Dintre conditiile prevazute de Codul civil pentru antrenarea raspunderii civile delictuale, in cauza dedusa judecatii Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a pus problema indeplinirii doar a celor privind existenta unui prejudiciu cert si legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, celelalte cerinte, privind fapta ilicita si vinovatia autorilor faptei, fiind considerate dovedite.
In privinta conditiei legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca aceasta este indeplinita atata timp cat societatea reclamanta a facut dovada necesitatii functionarii activitatii sale numai in conditiile obtinerii unei autorizatii pe care, ca urmare a actelor de impunere nelegal emise, nu a putut sa o obtina, fiind, astfel, impiedicata in perioada cuprinsa intre data emiterii actelor administrative vatamatoare si data anularii acestora sa-si desfasoare activitatea.
Cat priveste conditia existentei unui prejudiciu cert, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut, pe de o parte, ca in mod neindoios recurenta-reclamanta, fiind impiedicata sa isi desfasoare activitatea, a suferit un prejudiciu, iar, pe de alta parte, ca dobanda solicitata pentru lipsa de folosinta a unei sume consemnate cu titlu de cautiune in vederea obtinerii unei solutii de suspendare a executarii actelor administrative fiscale contestate nu poate constitui o componenta a prejudiciului solicitat intrucat nu exista o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita retinuta in sarcina organelor fiscale si paguba pretinsa prin consemnarea cautiunii in dosarul avand ca obiect cererea de suspendare. Totusi, constatand ca aceasta conditie de antrenare a raspunderii civile delictuale a fost insuficient motivata de catre prima instanta, motivele fiind, contradictorii, fara a se putea efectua un control judiciar asupra rationamentului logico-juridic avut in vedere de catre judecatorul fondului si, apreciind ca in temeiul art. 22 din Codul de procedura civila, instanta de fond era datoare sa administreze probatorii care, prin raportare la obiectul cererii de chemare in judecata, sa ofere elementele necesare stabilirii prejudiciului cert suferit de reclamanta, a casat solutia si a trimis cauza spre rejudecare primei instante.
Malpraxis. Sindromul Goldenhar. Handicap grav
cu ocazia nasterii fiului S_____ C_______, s-a constatat ca acesta prezenta un handicap vizibil, respectiv urechea dreapta nu era dezvoltata normal. Ulterior, acesta a fost diagnosticat cu sindromul Goldenhar, fiind incadrat in gradul de handicap grav.
Asigurari. Despagubiri materiale si morale formulate de tertele persoane pagubite prin producerea accidentelor de circulatie
Asigurari. Despagubiri materiale si morale formulate de tertele persoane pagubite prin producerea accidentelor de circulatie