Sunt implicite, deci subintelese intr-un contract, clauzele obisnuite, celelalte, neuzuale, trebuind sa fie mentionate expres ori demonstrate prin orice alt mijloc. Pot fi considerate ca facand parte din vointa tacita a partilor acele clauze deduse din obiectul principal al contractului, inerente acestuia ori cu privire la care partile au consimtit necontestat.
In cazul unui contract de vanzare imobiliara, sunt considerate implicite doar acele prevederi care cuprind obligatii derivate din lege dupa natura contractului ori obligatiile conforme vointei necontestate a partilor, potrivit echitatii contractuale.
Din acest punct de vedere, clauza privind acceptarea vanzarii cu rezerva valorificarii clauzei penale nu poate fi considerata ca fiind o prevedere implicita, iar in aceste conditii reclamantii au sarcina de a dovedi existenta ei la data incheierii contractului de vanzare, moment in care partile si-au facut cunoscute ori si-au declarat orice pretentii reciproce aflate in legatura cu acesta.
Astfel, aceasta prevedere neuzuala trebuia inserata in contractul de vanzare sau demonstrata ca fiind cunoscuta partii opuse in contractul sinalagmatic la data vanzarii, deoarece nu era implicita. Lipsa ei semnifica, in conditiile art. 1539 C.civ., ca partea accepta intocmai executarea obligatiei debitorului pur si simplu, pierzand justificarea de a pretinde penalitatile de intarziere stabilite pentru executarea cu intarziere.
Categorie:vanzare cumparare
Contract de vanzare-cumparare. Actiune pauliana. Frauda debitorului. Complicitatea la frauda a tertului dobanditor
Dispozitiile art. 1562 si 1563 din Codul civil reglementeaza conditiile de admisibilitate ale actiunii revocatorii si anume: prejudiciul suferit de creditor ca urmare a incheierii actului juridic de catre debitor, frauda debitorului, complicitatea tertului la frauda (in cazul contractelor cu titlu oneros) si, respectiv caracterul cert al creantei. Cerintele relative la frauda debitorului si frauda tertului in materia actiunii revocatorii au un inteles mai larg cuprinzand nu numai inten?ia directa a acestora de a-l prejudicia pe creditor, ci si simpla cunoa?tere a faptului ca debitorul isi provoaca sau isi agraveaza starea de insolvabilitate. Ca atare, nu este necesara dovedirea intentiei directe a debitorului si a tertului in vederea fraudarii intereselor creditorului.
Astfel, imprejurarea ca tertul dobanditor cuno?tea ca debitorul datoreaza sume de bani creditorului (intrucat a incasat personal unele sume de bani care au fost folosite si pentru creditarea activitatii unei societatii comerciale la care era unic ac?ionar si administrator), faptul ca debitorul, prin instrainarea singurului imobil pe care il de?inea cu o saptamana mai inainte de data scaden?ei creantei a acceptat sa-si creeze o stare de insolvabilitate, care conducea la imposibilitatea executarii silite a creantei datorate creditorului, precum si existenta unei relatii de concubinaj intre partile actului de vanzare-cumparare a imobilului sunt de natura a dovedi indeplinirea conditiei fraudei debitorului si a conditiei complicitatii la frauda a tertului.
Interdictie temporara de construire. Actiune in raspundere civila delictuala. Neindeplinirea conditiei certitudinii prejudiciului
Emiterea certificatului de urbanism este in responsabilitatea autoritatii administrative, ca singura autoritate indrituita sa ateste regimul juridic al unui teren din perspectiva regulilor generale de urbanism, si, prin urmare, fapta de a fi emis un act care atesta situatii neconforme realitatii este ilicita ?i impune raspunderea pentru daune.
Cu toate acestea, mentionarea in contractul de vanzare al reclamantei a unei interdictii temporare de construire, pana la elaborarea unui P.U.Z. sau .P.U.D., interdictie care are caracter clar exprimat, fara un termen determinat, atesta faptul ca partea cumparatoare a avut, prin achizitia terenului, doar sansa de a construi, care nu se circumscrie notiunii de prejudiciu cert, in conditiile in care aceasta pierdere nu a survenit ca urmare a faptului ilicit al autoritatii administrative, ci a fost o imprejurare preexistenta, cunoscuta cumparatorului de la data vanzarii.
Astfel, in mod corect instanta de apel a respins actiunea in raspundere civila delictuala, avand ca obiect repararea prejudiciului patrimonial determinat de diferenta dintre pretul platit efectiv ?i pretul pe care l-ar fi platit daca ar fi cunoscut situatia urbanistica a terenului, promovata de cumparator impotriva autoritatii administrative emitente a certificatului de urbanism, pentru lipsa caracterului cert al prejudiciului.
Contract de vanzare. Incheierea unei conventii de punere in aplicare a contractului. Invocarea incalcarii principiului simetriei.
Contract de vanzare. Incheierea unei conventii de punere in aplicare a contractului. Invocarea incalcarii principiului simetriei. Conditii ?i efecte C. civ., art. 1235, art. 1239 alin. (2), art. 1242 alin. (1), art. 1243, art. 1244, art. 1270
Articolul 1243 C. civ. instituie o regula generala si relativa cu privire la respectarea principiului simetriei sub aspectul formalismului in privinta incheierii si modificarii contractului. Sub aspect substantial, regula simetriei reprezinta una dintre consecintele principiului fortei obligatorii consacrat prin art. 1270 C. civ., insemnand ca modificarea contractului se realizeaza prin acelasi mecanism ca si formarea contractului, prin vointa concordanta a partilor. Pentru incheierea in mod valabil a unor conventii privind punerea in aplicare a contractelor de vanzare incheiate intre parti nu este necesara forma autentica, in absenta unor prevederi contractuale care sa modifice sau sa completeze contractele de vanzare incheiate in forma autentica. Aceste conventii produc efecte juridice in temeiul principiului consensualismului, potrivit cu care manifestarea de vointa nu trebuie sa imbrace o forma speciala ?i, prin urmare, in aceasta situatie nu sunt incidente prevederile art. 1243 C. civ. ?i, pe cale de consecinta, nici cele ale art. 1242 alin. (1) C. civ. referitoare la sanctiunea nulitatii care se impune pentru nerespectarea dispozitiilor art. 1243 din acela?i cod.
Contract de vanzare-cumparare. Deghizarea partiala a pretului prin simulatie. Sanctiunea aplicabila
Constructia juridica realizata prin incheierea concomitenta a doua contracte, unul de vanzare-cumparare, in care s-a trecut un pret mai mic decat cel real si unul de imprumut, in care suma imprumutata reprezinta, in realitate, diferenta dintre pretul real convenit de parti si pretul aparent, declarat in contractul de vanzare-cumparare, contine toate elementele unei simulatii sub forma deghizarii partiale a elementului pret din continutul contractului de vanzare-cumparare.
Natura ilicita a acestei constructii juridice, prin care partile au urmarit fraudarea legislatiei fiscale prin eludarea platii impozitului pe transferul proprietatii, nu se rasfrange asupra scopului urmarit de parti la incheierea contractului de vanzare-cumparare, deoarece doar modalitatea de plata a pretului are in sine o componenta ilicita, iar nu intreaga operatiune de vanzare-cumparare, care are la baza principiul libertatii contractuale si care nu contravine prevederilor art. 5 C. civ. din 1864.
In aceasta situatie, una dintre partile contractante nu poate obtine anularea actelor juridice astfel incheiate pentru cauza ilicita intrucat efectele simulatiei in raporturile dintre acestea sunt guvernate de principiul prioritatii vointei reale a partilor, conform prevederilor art. 1175 C. civ. din 1864, sanctiunea civila care intervine in cazul simulatiei prin deghizarea partiala a pretului fiind inopozabilitatea fata de terti a situatiei create prin contractul ce contine elementul secret, iar nu nulitatea absoluta.
Revendicare. Imobil in litigiu. Comparare de titluri. Titlul preferabil. Sa fie obligati paratii sa-i lase in deplina proprietate si posesie imobilul apartament
Revendicare. Imobil in litigiu. Comparare de titluri. Titlul preferabil. Sa fie obligati paratii sa-i lase in deplina proprietate si posesie imobilul apartament