Dispozitiile art. 1562 si 1563 din Codul civil reglementeaza conditiile de admisibilitate ale actiunii revocatorii si anume: prejudiciul suferit de creditor ca urmare a incheierii actului juridic de catre debitor, frauda debitorului, complicitatea tertului la frauda (in cazul contractelor cu titlu oneros) si, respectiv caracterul cert al creantei. Cerintele relative la frauda debitorului si frauda tertului in materia actiunii revocatorii au un inteles mai larg cuprinzand nu numai inten?ia directa a acestora de a-l prejudicia pe creditor, ci si simpla cunoa?tere a faptului ca debitorul isi provoaca sau isi agraveaza starea de insolvabilitate. Ca atare, nu este necesara dovedirea intentiei directe a debitorului si a tertului in vederea fraudarii intereselor creditorului.
Astfel, imprejurarea ca tertul dobanditor cuno?tea ca debitorul datoreaza sume de bani creditorului (intrucat a incasat personal unele sume de bani care au fost folosite si pentru creditarea activitatii unei societatii comerciale la care era unic ac?ionar si administrator), faptul ca debitorul, prin instrainarea singurului imobil pe care il de?inea cu o saptamana mai inainte de data scaden?ei creantei a acceptat sa-si creeze o stare de insolvabilitate, care conducea la imposibilitatea executarii silite a creantei datorate creditorului, precum si existenta unei relatii de concubinaj intre partile actului de vanzare-cumparare a imobilului sunt de natura a dovedi indeplinirea conditiei fraudei debitorului si a conditiei complicitatii la frauda a tertului.
Etichetă:contract de vanzare-cumparare
Contract de vanzare-cumparare. Deghizarea partiala a pretului prin simulatie. Sanctiunea aplicabila
Constructia juridica realizata prin incheierea concomitenta a doua contracte, unul de vanzare-cumparare, in care s-a trecut un pret mai mic decat cel real si unul de imprumut, in care suma imprumutata reprezinta, in realitate, diferenta dintre pretul real convenit de parti si pretul aparent, declarat in contractul de vanzare-cumparare, contine toate elementele unei simulatii sub forma deghizarii partiale a elementului pret din continutul contractului de vanzare-cumparare.
Natura ilicita a acestei constructii juridice, prin care partile au urmarit fraudarea legislatiei fiscale prin eludarea platii impozitului pe transferul proprietatii, nu se rasfrange asupra scopului urmarit de parti la incheierea contractului de vanzare-cumparare, deoarece doar modalitatea de plata a pretului are in sine o componenta ilicita, iar nu intreaga operatiune de vanzare-cumparare, care are la baza principiul libertatii contractuale si care nu contravine prevederilor art. 5 C. civ. din 1864.
In aceasta situatie, una dintre partile contractante nu poate obtine anularea actelor juridice astfel incheiate pentru cauza ilicita intrucat efectele simulatiei in raporturile dintre acestea sunt guvernate de principiul prioritatii vointei reale a partilor, conform prevederilor art. 1175 C. civ. din 1864, sanctiunea civila care intervine in cazul simulatiei prin deghizarea partiala a pretului fiind inopozabilitatea fata de terti a situatiei create prin contractul ce contine elementul secret, iar nu nulitatea absoluta.
Rezolutiunea contractului sinalagmatic si conditia rezolutorie sunt categorii juridice care nu se confunda si nu se suprapun, chiar daca, prin invocarea ambelor, partea interesata tinde la desfiintarea contractului
Rezolutiunea contractului sinalagmatic si conditia rezolutorie sunt categorii juridice care nu se confunda si nu se suprapun, chiar daca, prin invocarea ambelor, partea interesata tinde la desfiintarea contractului. Noul Cod civil reglementeaza distinct cele doua categorii juridice, concluzia fiind ca neexecutarea unei obligatii de a face, asumata de catre debitor, nu constituie o conditie rezolutorie ci, sub rezerva indeplinirii si a celorlalte conditii, o cauza de rezolutiune a contractului
Aplicarea directa a normelor CEDO. O privare de proprietate apartinand celei de-a doua norme
Aplicarea directa a normelor CEDO. O privare de proprietate apartinand celei de-a doua norme CEDO nu poate fi justificata decat daca se demonstreaza, in special, ca a intervenit pentru o cauza de utilitate publica. O ingerinta in dreptul de proprietate trebuie sa asigure un just echilibru intre cerintele de interes general ale comunitatii si imperativele protejarii drepturilor fundamentale ale individului
Obligarea paratei sa lase in deplina proprietate si linistita posesie spatiul de vanzare impreuna cu terenul aferent, sa fie obligata parata la plata sumei reprezentand lipsa de folosinta
Revendicare. Reclamanta a chemat in judecata pe parata SC B. SA solicitand instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta sa se dispuna obligarea acesteia sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie spatiul de vanzare in suprafata de 26,49 mp si spatiul de depozitare in suprafata de 3,76 mp, impreuna cu terenul aferent, pe care le-a evaluat la suma de 80.000 RON si, respectiv, sa fie obligata parata la plata sumei de 30.000 RON, reprezentand lipsa de folosinta pentru ultimii 3 ani, cu cheltuieli de judecata.
Nu este permisa conventia partilor care sa impuna aplicarea legii generale. Inlaturarea de la aplicare a legii generale ori de cate ori exista o dispozitie speciala intr-o materie data, nu trebuie sa fie expresa
Inlaturarea de la aplicare a legii generale ori de cate ori exista o dispozitie speciala intr-o materie data, nu trebuie sa fie expresa, intrucat este consecinta directa a principiului Specialia Generalibus Derogant, fiind de la sine inteleasa. Prin urmare, tot ca o consecinta a acestui principiu, nu este permisa conventia partilor care sa impuna aplicarea legii generale, inlaturand de la aplicare dispozitia speciala mai restrictiva, avand in vedere limitele instituite de dispozitiile art. 5 C. civ., in care se poate manifesta libertatea de a contracta a partilor.