Constructia juridica realizata prin incheierea concomitenta a doua contracte, unul de vanzare-cumparare, in care s-a trecut un pret mai mic decat cel real si unul de imprumut, in care suma imprumutata reprezinta, in realitate, diferenta dintre pretul real convenit de parti si pretul aparent, declarat in contractul de vanzare-cumparare, contine toate elementele unei simulatii sub forma deghizarii partiale a elementului pret din continutul contractului de vanzare-cumparare.
Natura ilicita a acestei constructii juridice, prin care partile au urmarit fraudarea legislatiei fiscale prin eludarea platii impozitului pe transferul proprietatii, nu se rasfrange asupra scopului urmarit de parti la incheierea contractului de vanzare-cumparare, deoarece doar modalitatea de plata a pretului are in sine o componenta ilicita, iar nu intreaga operatiune de vanzare-cumparare, care are la baza principiul libertatii contractuale si care nu contravine prevederilor art. 5 C. civ. din 1864.
In aceasta situatie, una dintre partile contractante nu poate obtine anularea actelor juridice astfel incheiate pentru cauza ilicita intrucat efectele simulatiei in raporturile dintre acestea sunt guvernate de principiul prioritatii vointei reale a partilor, conform prevederilor art. 1175 C. civ. din 1864, sanctiunea civila care intervine in cazul simulatiei prin deghizarea partiala a pretului fiind inopozabilitatea fata de terti a situatiei create prin contractul ce contine elementul secret, iar nu nulitatea absoluta.
Categorie:simulatie
Contract de vanzare-cumparare a unor terenuri incheiat de un cetatean strain inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Interdictie legala. Simulatie prin interpunere de persoane. Frauda la lege. Nulitate. Efecte
Actiunea in simulatie nu se confunda cu actiunea in nulitatea actului secret. Simulatia, prin ea insasi, este in principiu valabila, sanctiunea ei nefiind nulitatea, ci inopozabilitatea actului secret fata de terti. In consecinta, in toate acele ipoteze in care actul secret a fost incheiat in mod valabil, el isi va produce efectele intre parti, fiind mentinut. Insa, atunci cand simulatia este ilicita, actiunea in simulatie este dublata de actiunea in nulitate, in sensul ca simulatia este sanctionata cu nulitatea intregii operatii, atat a actului aparent, cat si celui secret. Unei asemenea situatii se circumscrie si ipoteza in care justificarea acordului simulator s-a intemeiat pe imposibilitatea unei persoane, cetatean strain, de a dobandi terenuri in Romania – intr-un moment situat inainte de data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana – urmarindu-se, deci, eludarea unor dispozitii legale imperative, situatie in care actul juridic simulat nu mai poate fi ocrotit de lege, neputand produce efecte juridice nici intre partile contractante.