Starea de insolvabilitate a debitorului, provocata sau accentuata prin incheierea actului de donatie atacat pe calea actiunii pauliene, nu rezulta doar din absenta oricarui venit de natura a face imposibila recuperarea vreunei parti din creanta reclamantului, ci subzista si in cazul in care venitul existent nu ofera o perspectiva de timp rezonabila pentru achitarea acesteia.
Incasarea pensiei de catre paratul debitor nu impiedica o constatare in sensul ca partea reclamanta justifica un prejudiciu, conform art. 1562 alin.(1) Cod civil, ce consta in crearea sau marirea starii de insolvabilitate a debitorului, fiind suficient ca, prin incheierea actului de donatie, paratul ?i-a creat un dezechilibru financiar, punandu-l pe creditor in imposibilitate de a-si recupera creditul intr-un termen rezonabil.
Categorie:civil
Succesiune vacanta, colaterali privilegiati, pretentii, asociatii de proprietari
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti la data de 19.07.2018, sub dosar nr. #####/4/2018, reclamanta Asociatia De Proprietari #### ###, in contradictoriu cu paratul Municipiul Bucuresti prin Primarul General, a solicitat instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa se constate deschisa succesiunea defunctei ######## ########, decedata la data de 23.12.2016, cu ultimul domiciliu in Bucuresti, Bd. ######### #######, nr. 5-7, #### ###, ### #, #####, apt. D, sectorul 4, CNP #############, sa se constate ca succesiunea ramasa de pe urma defunctei ######## ######## este vacanta, nefiind acceptata in termenul de prescriptie al dreptului de optiune succesorala prevazut de art. 700 C.civil de catre o persoana cu vocatie succesorala utila, sa se constate ca paratul Municipiul Bucuresti culege intreaga mostenire, in temeiul art.680 C.civil si a devenit proprietarul imobilului situat in Bucuresti, Bd. ######### #######, nr.5-7, #### ###, ####, #####, apt. D, sectorul 4 de la data de 23.12.2016, sa se constate ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctei este formata din cota de 1/1 din imobilul situat in Bucuresti, Bd. ######### #######, nr.5-7, #### ###, ####, #####, apt. D, sectorul 4, pasivul succesoral fiind format din sumele restante la plata cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari si penalitatile aferente, sa fie obligat paratul la plata catre reclamanta a sumei de 9091,64 de lei, reprezentand contravaloarea cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari restante si penalitatile de intarziere aferente apartamentului ,,D” de la adresa mai sus mentionata pentru perioada martie 2015-martie 2018, reprezentand 4577,44 lei, cote de intretinere, 3940,72 lei, penalitati de intarziere si 416 lei, reprezentand fond de reparatii, cu cheltuieli de judecata.
Mostenirea legala si testamentara. Cauze de nulitate a testamentului
Prin cererea de chemare în judecata înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a III a Civil sub nr. __ reclamantele N_ Z_ , si A_ A_ , A___ A_ A__ A____ au chemat în judecata pe pârâta D_ D_, solicitand ca, prin hotararea ce se va pronunta : sa se constate deschisa succesiunea defunctului N_ D_ , decedat la data de 09.03.2010, cu ultimul domiciliu în Mun. Bucuresti, ___. 293, sector 3, natura succesiunii testamentara, în baza testamentului autentificat sub nr. 1383/23.05.1996, de BNP M_ D_, sa se constate ca defuncta N_ D_ C_ are calitatea de legatar universal al acestuia ; sa se constate deschisa succesiunea defunctei N_ D_ C_ decedata la data de 16.11.2014, cu ultimul domiciliu în Bucuresti, __. 293, Sector 3, natura succesiunii fiind legala; sa se constate ca au calitatea de mostenitori legali ai defunctei N_ D_ C_: A_ A_ – în calitate de mama, ascendent privilegiat, cu o cota de 5/20 din masa succesorala ; N_ Z_ – in calitate de sora – colateral privilegiat cu o cota de 3/20 din masa succesorala; Vernian M_ – în calitate de sora – colateral privilegiat cu o cota de 3/20 din masa succesorala; F_ F_ – în calitate de sora – colateral privilegiat cu o cota de 3/20 din masa succesorala; G_ G_ – în calitate de sora – colateral privilegiat cu o cota de 3/20 din masa succesorala; B_ B_ – în calitate de sora – colateral privilegiat cu o cota de 3/20 din masa succesorala.
Intreruprea prescriptiei prin constituirea ca parte civila pe parcursul urmaririi penale sau in fata instantei de judecata
Potrivit dispozitiilor art. 2537 alin. (1) pct. 3 C. civ., prescriptia se intrerupe prin constituirea ca parte civila pe parcursul urmaririi penale sau in fata instantei de judecata pana la inceperea cercetarii judecatoresti.
Conform prevederilor art. 20 alin. (1) si (2) C. proc. pen., constituirea ca parte civila se poate face pana la inceperea cercetarii judecatoresti, in scris sau oral, cu indicarea naturii si a intinderii pretentiilor, a motivelor si a probelor pe care acestea se intemeiaza, iar potrivit alin. (4), in cazul nerespectarii vreuneia dintre conditiile prevazute la alin. (1) si (2), persoana vatamata sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civila in cadrul procesului penal, putand introduce actiunea la instanta civila.
Astfel, declaratia persoanei vatamate data in fata organelor de ancheta, prin care a aratat ca se constituie parte civila, fara a indica insa cuantumul pretentiilor, nu indeplineste conditiile legale obligatorii pentru a putea fi considerata constituire de parte civila cu consecinta intreruperii termenului de prescriptie a dreptului material la actiune.
Promisiune bilaterala de vanzare imobil. Executarea cu intarziere a vanzarii. Clauza penala
Sunt implicite, deci subintelese intr-un contract, clauzele obisnuite, celelalte, neuzuale, trebuind sa fie mentionate expres ori demonstrate prin orice alt mijloc. Pot fi considerate ca facand parte din vointa tacita a partilor acele clauze deduse din obiectul principal al contractului, inerente acestuia ori cu privire la care partile au consimtit necontestat.
In cazul unui contract de vanzare imobiliara, sunt considerate implicite doar acele prevederi care cuprind obligatii derivate din lege dupa natura contractului ori obligatiile conforme vointei necontestate a partilor, potrivit echitatii contractuale.
Din acest punct de vedere, clauza privind acceptarea vanzarii cu rezerva valorificarii clauzei penale nu poate fi considerata ca fiind o prevedere implicita, iar in aceste conditii reclamantii au sarcina de a dovedi existenta ei la data incheierii contractului de vanzare, moment in care partile si-au facut cunoscute ori si-au declarat orice pretentii reciproce aflate in legatura cu acesta.
Astfel, aceasta prevedere neuzuala trebuia inserata in contractul de vanzare sau demonstrata ca fiind cunoscuta partii opuse in contractul sinalagmatic la data vanzarii, deoarece nu era implicita. Lipsa ei semnifica, in conditiile art. 1539 C.civ., ca partea accepta intocmai executarea obligatiei debitorului pur si simplu, pierzand justificarea de a pretinde penalitatile de intarziere stabilite pentru executarea cu intarziere.
Accesiune imobiliara artificiala. Dreptul la actiune al constructorului de buna-credinta
In materia accesiunii imobiliare artificiale, neexercitarea de catre proprietarul terenului a dreptului de optiune prevazut de art. 581 Noul Cod civil nu atrage de jure inadmisibilitatea cererii de chemare in judecata exercitata de constructorul proprietar al materialelor.O astfel de solutie incalca dreptul de liber acces la justitie. Unul dintre motive este ca, atata vreme cat constructia este prezumata prin lege a fi proprietatea proprietarului terenului, iar constructorul proprietar al materialelor nu are posesia constructiei, acesta din urma nu ar putea formula actiune in revendicare. De aceea, in cazul neexercitarii de catre proprietarul terenului a dreptului de optiune, instantele nu pot refuza dreptul constructorului de buna-credinta de a introduce el insusi actiune in realizarea drepturilor sale.