Atribuirea beneficiului locuintei conjugale unuia dintre soti la desfacerea casatoriei nu este conditionata de existenta pe rolul instantelor de judecata a unui dosar avand ca obiect partaj

Atribuirea beneficiului locuintei conjugale unuia dintre soti la desfacerea casatoriei nu este conditionata de existenta pe rolul instantelor de judecata a unui dosar avand ca obiect partaj.

Obiectul sesizarii
Daca in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 324 alin. (1) coroborat cu art. 324 alin. (4) din Codul civil prin sintagma „pana la data ramanerii definitive a hotararii de partaj” se intelege ca solutionarea petitului avand ca obiect atribuirea beneficiului locuintei conjugale unuia dintre soti la desfacerea casatoriei este conditionata de existenta pe rolul instantelor de judecata a unui dosar avand ca obiect partaj cu privire la locuinta conjugala a partilor sau sintagma „pana la data ramanerii definitive a hotararii de partaj” reprezinta momentul pana la care o hotarare pronuntata intr-un dosar avand ca obiect atribuirea beneficiului locuintei la desfacerea casatoriei isi produce efectele juridice.

Partaj – posibilitatea partajarii datoriilor comune ale sotilor

Partaj – posibilitatea partajarii datoriilor comune ale sotilor Avand in vedere ca reclamantul a solicitat ca, in ipoteza in care instanta apreciaza ca
nu se poate dispune preluarea de catre parata, in mod exclusiv, a obligatiilor de plata ce decurg din contractul de credit ipotecar nr. X/02.07.2008, sa se respinga cererea de chemare in judecata in ansamblul ei, instanta urmeaza a analiza, cu prioritate, in ce masura se poate proceda la partajarea datoriilor comune ale sotilor in cadrul unei actiuni de partaj.
Instanta retine, in primul rand, ca notiunea de ”regularizare a datoriilor” prevazuta
de art. 357 alin. (1) ?i (2) C.civ., nu se include in notiunea de partaj, intrucat partajul vizeaza sistarea starii de coproprietate asupra bunurilor comune, aspect ce rezulta din art. 669 alin. (2) C.civ.. Prin urmare, numai bunurile asupra carora partile au un drept de coproprietate pot constitui obiect al partajului, iar nu creantele sau datoriile.

Constructie edificata pe terenul proprietatea altei persoane. Neexercitarea dreptului de optiune

Constructie edificata pe terenul proprietatea altei persoane. Neexercitarea de catre proprietarul terenului a dreptului de optiune reglementat de art. 494 Cod civil. Admisibilitatea actiunii formulate de constructor in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin accesiune imobiliara artificiala in persoana proprietarului terenului

Desi in mod obisnuit dreptul de optiune al proprietarului terenului este calificat ca fiind unul potestativ, trebuie totusi admis ca in anumite circumstante este legitim ca acestuia sa i se poata pretinde sa-si manifeste, in limitele prevazute de art.494 din Codul civil de la 1864, optiunea, prin raportare la buna sau reaua-credinta a constructorului.
Atunci cand cel care a edificat constructia nu are si posesia acesteia, lucrarea aflandu-se in stapanirea fizica a proprietarului terenului, iar de la data edificarii constructiei a trecut o suficient de lunga perioada de timp in care proprietarul terenului nu a inteles sa-si exprime dreptul de optiune, a-i ingadui acestuia sa ramana in pasivitate, profitand de faptul ca are stapanirea de fapt a construc?iei, apare ca inechitabil in raport cu autorul constructiei, care ar ramane, pentru o perioada de timp pe care nu o poate anticipa, in incertitudine cu privire la drepturile sale izvorate din faptul edificarii si la posibilitatea lui de a obtine, in limitele si conditiile stabilite de lege, o eventuala despagubire.
In asemenea situatie, neexercitarea dreptului de optiune poate fi considerata abuziva, cata vreme autorul constructiei este impiedicat sa-si clarifice si sa cunoasca situatia juridica rezultata din faptul edificarii si, in functie de aceasta, existenta sau inexistenta unui drept de despagubire in contra proprietarului terenului, pe care sa-l poata apoi realiza, conferindu-i efectivitate.
In acelasi timp, exista si un interes mai general, care depaseste simplele interese ale partilor, pentru clarificarea situatiei juridice a constructiei edificate pe terenul altuia, starea de incertitudine privitoare la soarta juridica a constructiei venind in contra exigentelor de securitate a circuitului juridic civil, nefiind oportun ca situatiile caracterizate prin precaritate juridica sa ramana astfel o prea lunga perioada de timp.
Prin urmare, respingerea ca inadmisibila a actiunii nu poate fi considerata legala, ea absolutizand, in mod injust dreptul de optiune al proprietarului terenului, pe de o parte, iar pe de alta parte ignorand sau chiar negand dreptul constructorului de a obtine clarificarea unei situatii juridice lasate in incertitudine o lunga perioada de timp si care, daca s-ar perpetua, are vocatia de a-i periclita in substanta lui dreptul la despagubire pe care acesta il afirma, impiedicand inclusiv cercetarea pe cale judiciara a existentei sau inexistentei acestuia.

Uzucapiune de lunga durata. Bun fara stapan. Calitatea procesuala pasiva a unitatii administrativ teritoriale

Uzucapiune de lunga durata. Bun fara stapan. Calitatea procesuala pasiva a unitatii administrativ teritoriale Din interpretarea dispozitiilor art. 1847 si urmatoarele si a art. 1890 Cod civil rezulta ca prescriptia achizitiva trebuie opusa doar fostului proprietar al imobilului in litigiu, in considerarea efectului juridic al uzucapiunii de sanctiune civila fata de titularul nediligent care a permis iesirea bunului din patrimoniul sau. In masura in care, insa, nu este posibila identificarea fostului proprietar al terenului ce face obiectul cererii, ori a altor persoane care ar fi interesate in contestarea uzucapiunii sau acesta a decedat si nu s-a dezbatut succesiunea vacanta, calitatea procesuala pasiva se prezuma, prin dispozitiile legii, ca apartine unitatii administrativ – teritoriale, in a carei raza teritoriala se afla imobilul, ca titulare ale patrimoniului imobiliar.

Servitute de utilitate publica instituita asupra unui teren proprietate privata. Expropiere de fapt.

Expropiere de fapt. Servitute de utilitate publica instituita asupra unei suprafete de teren, proprietate privata. Conditionarea proprietarului pentru obtinerea autorizatiei de constructie de dezmembrarea terenului in parcele distincte si renuntarea la dreptul de proprietate asupra suprafetei afectate servitutii de uz public. Constatarea nulitatii absolute a declaratiei notariale de renuntare la dreptul de proprietate. Existenta unei cauze ilicite, imorale. Atingerea adusa dreptului de proprietate. Constatarea exproprierii in fapt. Obligarea unitatii administrativ-teritoriale la plata unei juste despagubiri.

Constatarea vacantei succesorale. Mosteniri si liberalitati. Uzucapiune

Procedura speciala notariala reglementata de art. 118 din Legea nr. 36/1995, pentru cazul vacantei succesorale, nu este obligatorie ori exclusiva, in sensul excluderii posibilitatii ca aceasta sa poata fi ceruta instantelor de judecata, in raport chiar de dispozitiile art. 110 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, potrivit cu care succesibilul sau alta persoana interesata poate sesiza direct instanta judecatoreasca in vederea dezbaterii unei succesiuni.
Existenta unei succesiuni vacante si a componentei masei succesorale se poate constata, in urma verificarilor necesare, si de catre instanta, in lipsa certificatului de vacanta succesorala eliberat ca urmare a parcurgerii procedurii notariale. Aceasta intrucat interesul general impune a se recunoaste statului calitatea de a sta in justitie in legatura cu acea succesiune, chiar inainte de eliberarea certificatului de vacanta succesorala, atat certificatul eliberat de notar, cat si hotararea judecatoreasca neavand, sub acest aspect, decat un efect declarativ, iar nu constitutiv, intrucat statul dobandeste mostenirea ope legis, de la deschiderea ei, potrivit regulilor generale si neavand un drept de optiune succesorala.