Partaj – posibilitatea partajarii datoriilor comune ale sotilor

Partaj – posibilitatea partajarii datoriilor comune ale sotilor Avand in vedere ca reclamantul a solicitat ca, in ipoteza in care instanta apreciaza ca
nu se poate dispune preluarea de catre parata, in mod exclusiv, a obligatiilor de plata ce decurg din contractul de credit ipotecar nr. X/02.07.2008, sa se respinga cererea de chemare in judecata in ansamblul ei, instanta urmeaza a analiza, cu prioritate, in ce masura se poate proceda la partajarea datoriilor comune ale sotilor in cadrul unei actiuni de partaj.
Instanta retine, in primul rand, ca notiunea de ”regularizare a datoriilor” prevazuta
de art. 357 alin. (1) ?i (2) C.civ., nu se include in notiunea de partaj, intrucat partajul vizeaza sistarea starii de coproprietate asupra bunurilor comune, aspect ce rezulta din art. 669 alin. (2) C.civ.. Prin urmare, numai bunurile asupra carora partile au un drept de coproprietate pot constitui obiect al partajului, iar nu creantele sau datoriile.

Clauze abuzive. Suspendarea cauzei aflata pe rolul instantei romanesti pana la solutionarea unei cauze aflate pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene

Clauze abuzive. Suspendarea cauzei aflata pe rolul instantei romanesti pana la solutionarea unei cauze aflate pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene In cazul suspendarii cauzei aflate pe rolul instantei romanesti pana la solutionarea unei cauze aflate pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in directa legatura cu prima, trebuie avute in vedere …
Continuă lectura Clauze abuzive. Suspendarea cauzei aflata pe rolul instantei romanesti pana la solutionarea unei cauze aflate pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene

Clauze abuzive. Imprumutul trebuie restituit in aceeasi moneda straina in care a fost contractat

Aceasta cerinta presupune ca o clauza potrivit careia imprumutul trebuie restituit in aceeasi moneda straina in care a fost contractat sa fie inteleasa de consumator atat pe plan formal si gramatical, cat si in ceea ce priveste efectele concrete ale acesteia, in sensul ca un consumator mediu, normal informat si suficient de atent si de avizat sa poata nu numai sa cunoasca posibilitatea aprecierii sau a deprecierii monedei straine in care a fost contractat imprumutul, ci si sa evalueze consecintele economice, potential semnificative, ale unei astfel de clauze asupra obligatiilor sale financiare

Clauzele abuzive. Clauza privitoare la dobanda. Nulitate versus imprevizibilitate

Dreptul material aplicabil in materia protectiei consumatorilor (Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori si Directiva nr. 93/13/CEE privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii) prevede ca sanctiunea care intervine in situatia constatarii caracterului abuziv al clauzelor este incetarea producerii efectelor pentru viitor, fara a se pune in discutie prestatiile deja executate, astfel cum se intampla in cazul sanctiunii nulitatii. A inlocui clauza privitoare la dobanda inseamna, contrar opiniei recurentului-reclamant, interventia instantei in contractele incheiate de parti, interventie nepermisa de dispozitiile legale mentionate.

contestatie la executare . Cesiunea de creanta nu reprezinta titlu executoriu. Opinie divergenta

contestatie la executare . Cesiunea de creanta nu reprezinta titlu executoriu

Contract de credit. Caracterul abuziv al sintagmei „dobanda de referinta variabila care se afiseaza la sediile bancii”

Continutul clauzei din contractul de credit care stabileste ca, dupa primele 12 luni de la incheierea acestuia, dobanda curenta este formata din dobanda de referinta variabila care se afiseaza la sediile bancii este abuziv, cu referire la sintagma „dobanda de referinta variabila care se afiseaza la sediile bancii” deoarece aceasta sintagma nu este exprimata intr-un limbaj usor inteligibil si nu permite consumatorului sa determine mecanismul prin care banca ar putea sa determine rata dobanzii, neexistand, explicitat, un mecanism de stabilire si de evolutie a acestei parti variabile a dobanzii, lasand, astfel, la liberul arbitru al bancii cuantumul partii variabile a dobanzii.