Actiune in stabilirea paternitatii impotriva reclamantului. Imposibilitatea revizuirii unei hotarari definitive
Categorie:CEDO
Lipsa unor masuri ale autoritatilor in vederea stoparii alienarii parentale
Prima reclamanta, dna R.I., s-a nascut in 1975 si locuieste in Bucuresti. Aceasta a avut o relatie stabila cu R.. Aceasta a avut doi copii cu R. al doilea reclamant, M.I., nascut in 2006, si al treilea reclamant, I.I., nascut in 2009. In 2010, relatia s-a destramat, iar R. a parasit locuinta familiei. Potrivit intelegerii dintre parinti, copiii urmau sa ramana cu reclamanta, in locuinta familiei. De asemenea, parintii au decis ca R. va avea acces nelimitat la copii si va avea un rol activ in educatia lor.
5. La 28 octombrie 2013, copiii si bunica lor materna au suferit un accident rutier, in urma caruia numai bunica a necesitat ingrijire si supraveghere medicala. In noiembrie, R. a luat copiii din locuinta primei reclamante fara consimtamantul acesteia. Potrivit primei reclamante, de la acea data si pana in mai 2014, aceasta a reusit sa vada copiii doar ocazional si de fiecare data in prezenta tatalui lor. Dupa 5 mai 2014 (a se vedea infra, pct. 9), contactele dintre acestia au devenit si mai rare, iar dupa 6 iunie 2014 au incetat in totalitate (a se vedea infra, pct. 11).
6. La 25 noiembrie 2013, prima reclamanta a introdus o actiune pentru incredintarea minorilor impotriva lui R. la Judecatoria Bucuresti (a se vedea infra, pct. 26). Totodata, a solicitat pronuntarea unei ordonante presedintiale pentru stabilirea domiciliului minorilor la aceasta pe durata actiunii privind incredintarea minorilor
Incalcarea art.1 din Protocolul nr.1 la Conventie. Satisfactie echitabila – 162500 euro cu titlu de prejudiciu material si moral si cheltuieli de judecata
Invocand incalcarea art.1 din Protocolul nr.1 la Conventie, reclamantii au sustinut ca imposibilitatea lor de a obtine restituirea bunurilor nationalizate ale acestora sau de a obtine despagubiri a constituit o incalcare a dreptului lor la respectarea bunurilor. Curtea concluzioneaza ca reclamantii au fost privati de bunurile lor ca urmare a faptului ca statul le-a vandut si ca acestia nu beneficiaza de niciun mecanism care sa le permita sa obtina despagubiri adecvate pentru acea privare de bunuri. Curtea considera, in plus, ca aceasta privare, asociata cu lipsa totala de despagubiri, le-a impus reclamantilor o sarcina disproportionata si excesiva, incalcandu-se astfel dreptul acestora la respectarea bunurilor lor.
Cauza Costache. Reclamantii solicitau reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren
La o data neprecizata, in cursul anului 1995, reclamantii au introdus o actiune in justitie impotriva Consiliului General al Municipiului Bucuresti si a Consiliului Local al Sectorului 6 din Bucuresti, prin care solicitau reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren cu o suprafata de 1,761 mp, situat pe strada Valea Lunga nr. 37-39, sectorul 6, Bucuresti.
Clauze abuzive. Imprumutul trebuie restituit in aceeasi moneda straina in care a fost contractat
Aceasta cerinta presupune ca o clauza potrivit careia imprumutul trebuie restituit in aceeasi moneda straina in care a fost contractat sa fie inteleasa de consumator atat pe plan formal si gramatical, cat si in ceea ce priveste efectele concrete ale acesteia, in sensul ca un consumator mediu, normal informat si suficient de atent si de avizat sa poata nu numai sa cunoasca posibilitatea aprecierii sau a deprecierii monedei straine in care a fost contractat imprumutul, ci si sa evalueze consecintele economice, potential semnificative, ale unei astfel de clauze asupra obligatiilor sale financiare
Stabilirea paternitatii copilului nascut in afara casatoriei. Prescriptie. Cauza Calin si altii impotriva Romaniei
Nu s-a demonstrat suficient in ce mod interesul general de protejare a securitatii juridice a legaturilor de familie sau interesul presupusului tata are prioritate fata de dreptul reclamantilor de a avea cel putin o posibilitate de a stabili in justitie filiatia fata de tata. In aceasta privinta, Curtea reaminte?te ca scopul Conventiei este apararea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci concrete ?i efective
Avand in vedere cele de mai sus ?i chiar tinand cont de marja de apreciere de care dispune statul, Curtea considera ca instantele nationale nu au mentinut un „echilibru just” intre diversele interese implicate ?i ca, prin urmare, ingerinta in dreptul reclamantilor la respectarea vietii lor private nu a fost proportionala cu scopurile legitime urmarite.