Intreruprea prescriptiei prin constituirea ca parte civila pe parcursul urmaririi penale sau in fata instantei de judecata

Potrivit dispozitiilor art. 2537 alin. (1) pct. 3 C. civ., prescriptia se intrerupe prin constituirea ca parte civila pe parcursul urmaririi penale sau in fata instantei de judecata pana la inceperea cercetarii judecatoresti.
Conform prevederilor art. 20 alin. (1) si (2) C. proc. pen., constituirea ca parte civila se poate face pana la inceperea cercetarii judecatoresti, in scris sau oral, cu indicarea naturii si a intinderii pretentiilor, a motivelor si a probelor pe care acestea se intemeiaza, iar potrivit alin. (4), in cazul nerespectarii vreuneia dintre conditiile prevazute la alin. (1) si (2), persoana vatamata sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civila in cadrul procesului penal, putand introduce actiunea la instanta civila.
Astfel, declaratia persoanei vatamate data in fata organelor de ancheta, prin care a aratat ca se constituie parte civila, fara a indica insa cuantumul pretentiilor, nu indeplineste conditiile legale obligatorii pentru a putea fi considerata constituire de parte civila cu consecinta intreruperii termenului de prescriptie a dreptului material la actiune.

Actiune in despagubiri. Prejudiciu de mediu. Raspundere obiectiva. Neanalizarea existentei legaturii de cauzalitate intre fapta imputata si rezultatul produs.

Raspunderea obiectiva instituita prin dispozitiile art. 95 alin. (1) din OUG nr. 195/2005, independenta de elementul vinovatiei (culpei) nu inseamna si o raspundere independenta de elementul legaturii de cauzalitate, in conditiile in care importanta sa este considerabila din chiar perspectiva antrenarii unei raspunderi civile delictuale obiective.
Astfel, in conditiile in care instanta a respins ca neutile cauzei probele solicitate de parat prin care urmarea demonstrarea lipsei legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita atribuita in responsabilitatea sa si prejudiciul produs reclamantei, motivand ca aspectele ce se dorea a fi dovedite prin acestea erau irelevante fata de temeiul juridic incident cauzei – art. 95 din O.U.G. nr. 195/2005, care ridica la rang de principiu caracterul obiectiv al raspunderii pentru prejudiciul produs prin poluare, independent de culpa – si de constatarea accidentului de poluare de catre Garda Nationala de Mediu, sunt intemeiate criticile formulate prin motivele de recurs relativ la lipsa de preocuparea a instantei de a analiza existenta acestui element al raspunderii civile delictuale.

Accident de circulatie. Actiune in despagubiri. Data de la care curge prescriptia

In aplicarea art. art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a dreptului material la actiune in cazul stabilirii raspunderii civile delictuale pentru fapta unei persoane care a cauzat alteia un prejudiciu printr-un accident de circulatie soldat cu decesul unei persoane, este momentul la care partea ce pretinde despagubirile a cunoscut despre existenta prejudiciului si persoana vinovata. Data curgerii prescriptiei nu poate fi cea a producerii accidentului, ci numai data cunoasterii concluziilor organelor de specialitate, ca rezultat al cercetarii penale finalizate cu sesizarea instantei penale, care stabileste autorul si culpa sa in determinarea faptului prejudiciabil.

Pretentii. Despagubiri. Raportul dintre raspunderea civila delictuala si cea contractuala

Pretentii. Despagubiri. Raportul dintre raspunderea civila delictuala si cea contractuala Actiune in despagubiri. Calificarea naturii juridice a raspunderii atrase. Raportul dintre raspunderea civila delictuala si cea contractuala este cel de la general la special, in sensul ca raspunderea delictuala alcatuieste dreptul comun al raspunderii civile, astfel incat, odata ce nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile contractuale intr-o situatie data, in masura in care s-a produs un fapt ilicit culpabil, opereaza raspunderea delictuala pentru repararea prejudiciului.

Astfel, in cazul producerii unui prejudiciu utilizatorului serviciilor de utilitati publice ca urmare a unei defectiuni la reteaua publica de apa si canal, care nu a fost remediata corespunzator, raspunderea operatorului va fi angajata in temeiul art. 998 C. civ., in masura in care fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu nu se circumscrie obiectului contractului de furnizare incheiat intre operator si utilizator.