principiul disponibilitatii procesului civil, nu contrazice imperativul aflarii adevarului judiciar prin mijlocirea rolului judecatorului in proces. Astfel, in ceea ce prive?te situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile o invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor, in baza art. 129 alin. 4 vechiul C. proc. civ., judecatorul este in drept sa ceara acestora explicatii si sa puna in dezbatere orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare. A?adar, intotdeauna analiza litigiului presupune evaluarea exhaustiva a tuturor argumentelor si apararilor cu caracter determinat, indiferent de calitatea celui care le formuleaza intr-un proces. Prin recunoastere, o hotarare judecatoreasca straina este implementata in ordinea juridica interna si nu mai poate fi ignorata.Ea se bucura de autoritate de lucru judecat si este obligatorie, conform art. 9 din Legea nr. 105/1992.
Etichetă:Frauda la lege
Dezbatere succesorala. Deschiderea succesiunii. Constatarea calitatii de mostenitor, anularea certificatului de mostenitor si a actelor subsecvente
Cum in cadrul dezbaterii succesorale judiciare si in stransa legatura cu capetele principale de cerere privind deschiderea succesiunii – constatarea calitatii de mostenitor si anularea certificatului de mostenitor – prin actiune s-a solicitat si anularea actelor subsecvente incheiate in baza certificatului de mostenitor contestat, competenta materiala a instantei este determinata de valoarea obiectului actelor subsecvente a caror anulare se solicita ca efect al posibilei anulari a certificatului de mostenitor indicat in cererea de chemare in judecata.
Prin urmare, avand in vedere ca actiunea dedusa judecatii este o cerere in materie de mostenire, iar valoarea obiectului actiunii, respectiv a contractelor de vanzare-cumparare ce ar putea fi desfiintate in cazul admiterii actiunii, depaseste suma indicata in cuprinsul dispozitiilor art. 94 alin. (1) lit. k) NCPC, in stabilirea competentei de solutionare a litigiului sunt incidente prevederile art. 118 NCPC, privind ultimul domiciliu al defunctului, coroborate cu cele ale art. 99 alin. 2 NCPC, potrivit carora criteriul valoric atrage competenta tribunalului, ca instanta „de grad mai inalt” raportat la cuantumul pretentiei deduse judecatii.
Vanzare actiuni la purtator. Intelesul sintagmei ”frauda la lege”
Frauda la lege reprezinta acea operatiune prin care, la intocmirea unui act juridic, in scopul eludarii unor norme legale imperative, sunt uzitate alte norme legale, prin deturnarea acestora din urma de la scopul in care au fost edictate de legiuitor. In acest sens, prin fraudarea legii nu este incalcata litera legii de ordine publica, dar …
Continuă lectura Vanzare actiuni la purtator. Intelesul sintagmei ”frauda la lege”
Contract de vanzare-cumparare a unor terenuri incheiat de un cetatean strain inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Interdictie legala. Simulatie prin interpunere de persoane. Frauda la lege. Nulitate. Efecte
Actiunea in simulatie nu se confunda cu actiunea in nulitatea actului secret. Simulatia, prin ea insasi, este in principiu valabila, sanctiunea ei nefiind nulitatea, ci inopozabilitatea actului secret fata de terti. In consecinta, in toate acele ipoteze in care actul secret a fost incheiat in mod valabil, el isi va produce efectele intre parti, fiind mentinut. Insa, atunci cand simulatia este ilicita, actiunea in simulatie este dublata de actiunea in nulitate, in sensul ca simulatia este sanctionata cu nulitatea intregii operatii, atat a actului aparent, cat si celui secret. Unei asemenea situatii se circumscrie si ipoteza in care justificarea acordului simulator s-a intemeiat pe imposibilitatea unei persoane, cetatean strain, de a dobandi terenuri in Romania – intr-un moment situat inainte de data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana – urmarindu-se, deci, eludarea unor dispozitii legale imperative, situatie in care actul juridic simulat nu mai poate fi ocrotit de lege, neputand produce efecte juridice nici intre partile contractante.