Frauda la lege reprezinta acea operatiune prin care, la intocmirea unui act juridic, in scopul eludarii unor norme legale imperative, sunt uzitate alte norme legale, prin deturnarea acestora din urma de la scopul in care au fost edictate de legiuitor. In acest sens, prin fraudarea legii nu este incalcata litera legii de ordine publica, dar este nesocotit spiritul acesteia. Frauda la lege contine doua elemente: un element obiectiv, constand in mijloacele aparent legale care sunt utilizate si un element subiectiv, constand in intentia de eludare ori de sustragere de la norma legala aplicabila. Prin urmare, simpla incalcare a prevederilor legale nu reprezinta frauda la lege, ci este necesar sa se faca dovada faptului ca partile au actionat de coniventa pentru a eluda prevederile legale, precum si dovada utilizarii unui mijloc/mecanism fraudulos prin care au fost eludate prevederi legale imperative. Intrucat sarcina probei cu privire la existenta unei fraude la lege ii revine reclamantului, acesta nu se poate baza pe simple afirmatii, ci este necesar sa faca dovada atat a intentiei paratului de a frauda legea, cat si a procedeului fraudulos prin care au fost eludate prevederi imperative ale legii.
R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila
Decizia nr. 1386/2014 Dosar nr. 14295/62/2011
Sedinta publica de la 4 aprilie 2014
Constata ca, prin sentinta civila nr. 474/ C din 10 decembrie 2012 Tribunalul Brasov a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei de interes a reclamantei. A respins exceptia lipsei de obiect a petitului de constatare a nulitatii actului subsecvent si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei B.R.M. A respins actiunea formulata si completata de reclamanta Asociatia Pro Brasov in contradictoriu cu paratii C.C.I. Brasov, N.I., SC P.R. SA, societate in insolventa, prin administrator judiciar I.D.I. Sprl, B.R.M. si O.R.C. de pe langa Tribunalul Brasov. A respins cererea paratului N.l. cu privire la obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.
Prima instanta, analizand actele si lucrarile dosarului si, deliberand cu prioritate asupra exceptiilor invocate, a retinut urmatoarele:
Exceptia lipsei calitatii procesuale active si a lipsei de interes a reclamantei Asociatia Pro Brasov sunt strans legate una de alta asa incat au fost analizate impreuna. Instanta a constatat ca exceptiile sunt nefondate si au fost respinse. Legitimarea procesuala activa si, implicit, interesul, sunt determinate, pe de o parte, de natura nulitatii, invocate, respectiv nulitate absoluta si, in al doilea rand, de calitatea de actionar majoritar pe care reclamanta o detine in cadrul SC P.R. SA, conferita, initial, prin O.U.G. nr. 115/2003 si, ulterior, recunoscuta prin hotararile judecatoresti pronuntate in multiplele litigii purtate intre Asociatia Pro Roman si N.l., hotarari opozabile si tertilor ca efect al inregistrarii lor in Registrul Comertului Brasov.
Exceptia lipsei de obiect a petitului de constatare a nulitatii actului subsecvent, prin care paratul N.l. i-a instrainat paratei B.R.M. actiunile dobandite de la parata C.C.I. si a petitului de radiere din Registrul Comertului a calitatii de actionar a paratei B.R.M. precum si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei B.R.M. au fost apreciate ca nefondate si au fost respinse. Este adevarat ca prin dispozitivul sentintei civile nr. 54/ C din 30 ianuarie 2012, irevocabila prin Decizia nr. 1308/ R din 02 iulie 2012 a Curtii de Apel Brasov s-a constatat nulitatea absoluta a actiunilor la purtator detinute de intervenienta B.R.M. si s-a dispus radierea din Registrul Comertului a acestor actiuni si a intervenientei B.M.R. din calitatea de actionar cu actiuni la purtator, insa, din considerentele acestei sentinte a rezultat in mod clar ca instanta care a pronuntat aceasta solutie nu a avut in vedere actiunile la purtator dobandite de paratul N.l. de la parata C.C.I., ci actiuni distincte, emise ca urmare a unor majorari de capital. Cu privire la actiunile la purtator dobandite de parata B.R.M. de la paratul N.I. ca urmare a contractului de vanzare-cumparare incheiat cu C.C.I., in considerentele sentintei nr. 54/C/2012 s-a aratat ca instanta sesizata cu solutionarea actiunii de constatare a nulitatii absolute a acestui contract va analiza legalitatea tranzactiei initiale si a celei subsecvente.
Din moment ce contractul de vanzare-cumparare actiuni la purtator incheiat intre C.C.I. si N.l. nu a facut obiectul cauzei in care s-a pronuntat sentinta civila nr. 54/C/2012 este firesc ca nu se putea analiza in acel dosar doar actul subsecvent acestuia incheiat intre paratii N.I. si B.R.M.
Pe fond, instanta, raportat la motivele de nulitate invocate de reclamanta prin actiunea astfel cum a fost completata, a retinut urmatoarele:
Parata C.C.I. a detinut si inainte de conversie si dupa conversie actiuni in cadrul SC P.R. SA.
Hotararea A.G.E.A. din 07 iunie 2006 de conversie a actiunilor a fost anulata prin sentinta civila nr. 31/ CC din 06 februarie 2011 a Tribunalului Brasov (Dosar nr. 5189/62/2008).
La data incheierii contractului ce face obiectul analizei, efectele Hotararii A.G.E.A. din 07 iunie 2006 erau suspendate prin Decizia nr. 575/ R din 17 noiembrie 2006 – fila 52 vol. II (Dosar nr. 933/62/2006) de Curtea de Apel Brasov, pana la solutionarea cauzei pe fond iar aceasta din urma a fost solutionata prin sentinta Civila nr. 8/ CC din 20 februarie 2008 de Tribunalul Brasov (fila 38 vol. II – luandu-se act de renuntarea la judecata a C.C.I. Brasov si fiind respinsa cererea U.G.I.R. care renuntase la insusi dreptul pretins). Cererile de suspendare si de anulare a Hotararii A.G.E.A. din 07 iunie 2006 privind conversia actiunilor fusesera promovate de C.C.I. Brasov si U.G.I.R., intemeindu-se, in esenta, pe ideea ca N.l. nu avea calitatea de actionar al SC P.R. SA.
Primul motiv de nulitate invocat de reclamanta a vizat faptul ca actul supus analizei ar fi lipsit de obiect determinat cata vreme parata C.C.I. a instrainat actiuni la purtator provenite din conversia actiunilor (din nominative in la purtator), conversie cu privire la care s-a constatat nulitatea absoluta, cu efecte si pentru trecut, ex tune.
Lucrul vandut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie in comert (in circuitul civil), sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor, sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil si sa fie proprietatea vanzatorului. Este de necontestat ca actiunile instrainate de parata C.C.I. erau proprietatea acesteia. Nu se poate spune ca aceste actiuni nu existau, doar din simplul motiv ca ele erau, de fapt, nominative si nu la purtator; ele sunt determinabile chiar si in urma constatarii nulitatii hotararii de conversie a actiunilor din nominative in la purtator, cata vreme parata C.C.I. a transmis dreptul de proprietate asupra tuturor actiunilor.
In privinta aplicarii principiului anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial, resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, acesta este o consecinta a celorlalte doua principii ale efectelor nulitatii -retroactivitatea si repunerea partilor in situatia anterioara – cat si a unui alt principiu de drept si anume „nemo dat quod non habet” sau „nemo plus iuris ad allium transferre potest, quam ipse habet”, in sensul ca, daca se dovedeste ca transmitatorul nu putea transmite un drept, deoarece s-a desfiintat titlul sau, prin anularea actului, nici subdobanditorul nu putea dobandi mai mult.
Prin urmare, acest principiu poate fi definit ca acea regula de drept in baza careia anularea actului initial primar atrage anularea si a actului subsecvent, urmator, datorita legaturii sale cu primul.
Desi intre actul de vanzare-cumparare care face obiectul prezentei cauze (prin care C.C.I. a instrainat actiunile detinute catre paratul N.l.) si Hotararea A.G.E.A. de conversie a actiunilor exista o oarecare legatura, totusi, fata de cele aratate mai sus, titlul in baza caruia parata C.C.I. a instrainat actiunile nu a fost anulat si nici nu depinde de valabilitatea Hotararii A.G.E.A. din 07 iunie 2006 de conversie a actiunilor.
Hotararea A.G.E.A. de conversie a produs doar efecte cu privire la natura actiunilor, nu si cu privire la insusi dreptul paratei C.C.I. de a dispune de actiuni (indiferent de natura lor).
Asadar, intre Hotararea A.G.E.A. de conversie si contractul de vanzare-cumparare de actiuni la purtator nu exista o legatura de natura a determina nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare.
Dreptul de proprietate al paratei C.C.I. asupra actiunilor era preexistent Hotararii A.G.E.A. de conversie si de aceea constatarea nulitatii absolute a acestei hotarari nu conduce, automat, in baza principiului enuntat deja, la constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare.
In privinta nerespectarii prevederilor legale si statutare referitoare la transmiterea actiunilor, instanta a retinut ca dispozitiile din Actul Constitutiv o obligau pe parata C.C.I. sa notifice Consiliului de Administratie intentia de vanzare. Din actul depus de parata C.C.I. (fila 146 vol. II) rezulta ca aceasta si-a indeplinit obligatia prevazuta de art. 10 din Actul Constitutiv iar, in masura in care Consiliul de Administratie nu si-a indeplinit obligatiile ce-i reveneau ca urmare a notificarii, acest aspect nu este de natura sa atraga nulitatea contractului de vanzare-cumparare, ci, cel mult, raspunderea membrilor Consiliului de Administratie.
In ce priveste nerespectarea dispozitiilor art. 98 din Legea societatilor comerciale, constand in lipsa declaratiei inscrise in registrul actionarilor, instanta a constatat ca dispozitiile legale nu sanctioneaza cu nulitatea absoluta actul incheiat cu incalcarea art. 98, ci, cel mult, cu o nulitate relativa cu un regim juridic distinct de nulitatea absoluta. in acelasi timp, instanta a mai retinut ca registrul actionarilor era inchis la data la care a fost incheiat contractul de vanzare-cumparare.
Raportat la considerentele expuse, a fost respinsa, ca nefondata, actiunea principala a reclamantei, privind constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare de actiuni la purtator.
Fata de aceasta solutie, au fost respinse si petitele accesorii si cererile pentru acordarea cheltuielilor de judecata.
Impotriva acestei hotarari a formulat apel reclamanta Asociatia Pro Brasov. Prin Decizia civila nr. 27/ Ap din 23 aprilie 2013 pronuntata de Curtea de Apel Brasov, sectia civila si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de munca si asigurari sociale, a fost admis apelul declarat de reclamanta Asociatia Pro Brasov impotriva sentintei civile nr. 474/C/2012 a Tribunalului Brasov, sectia a ll-a civila, contencios administrativ si fiscal, care a fost schimbata in tot si, pe cale de consecinta, a fost admisa actiunea formulata si precizata de reclamanta Asociatia Pro Brasov in contradictoriu cu parata C.C.I. Brasov, N.l., SC P.R. SA, B.R.M. si O.R.C. de pe langa Tribunalul Brasov. S-a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare – cumparare actiuni la purtator incheiat cu incheierea de legalizare semnatura din 06 aprilie 2007 la B.N.P. T.V. si a actului subsecvent incheiat intre partile N.l. si B.R.M. S-a dispus radierea calitatii de actionari a dobanditorilor din R.A.R.C. Au fost obligati intimatii C.C.I. Brasov, N.l., B.R. sa plateasca apelantei suma de 6.350 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronuta aceasta slolutie, instanta de apel a retinut urmatoarele:
Prin contractul legalizat la data de 06 aprilie 2007 sub nr. 4120, parata C.C.I. a vandut paratului N.l. toate actiunile reprezentand intreaga participare a C.C.I. la capitalul social al SC P.R. SA, respectiv 2.063 actiuni la purtator.
Initial, actiunile SC P.R. SA au fost actiuni nominative insa, printr-o Hotarare A.G.E.A. din 07 iunie 2006, s-a decis conversiunea lor din nominative in la purtator.
La data incheierii contractului efectele Hotararii A.G.E.A. de conversie a actiunilor din nominative in la purtator erau suspendate prin Decizia nr. 575/R/2006 a Curtii de Apel Brasov iar ulterior Hotararea A.G.E.A. respectiva a fost anulata cu efect retroactiv prin hotarare judecatoreasca irevocabila. in consecinta, cata vreme parata C.C.I. a instrainat actiuni la purtator provenite din conversia actiunilor din nominative in la purtator, conversie cu privire la care s-a constatat nulitatea absoluta, contractul de vanzare – cumparare este lipsit de obiect iar sanctiunea ce intervine in astfel de cazuri este nulitatea absoluta. Desfiintarea retroactiva a conversiei actiunilor duce la concluzia ca asemenea actiuni la purtator nu au existat niciodata si, pe cale de consecinta, nu puteau fi tranzactionate.
In opinia instantei de apel, nu se poate considera ca se poate face abstractie de natura juridica a actiunilor in sensul constatarii instrainarii unor actiuni pur si simplu fara o determinare juridica concreta a acestora, cata vreme regimurile juridice ale diferitelor tipuri de actiuni sunt specifice iar conditiile de tranzactionare sunt diferite. Pe cale de consecinta, pentru lipsa obiectului, instanta de apel a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare – cumparare actiuni la purtator si, potrivit principiului anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial, a constatat si nulitatea actului subsecvent incheiat intre paratii N.l. si B.R.M. A dispus radierea calitatii de actionari a dobanditorilor din R.A.R.C., iar partile cazute in pretentii au fost obligate la plata cheltuielilor de judecata.
Impotriva acestei solutii au declarat recurs: B.R.M., C.C.I. Brasov si N.I.
Cat priveste recursul declarat de parata B.R.M. se va avea in vedere ca desi recurenta a fost legal citata pentru termenul de astazi cu mentiunea de a depune, in completare, o taxa judiciara de timbru de 6.504 lei si un timbru judiciar de 4,7 lei, aceasta nu a inteles sa se conformeze dispozitiilor instantei. Se constata, astfel, ca obligatia ce ii revenea, sub aspectul timbrajului, este insuficient satisfacuta.
Potrivit art. 20 din Legea nr. 146/1997: „(1) Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat. (2) Daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal, in momentul inregistrarii actiunii sau cererii, ori daca, in cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanta va pune in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata. in cazul cand se micsoreaza valoarea pretentiilor formulate in actiune sau in cerere, dupa ce a fost inregistrata, taxa judiciara de timbru se percepe la valoarea initiala, fara a se tine seama de reducerea ulterioara. (3) Neindeplinirea obligatiei de plata pana la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii”.
Potrivit art. 3 din O.G. nr. 32/1995 modificata prin Legea nr. 123/1997: „(2) in cazul in care cererile prevazute la alin. (1), indiferent daca privesc fondul sau o cale de atac, au ca obiect o valoare mai mare de 1.000 lei, se aplica timbre judiciare de 1,5 lei, daca valoarea este de peste 1000 lei, se aplica timbre judiciare de 3 lei, iar daca valoarea este de peste 10.000 lei, se aplica timbre judiciare de 5 lei”.
Art. 9 din acelasi act normativ prevede ca, pentru „cererile pentru care se datoreaza timbru judiciar, nu vor fi primite si inregistrate, daca nu sunt timbrate corespunzator. in cazul nerespectarii dispozitiilor prezentei ordonante, se va proceda conform prevederilor legale in vigoare referitoare la taxa de timbru”.
Pentru considerentele de fapt si de drept retinute mai sus, se va anula, ca insuficient timbrat, recursul declarat de recurenta parata B.R.M. impotriva Deciziei civile nr. 27/ Ap din 23 aprilie 2013 pronuntata Curtea de Apel Brasov, sectia civila si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de munca si asigurari sociale.
Cat priveste recursul declarat de parata C.C.I. Brasov se va retine ca aceasta a invocat dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. si a sustinut ca instanta de apel a aplicat gresit prevederile legale privind lipsa obiectului actului juridic, din moment ce anularea Hotararii A.G.E.A. din 07 iunie 2006 nu a avut niciun efect asupra existentei celor 2.063 actiuni ale C.C.I. Brasov, numerotate de la 37128 la 39190, reprezentand 5% din capitalul social al SC P.R. SA.
S-a mai invederat ca instanta de apel a aplicat gresit prevederile legale in privinta efectelor nulitatii hotararii A.G.E.A. din 07 iunie 2006.
Parata C.C.I. Brasov a mai afirmat ca actul juridic ce formeaza obiectul prezentului litigiu este valabil si din perspectiva celorlalte critici formulate de reclamanta Asociatia Pro Brasov.
Cat priveste recursul declarat de paratul N.I. se va retine ca acesta a invocat ca motiv de recurs faptul ca instanta de apel a interpretat in mod gresit conditiile contractului de vanzare – cumparare actiuni si a aplicat gresit legea in ceea ce priveste motivele de nulitate absoluta care pot atrage desfiintarea contractului, invocand dispozitiile art. 304 pct. 8 si 9 C. proc. civ.
Analizand decizia recurata in raport de criticile formulate de catre C.C.I. Brasov si N.I., in limitele controlului de legalitate si temeiurile de drept invocate, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursurile sunt fondate pentru considerentele care succed:
Ca si chestiune prealabila analizei motivelor de recurs, Inalta Curte de Casatie si Justitie are in vedere ca, dat fiind caracterul nedevolutiv al recursului, solutionand calea de atac, nu rejudeca pricina in fond, ci verifica numai daca hotararea recurata este pronuntata cu respectarea prevederilor legale, urmand ca,daca se constata nelegalitatea acesteia, sa modifice hotararea prin prisma motivelor de recurs.
In prezenta cauza, Curtea de Apel Brasov a retinut ca unic motiv pentru declararea nulitatii absolute a Contractului lipsa de obiect a acestuia. Hotararea Curtii de Apel Brasov nu a fost recurata de reclamanta Asociatia Pro Brasov, astfel incat a intrat in puterea lucrului judecat sub aspectul respingerii de catre Tribunalul Brasov a celorlalte critici/argumente ale reclamantei. Asa fiind, in solutionarea recursului, Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza sa determine in ce masura Curtea de Apel Brasov a respectat si a aplicat in mod corect legea atunci cand a decis ca actul juridic de vanzare-cumparare de actiuni este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa obiectului.
Avand in vedere caracterul nedevolutiv al caii de atac si limitele judecarii recursului, instanta de recurs nu poate analiza in ce masura contractul de vanzare-cumparare este afectat de alte cauze de nulitate, iar din aceasta perspectiva, argumentele intimatei-reclamante trebuie respinse.
Oricum, chiar daca instanta de recurs ar aprecia ca poate analiza si alte cauze de nulitate decat lipsa obiectului, in virtutea principiului disponibilitatii, singurele cauze de nulitate ce pot fi judecate in acest dosar sunt cele invocate de reclamanta Asociatia Pro Brasov prin cererea de chemare in judecata, motivele de nulitate noi invocate pentru prima data in recurs/apel neputand fi analizate in prezentul cadru procesual.
In ce priveste cauzele suplimentare de nulitate invocate de reclamanta prin motivele de apel, dar si prin apararile formulate in fata instantei de recurs, acestea nu pot forma obiectul judecatii in prezentul dosar din moment ce instanta nu a fost investita in mod legal cu solutionarea lor, fata de prevederile art. 294 alin. (1) coroborat cu art. 132 C. proc. civ.
Prin urmare, avand in vedere ca prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a invocat exclusiv nulitatea absoluta pentru (I) lipsa obiectului actului juridic, (II) nerespectarea prevederilor art. 98 din Legea nr. 31/1990 si (III) nerespectarea prevederilor actului constitutiv cu privire la obtinerea consimtamantului actionarului majoritar pentru cesiunea de actiuni, acestea sunt singurele cauze de nulitate care pot fi discutate si analizate in acest dosar.
Cum prin intampinarea formulata in recurs, intimata-reclamanta Asociatia Pro Brasov invoca aspecte de fapt si motive de nulitate a contractului ce exced atat limitele judecatii recursului, cat si limitele investirii instantei de fond si tind la o modificare inadmisibila a cauzei cererii de chemare in judecata, acestea nu vor putea fi retinute de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Motivele noi de nulitate care sunt invocate de Asociatia Pro Brasov prin intampinarea la recurs si care nu au fost invocate prin cererea de chemare in judecata sunt urmatoarele: incheierea contractului s-a realizat in frauda legii; conform contractului a avut loc instrainarea unor actiuni cu valoare nominala de 10 lei, in timp ce in realitate valoarea nominala ar fi fost de 500 de lei; nerespectarea dreptului de preferinta al actionarilor; modalitatea de stabilire a pretului nu a fost dovedita in cauza ca fiind una serioasa; instrainarea actiunilor la un pret mai mic decat pretul de vanzare.
In masura in care reclamanta era nemultumita de constatarile instantei de apel sau intentiona sa supuna judecatii in fata prezentei instante si alte aspecte decat nulitatea pentru lipsa obiectului, avea obligatia sa investeasca instanta in acest sens, prin formularea in termen legal a unui recurs. intampinarea formulata de Asociatia Pro Brasov nu poate fi calificata ca o aderare la recursul paratilor, avand in vedere ca institutia aderarii nu este incidenta in etapa recursului. A judeca in sens contrar, ar insemna o ignorare a deosebirilor de natura si de regim juridic dintre apel si recurs si extinderea, prin analogie, a unor institutii incompatibile cu etapa procesuala a recursului.
In concluzie, asupra chestiunii prealabile, in recurs nu se pot modifica obiectul si cauza cererii, iar in lipsa unui recurs al reclamantei, sustinerile acesteia din intampinare pot fi luate in considerare de prezenta instanta numai in masura in care se circumscriu limitelor judecatii recursului si vizeaza argumente in sustinerea legalitatii deciziei instantei de apel de a constata nulitatea absoluta a contractului pentru lipsa obiectului.
Cat priveste fondul celor doua recursuri, raspunzand printr-un considerent comun, se constata ca hotararea recurata este data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii, motiv de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prin decizia atacata, Curtea de Apel Brasov a retinut ca unic motiv pentru declararea nulitatii absolute a contractului lipsa de obiect a acestuia. Astfel, instanta de apel a apreciat ca: „Desfiintarea retroactiva a conversiei actiunilor duce la concluzia ca astfel de actiuni la purtator nu au existat niciodata si, pe cale de consecinta, nu puteau fi tranzactionate”.
Decizia instantei de apel este rezultatul aplicarii gresite a prevederilor legale privind notiunea de actiune a unei societati comerciale si a celor privind nulitatea pentru lipsa obiectului actului juridic, precum si a prevederilor privind efectele nulitatii hotararilor A.G.E.A.
Instanta de apel a aplicat gresit prevederile legale privind lipsa obiectului actului juridic, din moment ce anularea Hotararii A.G.A. din 07 iunie 2006 nu a avut niciun efect asupra existentei celor 2.063 actiuni ale C.C.I. Brasov, numerotate de la 37128 la 39190, reprezentand 5% din capitalul social al SC P.R. SA.
Potrivit art. 91 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale: „in societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupa modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtator”.
Prin urmare, actiunea, indiferent ca este nominativa sau la purtator, reprezinta o fractiune a capitalului social, un titlu reprezentativ al contributiei asociatului, care confera titularului calitatea de actionar. Tipul actiunii – nominativa sau la purtator – reprezinta o calitate specifica a acesteia determinata prin raportare la modul de transmitere. Dar, in esenta, atat actiunile nominative, cat si cele la purtator desemneaza acelasi obiect – o fractiune a capitalului social. Caracteristicile nominativ sau la purtator nu sunt de esenta actiunii, ci se refera doar la modalitatea/procedura de transfer careia ii este supus fiecare tip de actiune.
In prezenta cauza, este de necontestat faptul ca, C.C.I. Brasov detinea numar de 2.063 de actiuni, numerotate de la 37128 la 39190, reprezentand o participatie de 5% din capitalul social al societatii PRO ROMAN SA (a se vedea in acest sens actul constitutiv al societatii SC P.R. SA – fila 152, vol 1 din dosarul de fond si extrasul din Registrul Actionarilor – fila 120, vol. II din dosarul de fond).
Prin urmare, actiunile reprezentand participarea C.C.I. la capitalul social al societatii SC P.R. SA, ce au format obiectul contractului in litigiu, existau la momentul incheierii acestui contract.
Hotararea A.G.E.A. din 07 iunie 2006, prin care s-a decis conversiunea actiunilor societatii SC P.R. SA din actiuni nominative in actiuni la purtator a adus modificari doar in ceea ce priveste modul de transmitere a actiunilor, dar nu a schimbat in niciun fel contributia C.C.I. Brasov la capitalul social al acestei societati si nici calitatea acesteia de actionar, titular al dreptului de proprietate asupra propriilor actiuni in numar de 2.063 actiuni, care reprezentau 5% dn capitalul social al SC P.R. SA Brasov.
Asadar, Hotararea de conversie nu a adus niciun fel de modificari in ceea ce priveste existenta actiunilor in patrimoniul C.C.I. Brasov si nici in ceea ce priveste numarul si valoarea lor nominala. Asa fiind, atat inainte, cat si dupa adoptarea Hotararii A.G.E.A. din 07 iunie 2006, C.C.I. Brasov a detinut un numar de 2.063 de actiuni, reprezentand 5% din capitalul social al SC P.R. SA, participatie reprezentata prin actiunile numerotate de la 37128 la 39190.
Obiectul contractului de vanzare-cumparare a fost reprezentat tocmai de aceste actiuni numerotate de la 37128 la 39190, actiuni neafectate din punct de vedere al dreptului de proprietate ca urmare a hotararii de desfiintare a conversiei de actiuni.
Pe cale de consecinta, instanta de apel a aplicat in mod gresit prevederile legale atunci cand a concluzionat ca in urma desfiintarii retroactive a hotararii de conversie a actiunilor, contractul de vanzare-cumparare a fost lipsit de obiect. in realitate, schimbarea tipului actiunilor nu determina „disparitia acestora, dupa cum nu determina desfiintarea titlului transmitatorului. Existenta actiunilor si titlul de proprietate asupra acestora nu depind de valabilitatea Hotararii A.G.E.A. de conversie. Prin urmare, chiar si dupa desfiintarea Hotararii A.G.E.A. de conversie, obiectul a continuat sa existe, dar cu alte calitati/caracteristici.
A admite teza contrara, ar insemna ca este lipsit de obiect si, prin urmare, lovit de nulitate absoluta un contract care prevede vanzarea -cumpararea unui teren intravilan situat in localitatea X, avand nr. cadastral Y, iar ulterior, in urma anularii unor acte, se constata ca, de fapt, terenul nu era intravilan, ci extravilan. Or, este in afara oricarui dubiu ca intr-o asemenea situatie nu se poate sustine lipsa obiectului, deoarece terenul exista in materialitatea lui, dar are unele calitati/caracteristici diferite.
In mod similar, in prezenta cauza, dupa anularea hotararii A.G.E.A. din 07 iunie 2006, obiectul contractului de vanzare – cumparare a continuat sa existe, fiind reprezentat de cele 2063 de actiuni numerotate de la 37128 la 39190, materializand participarea C.C.I. Brasov la capitalul social al SC P.R. SA, in proportie de 5%.
Astfel, in ciuda aprecierilor eronate ale instantei de apel, actiunile ce au format obiectul contractului in litigiu erau determinate sub toate aspectele relevante: emitentul actiunilor – SC P.R. SA; titularul dreptului de proprietate – C.C.I. Brasov; numarul lor – 2.063 de actiuni numerotate de la 37128 la 39190.
Imprejurarea ca o singura trasatura, referitoare la modalitatea/procedura de transfer a actiunilor, s-a dovedit ulterior a fi diferita de cea stipulata in contract nu este suficienta pentru a concluziona ca obiectul contractului nu exista deloc, atat timp cat titlul de proprietate al vanzatorului nu a fost afectat in esenta lui.
Nici existenta la data incheierii Contractului a Deciziei nr. 575/R/2006 a Curtii de Apel Brasov, prin care s-au suspendat efectele Hotararii A.G.E.A. din 07 iunie 2006 de conversie a actiunilor nu poate atrage nulitatea Contractului pentru lipsa obiectului. Efectele deciziei de suspendare a Hotararii A.G.E.A. nu pot fi interpretate in sensul scoaterii din circuitul civil a actiunilor SC P.R. SA, aceste actiuni nu au fost oprite de la tranzactionare.
Mai mult, suspendarea hotararii A.G.E.A. de conversie reprezenta un beneficiu obtinut de C.C.I. Brasov in Dosarul nr. 933/62/2006 aflat pe rolul Tribunalului Brasov, iar aceasta putea oricand sa renunte la acest beneficiu, ceea ce a si facut de altfel, prin incheierea contractului de vanzare-cumparare in discutie.
In ce priveste sustinerile intimatei Asociatia Pro Brasov din intampinare in sensul ca in contract s-a specificat o alta valoare nominala a actiunilor decat cea care ar fi fost in realitate, se va retine ca o asemenea imprejurare, in masura in care ar fi intemeiata, nu ar determina nulitatea contractului pentru lipsa de obiect, ci cel mult o nulitate relativa pentru eroare-viciu de consimtamant. insa, in acest caz, nulitatea relativa ar putea fi invocata numai de partea care s-a aflat in eroare, respectiv I.N. sau C.C.I. Brasov, iar nu si de catre un tert fata de contract, respectiv Asociatia Pro Brasov.
De asemenea, afirmatiile intimatei Asociatia Pro Brasov potrivit carora C.C.I. Brasov ar fi sustinut in corespondenta anterioara transferului actiunilor ca acestea sunt nominative nu concorda cu realitatea. Astfel, initial C.C.I. Brasov a notificat Consiliului de Administratie cesiunea actiunilor, avand in vedere ca la momentul notificarii de transfer – 05 iunie 2006 (fila 146 vol. II din dosarul de fond), inca nu operase conversia actiunilor. Ulterior, insa, la data de 07 iunie 2006, A.G.E.A. a adoptat o hotarare cu privire la modificarea Actului Constitutiv sub aspectul naturii actiunilor (din actiuni nominative in actiuni la purtator) si sub aspectul modificarii procedurii de transfer. Asa fiind, ulterior adoptarii Hotararii A.G.E.A. din 07 iunie 2006, C.C.I. Brasov nu mai era tinuta de procedura de transfer a actiunilor nominative. Prin urmare, nu se poate sustine ca s-a procedat la transferul unor actiuni nominative, atat timp cat la data incheierii contractului de vanzare-cumparare, actiunile erau actiuni la purtator.
Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca instanta de apel a aplicat gresit prevederile legale in privinta efectelor nulitatii hotararii A.G.E.A. din 07 iunie 2006.
Art. 58 din Legea nr. 31/1990 reglementeaza nulitatea societatii comerciale si, prin derogare de la dreptul comun, stabileste principiul potrivit caruia aceasta nulitate nu are efect retroactiv. Avand in vedere ca nulitatea societatii implica si nulitatea actelor constitutive, se apreciaza ca principiul instituit de art. 58 din Legea nr. 31/1990 vizeaza nu doar nulitatea societatii propriu-zise, ci si nulitatea actelor constitutive, care va produce efecte numai pentru viitor.
De acelasi regim juridic beneficiaza si actele modificatoare ale actelor constitutive, astfel incat si anularea acestora produce efecte doar pentru viitor.
Aceasta solutie este justificata prin faptul ca o aplicare retroactiva a nulitatii ar pune in pericol securitatea si stabilitatea raporturilor juridice.
In plus, desi Legea nr. 31/1990 nu face trimitere explicita in ceea ce priveste regimul nulitatii actelor modificatoare la cel al nulitatii societatii, ea nici nu impiedica aplicarea principiului producerii efectelor numai pentru viitor in cazul nulitatii actelor modificatoare. Dimpotriva, identitatea de ratiune, ca si natura invecinata a celor doua categorii de acte (constitutive si modificatoare) pledeaza convingator pentru aplicarea acestui principiu.
In cauza de fata, Hotararea A.G.E.A. din 07 iunie 2006 (filele 73-76, vol. I din dosarul de fond) a vizat modificarea actului constitutiv al SC P.R. SA Brasov.
Prin urmare, in virtutea principiilor enuntate mai sus, anularea acestei hotarari nu putea produce efecte decat pentru viitor. Asa fiind, anularea in 2011 a hotararii A.G.E.A. din 07 iunie 2006 nu a schimbat cu nimic situatia de fapt si natura actiunilor de la data incheierii contractului, 06 aprilie 2007, iar actul de vanzare isi mentine valabilitatea.
Dimpotriva, actiunile societatii SC P.R. SA si-au pastrat calitatea de actiuni la purtator pe toata perioada cuprinsa intre data adoptarii Hotararii A.G.E.A. din 07 iunie 2006 si data anularii ei (06 februarie 2011), inclusiv la momentul incheierii contractului – 06 aprilie 2007.
Pe cale de consecinta, chiar si in ipoteza in care s-ar admite teza ca tipul actiunilor (nominative/la purtator) are relevanta pentru stabilirea existentei obiectului contractului, oricum in speta nu ar fi incidenta nulitatea absoluta a contractului pentru lipsa obiectului deoarece actiunile la purtator si-au mentinut aceasta calitate si existenta fata de momentul incheierii contractului.
Mai mult, nu se poate retine nulitatea absoluta a contractului pentru lipsa obiectului nici din perspectiva principiului resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis. Astfel, dupa cum corect a decis instanta de fond, acest principiu presupune desfiintarea titlului unui subdobanditor in cazul desfiintarii titlului transmitatorului. Or, in cauza, titlul in baza caruia parata C.C.I. Brasov a instrainat actiunile nu a fost anulat si nici nu depinde de valabilitatea Hotararii A.G.E.A. din 07 iunie 2006 de conversie a actiunilor. Hotararea A.G.E.A. de conversie a produs doar efecte cu privire la natura actiunilor, nu si cu privire la insusi dreptul paratei C.C.I. Brasov de a dispune de actiuni (indiferent de natura lor), cum rezulta din sentinta Tribunalului Brasov din 10 decembrie 2012, (fila 200, voi. II din dosarul de fond).
Instanta de fond a retinut corect ca dreptul de proprietate al paratei C.C.I. Brasov asupra actiunilor era preexistent Hotararii A.G.E.A. de conversie si de aceea constatarea nulitatii absolute a acestei hotarari nu conduce, automat, la constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare (sentinta Tribunalului Brasov din 10 decembrie 2012, fila 200 verso, vol. II din dosarul de fond). Aceasta concluzie a instantei de fond este confirmata si de faptul ca nu toate actele subsecvente unui act anulat sunt supuse desfiintarii, ci doar cele care se afla intr-o stransa legatura cu acesta. Or, din perspectiva dreptului societar, nu toate actele subsecvente sunt acte de executie ale hotararii anulate. Unele acte sunt subsecvente in sensul in care ele (sau o operatiune procedurala din cadrul lor) au fost indeplinite de un organ numit prin hotararea anulata sau s-au bazat pe elemente decise prin hotararea AGA anulata. insa, altfel ele sunt perfect autonome de hotararea atacata si nu urmeaza soarta anularii acestei hotarari.
In prezenta cauza, contractul de vanzare-cumparare de actiuni nu reprezinta un act de executare sau de aducere la indeplinire a dispozitiilor Hotararii A.G.E.A. din 07 iunie 2006 si ca atare nu este suspus desfiintarii in urma anularii hotararii. Dimpotriva, daca prin aceasta hotarare s-ar fi dispus incheierea contractului, acesta ar fi reprezentat o punere in aplicare a dispozitiilor din hotarare si prin urmare, ar fi fost supus anularii.
In concluzie, rezulta ca hotararea recurata a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii si, in temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se impune modificarea acesteia in sensul respingerii apelului si mentinerii hotararii pronuntate de Tribunalul Brasov in acest dosar.
Inalta Curte de Casatie si Justitie va mai retine ca actul juridic ce formeaza obiectul prezentului litigiu este valabil si din perspectiva celorlalte critici formulate de reclamanta Asociatia Pro Brasov.
Prin cererea introductiva de instanta, Asociatia Pro Brasov a invocat, pe langa (I) nulitatea absoluta pentru lipsa de obiect a contractului si nulitatea pentru (II) nerespectarea prevederilor art. 98 din Legea nr. 31/1990 si pentru (III) nerespectarea prevederilor actului constitutiv doar cu privire la obtinerea consimtamantului actionarului majoritar pentru cesiunea de actiuni.
Prin intampinarea la recurs, reclamanta invoca si alte cauze de nulitate a contractului care, insa, nu pot forma obiectul analizei in prezentul dosar, deoarece reprezinta o modificare a cauzei cererii de chemare in judecata si nu pot fi invocate dupa prima zi de infatisare in fata primei instantei.
Atat art. 98 din Legea nr. 31/1990, cat si prevederile actului constitutiv invocate de reclamanta vizau transferul actiunilor nominative. Or, la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, C.C.I. Brasov detinea actiuni la purtator si nu actiuni nominative.
In ce priveste sustinerile Asociatiei Pro Brasov din intampinarea la recurs in sensul ca actiunile C.C.I. Brasov ar fi fost nominative si nu la purtator, deoarece pretul actiunilor a fost mai mare decat valoarea lor nominala, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca acestea sunt neintemeiate.
Astfel, potrivit Legii nr. 31/1990, distinctia dintre actiunile nominative si cele la purtator este data de modul de transmitere, iar nu de raportul dintre pretul cesiunii si valoarea nominala a actiunilor. in plus, legea nu interzice ca, in cazul actiunilor la purtator, cesiunea sa se realizeze la un pret mai mare decat valoarea lor nominala. Asa fiind, prin contractul de van’zare-cumparare, C.C.I. Brasov a transferat actiuni la purtator si ca atare prevederile a caror incalcare o invoca reclamanta nu erau aplicabile acestui transfer.
In plus, chiar si in ipoteza in care s-ar retine aplicabilitatea prevederilor invocate de reclamanta fata de contractul in litigiu, se constatata ca inscrierea cesiunii de actiuni in Registrul Actionarilor nu era posibila deoarece, astfel cum a retinut si instanta de fond, acesta era inchis la data la care a fost incheiat contractul de vanzare-cumparare. Mai mult, imprejurarea ca partile nu au procedat la inscrierea transferului in registrul actionarilor nu este de natura a atrage nulitatea contractului. inscrierea in registrul actionarilor priveste numai stabilirea proprietatii fata de societate si terti, iar nu raporturile dintre partile contractante. Lipsa informarii formale a societatii are aceleasi efecte ca in dreptul comun, respectiv, inopozabilitatea fata de societate. Declaratia subscrisa de cedent si cesionar si mentiunea facuta pe titlu nu trebuie calificate decat ca niste cerinte ad probationem, iar obligatia inscrierii in registrul actionarilor nu trebuie calificata decat ca o cerinta de publicitate legala.
Asadar, neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 98 din Legea nr. 31/1990 nu poate fi sanctionata cu nulitatea contractului. Oricum, chiar si in ipoteza in care s-ar aprecia ca art. 98 din Legea nr. 31/1990 instituie o conditie de validitate, sanctiunea care ar interveni ar fi nulitatea relativa si nu nulitatea absoluta. Caracterul nulitatii – absoluta/relativa – este determinat prin raportare la natura interesului ocrotit prin norma incalcata. Or, art. 98 din Legea nr. 31/1990 protejeaza un interes particular, al actionarilor, motiv pentru care nulitatea care ar interveni in cazul nerespectarii acestor prevederi este o nulitate relativa.
In ce priveste nerespectarea prevederilor art. 10 din actul constitutiv, se constatata ca desi, potrivit prevederilor in vigoare la data incheierii contractului, C.C.I. Brasov nu avea obligatia de a urma o anumita procedura pentru transferul actiunilor la purtator, faptele C.C.I. Brasov anterioare incheierii contractului corespund cerintelor impuse de prevederile actului constitutiv invocate de reclamanta.
Astfel: (I) la data de 05 iunie 2006 a notificat Consiliul de Administratie al SC P.R. SA oferta de vanzare a actiunilor detinute la aceasta societate (fila 146 vol. II din dosarul de fond); (II) la data de 14 august 2006 C.C.I. Brasov a solicitat Consiliului de Administratie al SC P.R. SA relatii referitoare la exprimarea dreptului de preferinta al actionarilor fata de oferta transmisa (fila 145 vol. II din dosarul de fond).
Prin urmare, dupa cum in mod judicios a retinut si instanta de fond, C.C.I. Brasov si-a indeplinit obligatia prevazuta de actul constitutiv, iar in masura in care Consiliul de Administratie nu si-a indeplinit obligatiile ce-i reveneau ca urmare a notificarii, acest aspect nu este de natura sa atraga nulitatea contractului de vanzare-cumparare.
In ce priveste sustinerile Asociatiei Pro Brasov din intampinarea la recurs, potrivit carora „incalcarea Statutului de catre ceilalti parati nu poate echivala cu absolvirea paratei C.C.I. Brasov in nerespectarea prevederilor statutului, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca acestea sunt neintemeiate.
Astfel, singura obligatie pe care actul constitutiv o impune cedentului este aceea de a transmite Consiliului de Administratie o Notificare de transfer. Or, din moment ce C.C.I. Brasov a indeplinit aceasta obligatie, nu se poate retine vreo culpa in sarcina recurentei.
In plus, sustinerile Asociatiei Pro Brasov nu pot fi acceptate si pentru motivul ca, in intr-o asemenea ipoteza, dreptul actionarilor de a dispune de propriile actiuni ar fi un drept teoretic si iluzoriu, din moment ce exercitarea acestuia ar putea fi oricand impiedicata de membrii Consiliului de Administratie prin neindeplinirea sarcinilor pe care le au potrivit actului constitutiv. De asemenea, in ciuda sustinerilor Asociatiei Pro Brasov din intampinare, nu se poate retine vreo culpa in sarcina C.C.I. Brasov din perspectiva ca nu a insistat sa i se prezinte hotararea adunarii generale a actionarilor care sa fi aprobat in prealabil transferul, deoarece C.C.I. Brasov nu avea o asemenea obligatie potrivit actului constitutiv. in plus, nu se poate retine vreo vatamare pentru niciunul din actionarii existenti la momentul cesionarii, din moment ce nici un actionar nu si-a manifestat intentia sa cumpere aceste actiuni.
Oricum, nerespectarea prevederilor actului constitutiv cu privire la transferul actiunilor si dreptul de preferinta al actionarilor este sanctionata cu nulitatea relativa si nu cu nulitatea absoluta, deoarece interesul ocrotit prin aceste prevederi este unul privat. Asa fiind, aceasta nulitate nu poate fi invocata de reclamanta si orice actiune pe acest temei este supusa prescriptiei in termenul de 3 ani.
In ce priveste sustinerile Asociatiei Pro Brasov din intampinarea la recurs, potrivit carora nerespectarea prevederilor art. 98 din Legea nr. 31/1990 si a dispozitiilor actelor constitutive ar atrage nulitatea absoluta a contractului pentru frauda la lege, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca si acestea sunt neintemeiate.
Frauda la lege reprezinta acea operatiune prin care, la intocmirea unui act juridic, in scopul eludarii unor norme legale imperative, sunt uzitate alte norme legale, prin deturnarea acestora din urma de la scopul in care au fost edictate de legiuitor. Astfel, prin fraudarea legii nu este incalcata litera legii de ordine publica, dar este nesocotit spiritul acesteia.
Din punct de vedere structural, frauda la lege contine doua elemente: (I) un element obiectiv (exterior), constand in mijloacele aparent legale care sunt utilizate si (II) un element subiectiv, care rezida in intentia de eludare ori de sustragere de la norma legala aplicabila. Prin urmare, simpla incalcare a prevederilor legale nu reprezinta frauda la lege, ci este necesar sa se faca (I) dovada faptului ca partile au actionat de coniventa pentru a eluda prevederile legale si (II) dovada utilizarii unui mijloc/mecanism fraudulos prin care au fost eludate prevederi legale imperative.
Sarcina probei cu privire la existenta unei fraude la lege ii revenea intimatei-reclamante. Aceasta nu se poate baza pe simple afirmatii, ci este necesar sa faca dovada atat a intentiei C.C.I. Brasov de a frauda legea, cat si a procedeului fraudulos prin care au fost eludate prevederi imperative ale legii. Or, intimata -reclamanta nu a produs dovezi in acest sens.
In prezenta cauza nu se poate retine existenta unei fraude la lege atat timp cat prevederile legale invocate de reclamanta nu erau aplicabile contractului de vanzare-cumparare ce formeaza obiectul prezentului litigiu.
Astfel, conform realitatii existente la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, actiunile transferate erau actiuni la purtator si ca atare nu erau supuse prevederilor art. 98 din Legea nr. 31/1990. De asemenea, prevederile actului constitutiv invocate de reclamanta cu privire la transferul actiunilor nominative erau abrogate, astfel inca nu se poate imputa paratilor nerespectarea acestora.
Chiar daca s-ar constata ca C.C.I. Brasov ar fi avut obligatia sa se conformeze art. 98 din Legea nr. 31/1990 si actului constitutiv, s-ar putea retine cel mult o incalcare a acestor dispozitii, dar nu si existenta unei fraude la lege, din moment ce in cauza nu au fost dovedite conditiile fraudei la lege si in special, intentia de a frauda.
in concluzie, contrar sustinerilor Asociatiei Pro Brasov, sanctiunea care ar interveni in cazul nerespectarii prevederilor art. 98 din Legea nr. 31/1990 si ale actului constitutiv ar fi nulitatea relativa si nu nulitatea absoluta.
Asa fiind, chiar in ipoteza in care instanta de recurs ar aprecia ca poate analiza in acest stadiu procesual si celelalte motive de nulitate invocate de Asociatia Pro Brasov prin cererea de chemare in judecata, s-ar impune respingerea cererii de constatare a nulitatii absolute, deoarece in cauza este incidenta nulitatea relativa, iar in virtutea principiului disponibilitatii si contradictorialitatii, instanta nu poate schimba cauza cererii de chemare in judecata.
Potrivit art. 9 din Decretul nr. 167/1958, aplicabil raportului juridic dedus judecatii, nulitatea relativa poate fi invocata in termen de 3 ani, care incepe sa curga de la data cand cel indreptatit a cunoscut cauza anularii, insa cel mai tarziu de la implinirea a 18 luni de la data incheierii actului.
In prezenta cauza, fata de momentul incheierii contractului (06 aprilie 2007), termenul de perscriptie pentru invocarea nulitatii relative a inceput sa curga cel mai tarziu la data de 6 octombrie 2008 si s-a implinit la data de 6 octombrie 2011.
Astfel, la data sesizarii instantei cu solutionarea prezentului litigiu – 24 noiembrie 2011, era implinit termenul de prescriptie pentru orice actiune privind nulitatea relativa a contractului de vanzare-cumparare de actiuni.
Respingerea acestor cauze de nulitate pe motivul ca ar fi prescrise nu este impiedicata de constatarile instantei de fond din incheierea Tribunalului Brasov din 23 aprilie 2012 (filele 213-214, vol. I din dosarul de fond). Prin aceasta incheiere, instanta de fond a respins exceptia presciptiei motivat de faptul ca „in cauza se invoca o nulitate absoluta, care poate fi invocata si solutionata oricand. Totodata, este corecta hotararea instantei de fond, prin care aceasta a precizat ca „chestiunea caracterului nulitatii, absolute sau relative, va fi verificata in cadrul solutionarii cauzei, pe fond, iar in cuprinsul hotararii pe fond a retinut ca: „dispozitiile legale nu sanctioneaza cu nulitatea absoluta actul incheiat cu incalcarea art. 98, ci cel mult cu nulitatea relativa cu un regim juridic distinct”.
Instanta de apel nu a modificat aceste considerente ale instantei de fond, ci doar a constatat ca actului de vanzare-cumparare ii lipseste obiectul. Prin urmare, sub aspectul calificarii nulitatii pentru incalcarea art. 98 din Legea nr. 31/1990 si a prevederilor Actului Constitutiv, a fost mentinuta hotararea Tribunalului Brasov in sensul ca este vorba de o nulitate relativa.
Asa fiind, incheierea Tribunalului Brasov din 23 aprilie 2012 nu are autoritate de lucru judecat in fata prezentei instante cu privire la problema prescriptiei extinctive, deoarece nu exista identitate de cauza. Tribunalul Brasov a decis asupra prescriptiei extinctive pentru invocarea nulitatii absolute a contractului, iar prezenta instanta este chemata sa se pronunte asupra prescriptiei extinctive pentru nulitatea relativa a contractului.
In ce priveste criticile Asociatiei Pro Brasov cu privire la modalitatea de stabilire a pretului, inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca si acestea sunt neintemeiate.
Astfel, pretul contractului a fost unul serios, din moment ce, astfel cum a sesizat intimata-reclamanta, acesta era mult mai mare decat valoarea nominala a actiunilor. De asemenea, criticile reclamantei cu privire la lipsa dovezii de achitare a pretului nu sunt de natura sa atraga nulitatea contractului, deoarece plata pretului este o chestiune ce tine de executarea contractului, iar nu de valabilitatea acestuia.
Oricum, in speta, pretul stabilit prin contractul de vanzare-cumparare a fost platit prin trasfer bancar la data de 13 aprilie 2007 (conform extrasului de cont din 13 aprilie 2007 privind contul C.C.I. Brasov deschis la B.R.D.), aspect probat in fata instantei de recurs.
Pentru toate considerentele retinute, conform art. 312 C. proc. civ. se vor admite recursurile declarate de paratii C.C.I. Brasov si N.I. impotriva Deciziei civile nr. 27/ Ap din 23 aprilie 2013 pronuntata Curtea de Apel Brasov, sectia civila si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de munca si asigurari sociale. Se va modifica in tot hotararea atacata, in sensul ca, se va respinge apelul declarat de reclamanta Asociatia Pro Brasov impotriva sentintei civile nr. 474/ C din 10 decembrie 2012 a Tribunalului Brasov, sectia a ll-a civila, contencios administrativ si fiscal, pe care o va mentine.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anuleaza ca insuficient timbrat recursul declarat de parata B.R.M. impotriva Deciziei civile nr. 27/ Ap din 23 aprilie 2013 pronuntata Curtea de Apel Brasov, sectia civila si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de munca si asigurari sociale.
Admite recursurile declarate de paratii C.C.I. Brasov si N.I. impotriva Deciziei civile nr. 27/ Ap din 23 aprilie 2013 pronuntata Curtea de Apel Brasov, sectia civila si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de munca si asigurari sociale. Modifica in tot hotararea atacata, in sensul ca, respinge apelul declarat de reclamanta Asociatia Pro Brasov impotriva sentintei civile nr. 474/ C din 10 decembrie 2012 a Tribunalului Brasov, sectia a ll-a civila, contencios administrativ si fiscal, pe care o mentine.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi 4 aprilie 2014.