Cum in cadrul actiunii in revendicare reclamantul nu s-a prevalat de titluri diferite in raport cu fiecare dintre paratii chemati in judecata, nu poate pretinde ca prin neatacarea sentin?ei de prima instanta de catre unii dintre para?i (prin care fiecare dintre parati fusese obligat la restituirea unei suprafete de teren individualizate ?i delimitate conform raportului de expertiza intocmit), situa?ia dreptului sau de proprietate ar fi fost astfel definitivata, fara posibilitatea de a mai fi pusa in discu?ie in apel. Aceasta intrucat izvorul unic al dreptului reclamantului (transpus pe planul cauzei juridice a ac?iunii), constand in titlul de proprietate exhibat, nu poate conduce la solu?ii diferite fa?a de para?ii chema?i in proces, in conditiile in care instanta de apel, reluand, in urma casarii cu trimitere, judecata care presupunea verificarea existen?ei unui bun actual in patrimoniul reclamantului, a statuat in sensul ca nu exista un asemenea drept.
Prin urmare, in aceasta situatie, extinderea efectelor hotararii asupra tuturor para?ilor (deci si asupra celor care nu au exercitat calea de atac a apelului) s-a datorat faptului ca dreptul opus de reclamant are aceea?i cauza juridica, ceea ce inseamna ca reclamantul nu poate pretinde consecin?e juridice diferite fa?a de para?i, efectele judeca?ii rasfrangandu-se fa?a de toate par?ile procesului.
Etichetă:actiune in revendicare
Contravaloarea lipsei de folosinta a terenurilor. Ajutor public judiciar. Admiterea in parte a pretentiilor Criteriul proportionalitatii.
1. Dispozitiile art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008 nu reprezinta altceva decat o aplicatie a regulii de principiu prevazuta de art. 274 alin. (1) C.pr.civ. Astfel, cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin incuviintarea ajutorului public judiciar nu isi pierd, din perspectiva celui cazut in pretentii, caracterul de cheltuieli de judecata, cu deosebirea ca, in cazul in care s-a admis cererea de ajutor public judiciar, cheltuielile corespunzatoare se platesc de catre partea care a cazut in pretentii direct statului.
2. In situatia in care intre parati nu exista un raport juridic de solidaritate, deoarece pretentiile formulate prin actiune impotriva fiecaruia dintre ei au fost determinate in mod individual, obligarea acestora la plata in solidar a sumei reprezentand ajutorul public judiciar este contrara prevederilor art. 277 C.pr.civ., text care prevede, in caz de coparticipare procesuala, criteriul naturii raportului juridic de drept substantial dintre coparticipanti.
In consecinta, instanta trebuie sa determine cheltuielile de judecata – care cuprind si suma ce trebuie platita de parati statului in temeiul art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008 – proportional cu pretentiile admise in contradictoriu cu fiecare dintre ei, diferenta reprezentand ajutorul public judiciar care nu poate fi pusa in sarcina acestora urmand a ramane in sarcina statului, conform art. 19 alin. (1) din acelasi act normativ.
Contestatia la titlu in cazul in care dispozitivul hotararii nu este clar sau este echivoc
Din interpretarea art. 399 alin. (1) C. proc. civ. (art. 712 alin. 2 NCPC), rezulta ca prin intermediul contestatiei la executare, partilor sau tertilor interesati li se da posibilitatea de a cere sa se lamureasca intelesul, intinderea si aplicarea dispozitivului hotararii ce se executa ori sa atace actele de executare nelegale. Astfel, contestatia la titlu poate fi primita in cazul in care dispozitivul hotararii nu este clar sau este echivoc, dar in limitele motivelor cuprinse in hotarare, fara a se modifica situatia lamurita definitiv, cu putere de lucru judecat. Inalta Curte a precizat ca, prin acest mijloc procedural nu pot fi invocate motive referitoare la chestiuni de fond, care sa puna in discutie, in fata instantei de executare, legalitatea si temeinicia titlului executoriu, deoarece, prin aceasta, s-ar aduce atingere puterii de lucru judecat. In speta, Inalta Curte a retinut ca, prin contestatia la titlu s-a urmarit de fapt o incercare de modificare a drepturilor partilor, drepturi deja stabilite si recunoscute prin titlu executoriu, astfel ca in mod corect contestatia la titlu a fost respinsa ca nefondata.
Actiune in constatare provocatorie vs. actiune in revendicare
Actiunea in constatare provocatorie, asa cum a fost definita de doctrina, este acea actiune prin care o persoana care ridica public pretentii cu privire la dreptul unei alte persoane este invitata sa-si valorifice pretentiile afirmate sau actiunea prin care titularul unui drept cheama in judecata pe cel care, prin atitudinea sau prin actele sale, ii cauzeaza o tulburare serioasa in exercitiul dreptului sau. Aceasta persoana este provocata astfel sa-si valorifice pretentiile, respectiv sa-si dovedeasca dreptul, sub sanctiunea de a nu-l mai putea invoca, daca nu si-l demonstreaza. Intrucit in speta, reclamantul a invocat un titlu de proprietate asupra unui imobil in concurs cu paratul, care la randul sau s-a prevalat de un titlu valabil asupra aceluiasi bun, Inalta Curtea retinut ca, in contextului unei astfel de actiuni, instanta nu poate proceda la o comparare a titlurilor si drepturilor de proprietate a partilor, aceasta operatiune fiind specifica actiunii in revendicare. De asemenea, Inalta Curte a retinut ca nici cererea reclamantului de a se dispune revenirea la situatia anterioara de carte funciara, prin radierea dreptului de proprietate al paratei si reinscrierea dreptului sau de proprietate, si nici capetele de cerere subsidiare din actiune referitoare la acordarea despagubirilor reprezentand plata pretului actualizat achitat pentru imobilul in litigiu, precum si plata contravalorii imbunatatirilor aduse imobilului, nu pot fi analizate in cadrul unei actiuni in constatare provocatorii, ci doar in legatura cu cererea avand ca obiect revendicarea imobilului, intrucat ceea ce s-a obtinut in urma judecatii, respectand principiul disponibilitatii procesuale, nu este suficient pentru solutionarea definitiva a situatiei litigioase.
Revendicare. Restituirea in natura catre fostul proprietar a unui bun imobil aflat in patrimoniul unei societati comerciale privatizata
Revendicare. Restituirea in natura catre fostul proprietar a unui bun imobil aflat in patrimoniul unei societati comerciale privatizata. Actiune in despagubiri indreptata impotriva societatii publice implicate in privatizare. Intinderea obli-gatiei de dezdaunare. decizia nr.809 din 12 martie 2014