Contract de donatie. Actiune revocatorie

Starea de insolvabilitate a debitorului, provocata sau accentuata prin incheierea actului de donatie atacat pe calea actiunii pauliene, nu rezulta doar din absenta oricarui venit de natura a face imposibila recuperarea vreunei parti din creanta reclamantului, ci subzista si in cazul in care venitul existent nu ofera o perspectiva de timp rezonabila pentru achitarea acesteia.
Incasarea pensiei de catre paratul debitor nu impiedica o constatare in sensul ca partea reclamanta justifica un prejudiciu, conform art. 1562 alin.(1) Cod civil, ce consta in crearea sau marirea starii de insolvabilitate a debitorului, fiind suficient ca, prin incheierea actului de donatie, paratul ?i-a creat un dezechilibru financiar, punandu-l pe creditor in imposibilitate de a-si recupera creditul intr-un termen rezonabil.

Promisiune bilaterala de vanzare imobil. Executarea cu intarziere a vanzarii. Clauza penala

Sunt implicite, deci subintelese intr-un contract, clauzele obisnuite, celelalte, neuzuale, trebuind sa fie mentionate expres ori demonstrate prin orice alt mijloc. Pot fi considerate ca facand parte din vointa tacita a partilor acele clauze deduse din obiectul principal al contractului, inerente acestuia ori cu privire la care partile au consimtit necontestat.
In cazul unui contract de vanzare imobiliara, sunt considerate implicite doar acele prevederi care cuprind obligatii derivate din lege dupa natura contractului ori obligatiile conforme vointei necontestate a partilor, potrivit echitatii contractuale.
Din acest punct de vedere, clauza privind acceptarea vanzarii cu rezerva valorificarii clauzei penale nu poate fi considerata ca fiind o prevedere implicita, iar in aceste conditii reclamantii au sarcina de a dovedi existenta ei la data incheierii contractului de vanzare, moment in care partile si-au facut cunoscute ori si-au declarat orice pretentii reciproce aflate in legatura cu acesta.
Astfel, aceasta prevedere neuzuala trebuia inserata in contractul de vanzare sau demonstrata ca fiind cunoscuta partii opuse in contractul sinalagmatic la data vanzarii, deoarece nu era implicita. Lipsa ei semnifica, in conditiile art. 1539 C.civ., ca partea accepta intocmai executarea obligatiei debitorului pur si simplu, pierzand justificarea de a pretinde penalitatile de intarziere stabilite pentru executarea cu intarziere.

Contract de asigurare. Modul de determinare a sumei asigurate. Interpretarea contractului potrivit dispozitiilor art. 1266 din Codul civil

Contract de asigurare. Modul de determinare a sumei asigurate. Interpretarea contractului potrivit dispozitiilor art. 1266 din Codul civil

Forta obligatorie a contractului si implicit obligatia de a actiona cu buna-credinta in executarea conventiei trebuie raportate la obligatiile si drepturile real convenite de catre parti.
O obligatie esentiala cum este aceea privind valoarea la care se va plati despagubirea de asigurare nu poate fi inlocuita cu alta obligatie mai putin oneroasa pentru asigurator, invocata de asigurator dupa declansarea litigiului judiciar. S-ar ajunge, astfel, la o modificare a clauzelor contractuale prin instituirea unei obligatii pe care partile nu au convenit-o prin intelegerea transpusa in contractul de asigurare.
Retinerea unei alte valori a sumei asigurate decat aceea pe care partile au agreat-o, in absenta unor stipulatii contractuale care sa o prevada sau din care sa rezulte, echivaleaza cu o modificare a contractului de asigurare in ceea ce priveste elementele esentiale ale acestuia sub aspectul obiectului obligatiilor asumate, in afara vointei partilor si cu incalcarea principiului consensualismului si al libertatii contractuale.

Rezilierea contractelor cu executare succesiva introduse pe calea dreptului comun dupa momentul deschiderii procedurii insolventei

Nu sunt admisibile actiunile de reziliere a contractelor cu executare succesiva mentinute de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, introduse pe calea dreptului comun dupa momentul deschiderii procedurii insolventei pentru nerespectarea de catre paratul debitor a obligatiilor contractuale constand in plata unor sume scadente anterior deschiderii acestei proceduri.

Contract de vanzare-cumparare. Actiune pauliana. Frauda debitorului. Complicitatea la frauda a tertului dobanditor

Dispozitiile art. 1562 si 1563 din Codul civil reglementeaza conditiile de admisibilitate ale actiunii revocatorii si anume: prejudiciul suferit de creditor ca urmare a incheierii actului juridic de catre debitor, frauda debitorului, complicitatea tertului la frauda (in cazul contractelor cu titlu oneros) si, respectiv caracterul cert al creantei. Cerintele relative la frauda debitorului si frauda tertului in materia actiunii revocatorii au un inteles mai larg cuprinzand nu numai inten?ia directa a acestora de a-l prejudicia pe creditor, ci si simpla cunoa?tere a faptului ca debitorul isi provoaca sau isi agraveaza starea de insolvabilitate. Ca atare, nu este necesara dovedirea intentiei directe a debitorului si a tertului in vederea fraudarii intereselor creditorului.
Astfel, imprejurarea ca tertul dobanditor cuno?tea ca debitorul datoreaza sume de bani creditorului (intrucat a incasat personal unele sume de bani care au fost folosite si pentru creditarea activitatii unei societatii comerciale la care era unic ac?ionar si administrator), faptul ca debitorul, prin instrainarea singurului imobil pe care il de?inea cu o saptamana mai inainte de data scaden?ei creantei a acceptat sa-si creeze o stare de insolvabilitate, care conducea la imposibilitatea executarii silite a creantei datorate creditorului, precum si existenta unei relatii de concubinaj intre partile actului de vanzare-cumparare a imobilului sunt de natura a dovedi indeplinirea conditiei fraudei debitorului si a conditiei complicitatii la frauda a tertului.

Interdictie temporara de construire. Actiune in raspundere civila delictuala. Neindeplinirea conditiei certitudinii prejudiciului

Emiterea certificatului de urbanism este in responsabilitatea autoritatii administrative, ca singura autoritate indrituita sa ateste regimul juridic al unui teren din perspectiva regulilor generale de urbanism, si, prin urmare, fapta de a fi emis un act care atesta situatii neconforme realitatii este ilicita ?i impune raspunderea pentru daune.
Cu toate acestea, mentionarea in contractul de vanzare al reclamantei a unei interdictii temporare de construire, pana la elaborarea unui P.U.Z. sau .P.U.D., interdictie care are caracter clar exprimat, fara un termen determinat, atesta faptul ca partea cumparatoare a avut, prin achizitia terenului, doar sansa de a construi, care nu se circumscrie notiunii de prejudiciu cert, in conditiile in care aceasta pierdere nu a survenit ca urmare a faptului ilicit al autoritatii administrative, ci a fost o imprejurare preexistenta, cunoscuta cumparatorului de la data vanzarii.
Astfel, in mod corect instanta de apel a respins actiunea in raspundere civila delictuala, avand ca obiect repararea prejudiciului patrimonial determinat de diferenta dintre pretul platit efectiv ?i pretul pe care l-ar fi platit daca ar fi cunoscut situatia urbanistica a terenului, promovata de cumparator impotriva autoritatii administrative emitente a certificatului de urbanism, pentru lipsa caracterului cert al prejudiciului.