Blog

Despagubiri pentru paguba suferita printr-un act administrativ-fiscal nelegal

Din coroborarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 554/2004 cu cele ale art. 28 din Legea nr. 554/2004, rezulta faptul ca materia raspunderii civile delictuale reglementata de Codul civil se aplica si pentru fapte ilicite ale autoritatilor publice in relatiile acestora cu persoana vatamata in drepturile si interesele sale prin acte administrative nelegale, emise de aceste autoritati (in privinta aplicarii temporale a legii, urmand a fi avute in vedere prevederile de drept material in vigoare la data savarsirii faptei).
Dintre conditiile prevazute de Codul civil pentru antrenarea raspunderii civile delictuale, in cauza dedusa judecatii Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a pus problema indeplinirii doar a celor privind existenta unui prejudiciu cert si legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, celelalte cerinte, privind fapta ilicita si vinovatia autorilor faptei, fiind considerate dovedite.
In privinta conditiei legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca aceasta este indeplinita atata timp cat societatea reclamanta a facut dovada necesitatii functionarii activitatii sale numai in conditiile obtinerii unei autorizatii pe care, ca urmare a actelor de impunere nelegal emise, nu a putut sa o obtina, fiind, astfel, impiedicata in perioada cuprinsa intre data emiterii actelor administrative vatamatoare si data anularii acestora sa-si desfasoare activitatea.
Cat priveste conditia existentei unui prejudiciu cert, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut, pe de o parte, ca in mod neindoios recurenta-reclamanta, fiind impiedicata sa isi desfasoare activitatea, a suferit un prejudiciu, iar, pe de alta parte, ca dobanda solicitata pentru lipsa de folosinta a unei sume consemnate cu titlu de cautiune in vederea obtinerii unei solutii de suspendare a executarii actelor administrative fiscale contestate nu poate constitui o componenta a prejudiciului solicitat intrucat nu exista o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita retinuta in sarcina organelor fiscale si paguba pretinsa prin consemnarea cautiunii in dosarul avand ca obiect cererea de suspendare. Totusi, constatand ca aceasta conditie de antrenare a raspunderii civile delictuale a fost insuficient motivata de catre prima instanta, motivele fiind, contradictorii, fara a se putea efectua un control judiciar asupra rationamentului logico-juridic avut in vedere de catre judecatorul fondului si, apreciind ca in temeiul art. 22 din Codul de procedura civila, instanta de fond era datoare sa administreze probatorii care, prin raportare la obiectul cererii de chemare in judecata, sa ofere elementele necesare stabilirii prejudiciului cert suferit de reclamanta, a casat solutia si a trimis cauza spre rejudecare primei instante.

Promisiune bilaterala de cesiune de parti sociale. Denuntarea unilaterala a contractului

Desi potrivit art. 1203 C.civ. clauza prin care o parte isi rezerva dreptul denuntarii unilaterale a contractului este considerata o clauza neuzuala care produce efecte numai sub conditia acceptarii sale exprese, in forma scrisa, de partea careia i se opune, acceptarea impusa prin norma legala priveste clauza, iar nu executarea ei.
In cazul in care in promisiunea bilaterala de cesiune de parti sociale partile au prevazut, in mod expres, o clauza de denuntare unilaterala, rezervata in beneficiul cesionarului, pentru anumite nereguli, determinabile in urma unui audit financiar realizat la societatea cedenta, acceptarea acestei clauze intruneste cerinta legala a art. 1203 C. civ., iar clauza este operanta.
Prin urmare, in situatia in care punerea in executare a clauzei de catre cesionari s-a realizat dupa ce, efectuandu-se auditul financiar solicitat in conditiile stabilite in promisiune, s-au constatat nereguli, act care a cuprins, primordial, invitatia la desfiintarea amiabila a promisiunii, iar subsidiar, declaratia de denuntare a contractului in situatia refuzului cedentilor (promitenti) de a negocia, este lipsit de insemnatate ca promitentii cedenti nu au acceptat invitatia sau denuntarea unilaterala a antecontractului, deoarece aceasta isi produce deplin efectele in conditiile in care a fost folosita de beneficiarul sau conform celor statuate prin conventie si tocmai in puterea ei, conform art. 1270 C.civ., care proclama forta obligatorie a contractului.
In masura in care promitentii-cesionari si-au exercitat dreptul la denuntarea contractului in conditiile stabilite prin conventie, iar acest act nu a fost contestat decat din perspectiva stabilirii culpei partilor contractante, pe care, in sine, clauza de denuntare nu o impune, nu se mai poate analiza pretentia reclamantei de rezolutiune a promisiunii bilaterale, intrucat rezerva denuntarii unilaterale nu se confunda si nici nu se suprapune, in acest caz, cu pactul comisoriu a carui exercitare presupune, intr-adevar, neexecutarea culpabila a unei obligatii contractuale.

Suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice. RIL

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala stabileste: Interdictia initierii ori, dupa caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice nu vizeaza si dizolvarea, respectiv lichidarea in procedura falimentului prevazuta de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa. Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedura penala.

Contract de credit. Actiunea in constatarea unei situatii de fapt, inadmisibila

Potrivit dispozitiilor art. 35 C. proc. civ., „Cel care are interes poate sa ceara constatarea existentei sau inexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege”. Contract de credit.
Din dispozitiile art. 35 C. proc. civ. rezulta ca sunt avute in vedere toate mijloacele de realizare a dreptului, inclusiv contestatia la executare, iar nu numai cererile in realizare de drept comun. Contract de credit.
Acest text legal vorbeste despre cererea pentru constatarea existentei sau inexistentei unui drept, ceea ce conduce la concluzia ca, in cazul in care se solicita constatarea unei situatii de fapt, cererea, astfel formulata, este inadmisibila, in temeiul art. 35 C. proc. civ. Contract de credit. Actiunea in constatarea unei situatii de fapt, inadmisibila Contract de credit.

Dispozitiile din Codul civil privind punerea sub interdictie sunt neconstitutionale

masura punerii sub interdictie judecatoreasca reglementata de art.164 alin.(1) din Codul civil nu este insotita de suficiente garantii care sa asigure respectarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale omului