Constructia juridica realizata prin incheierea concomitenta a doua contracte, unul de vanzare-cumparare, in care s-a trecut un pret mai mic decat cel real si unul de imprumut, in care suma imprumutata reprezinta, in realitate, diferenta dintre pretul real convenit de parti si pretul aparent, declarat in contractul de vanzare-cumparare, contine toate elementele unei simulatii sub forma deghizarii partiale a elementului pret din continutul contractului de vanzare-cumparare.
Natura ilicita a acestei constructii juridice, prin care partile au urmarit fraudarea legislatiei fiscale prin eludarea platii impozitului pe transferul proprietatii, nu se rasfrange asupra scopului urmarit de parti la incheierea contractului de vanzare-cumparare, deoarece doar modalitatea de plata a pretului are in sine o componenta ilicita, iar nu intreaga operatiune de vanzare-cumparare, care are la baza principiul libertatii contractuale si care nu contravine prevederilor art. 5 C. civ. din 1864.
In aceasta situatie, una dintre partile contractante nu poate obtine anularea actelor juridice astfel incheiate pentru cauza ilicita intrucat efectele simulatiei in raporturile dintre acestea  sunt guvernate de principiul prioritatii vointei reale a partilor, conform prevederilor art. 1175 C. civ. din 1864, sanctiunea civila care intervine in cazul simulatiei prin deghizarea partiala a pretului fiind inopozabilitatea fata de terti a situatiei create prin contractul ce contine elementul secret, iar nu nulitatea absoluta.