Potrivit art.1510 -1512 Cod civil, creditorul care refuza in mod nejustificat plata oferita poate fi pus in intarziere, iar pentru a se libera de obligatia de plata, debitorul poate sa utilizeze procedura ofertei de plata si a consemnatiuni
Despagubiri pentru prejudiciul material si moral suferit din cauza greselilor savarsite de Comisie si de OLAF in cadrul investigatiilor privind cazul „Eurostat”. Scurgeri de informatii catre presa
Despagubiri pentru prejudiciul material si moral suferit din cauza greselilor savarsite de Comisie si de OLAF in cadrul investigatiilor privind cazul „Eurostat”. Scurgeri de informatii catre presa
Cuantumul daunelor morale. Determinarea cuantumului daunelor.
Reclamanta a solicitat, obligarea la plata sumei de 12.268,93 RON cu titlu de daune materiale; a solicitat obligarea paratelor la 200.000 euro in echivalent in RON la cursul BNR din ziua platii, reprezentand daune morale, cu dobanda legala.
Insusirea nelegala a sumei executate in temeiul biletului la ordin prescris. Raspundere civila delictuala.
Actiune in raspundere civila delictuala. Principiul repararii integrale a prejudiciului. Cumulul intre dobanda si actualizarea sumei cu rata inflatiei.
Promisiune bilaterala de vanzare. Actiune in pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa tina loc de vanzare-cumparare.
Potrivit art. 1669 alin. (1) C. civ., cand una dintre par?ile care au incheiat o promisiune bilaterala de vanzare refuza, nejustificat, sa incheie contractul promis, cealalta parte poate cere pronun?area unei hotarari care sa ?ina loc de contract, daca toate celelalte condi?ii de validitate sunt indeplinite.
Interpretand a contrario dispozi?iile enun?ate, partea careia i se refuza incheierea actului promis nu poate cere ?i pretinde in instan?a pronun?area unei hotarari care sa ?ina loc de contract daca refuzul incheierii sale de catre oponent este justificat, fiind, a?adar, inerenta, in acest tip de ac?iune judiciara, analiza caracterului ne/justificat al refuzului care condi?ioneaza promovarea ac?iunii.
Analiza caracterului injust al refuzului presupune, pe langa constatarea existen?ei antecontractului, analiza implicita a condi?iei referitoare la indeplinirea tuturor celorlalte cerin?e de validitate ale actului care urmeaza a fi incheiat, in cauza, contractul de vanzare.
Astfel, daca una, mai multe sau toate condi?iile de validitate ale viitorului contract nu sunt indeplinite, iar refuzul incheierii contractului se justifica pe acest impediment, refuzul incheierii contractului de vanzare este justificat, iar ac?iunea in justi?ie cu acest obiect nu poate fi admisa.
Contract de vanzare-cumparare. Deghizarea partiala a pretului prin simulatie. Sanctiunea aplicabila
Constructia juridica realizata prin incheierea concomitenta a doua contracte, unul de vanzare-cumparare, in care s-a trecut un pret mai mic decat cel real si unul de imprumut, in care suma imprumutata reprezinta, in realitate, diferenta dintre pretul real convenit de parti si pretul aparent, declarat in contractul de vanzare-cumparare, contine toate elementele unei simulatii sub forma deghizarii partiale a elementului pret din continutul contractului de vanzare-cumparare.
Natura ilicita a acestei constructii juridice, prin care partile au urmarit fraudarea legislatiei fiscale prin eludarea platii impozitului pe transferul proprietatii, nu se rasfrange asupra scopului urmarit de parti la incheierea contractului de vanzare-cumparare, deoarece doar modalitatea de plata a pretului are in sine o componenta ilicita, iar nu intreaga operatiune de vanzare-cumparare, care are la baza principiul libertatii contractuale si care nu contravine prevederilor art. 5 C. civ. din 1864.
In aceasta situatie, una dintre partile contractante nu poate obtine anularea actelor juridice astfel incheiate pentru cauza ilicita intrucat efectele simulatiei in raporturile dintre acestea sunt guvernate de principiul prioritatii vointei reale a partilor, conform prevederilor art. 1175 C. civ. din 1864, sanctiunea civila care intervine in cazul simulatiei prin deghizarea partiala a pretului fiind inopozabilitatea fata de terti a situatiei create prin contractul ce contine elementul secret, iar nu nulitatea absoluta.