Persoanele prejudiciate in urma unui accident rutier produs din culpa conducatorului unui autovehicul, pentru folosinta caruia nu era incheiata o polita R.C.A., sunt despagubite de catre Fondul de Protectie a Victimelor Strazii, insa despagubirea nu trebuie sa fie simbolica, dar nici sa devina o sursa de imbogatire pentru persoanele pagubite, cuantumul ei fiind stabilit prin decizia suverna a instantei, luata in functie de fiecare cauza in parte. Despagubirea trebuie sa reprezinte sumele de bani ce sunt necesare pentru a-le usura ori compensa, pe cat posibil, suferintele pe care le-au indurat sau, eventual, mai trebuie sa le indure acestea.
Categorie:asigurari
asigurari
Obligatia autoritatilor de a asigura gratuit medicamente contra hepatitei C Ordonanta presedintiala admisa
Obligatia autoritatilor de a asigura gratuit medicamente contra hepatitei C. Ordonanta presedintiala admisa
Accident auto.Criterii de stabilire daune morale si daune materiale
Spre deosebire de despagubirile materiale care se stabilesc pe baza de probe directe, despagubirile pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluarii instantei de judecata. Chiar daca este adevarat ca stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, instanta trebuie sa aiba in vedere criterii raportate la persoana prejudiciata, cum ar fi: consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorii morale lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii.
Inadmisibilitatea recursului in cazul cererilor evaluabile in bani in valoare de pana la 1.000.000 lei, inclusiv
In cazul pricinilor avand un obiect cu valoare inferioara sumei de 1.000.000 lei, hotararea data in apel este definitiva si, prin urmare, nu poate fi atacata cu recurs. Astfel, conform art. 8 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind N.C.P.C., astfel cum a fost modificata prin O.U.G. nr. 62/2015, „in procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi si pana la data de 31 decembrie 2016, nu sunt supuse recursului hotararile pronuntate (…) in alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 1.000.000 lei, inclusiv”. Mai mult, in temeiul art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., „sunt hotarari definitive, cele date in apel, fara drept de recurs, precum si cele neatacate cu recurs”. In speta este vorba despre o hotarare pronuntata de instanta de apel, avand un obiect cu valoare inferioara sumei de 1.000.000 lei, asadar, este definitiva si prin urmare, nu poate fi atacata cu recurs. Trebuie mentionat si art. 457 C. proc. civ., care reglementeaza principiul legalitatii caii de atac. In consecinta, o hotarare nu poate fi supusa decat cailor de atac prevazute de lege, astfel ca recursul este respins ca inadmisibil.
Subrogarea asiguratorului în dreptul asiguratului. Raspundere civila contractuala vs. raspundere civila delictuala
Dreptului asiguratorului la actiunea in regres pentru recuperarea despagubirilor de la cel raspunzator de producerea prejudiciului deriva din lege (in speta, art. 22 din Legea nr. 136/1995) si din contractul de asigurare, iar subrogarea asiguratorului in drepturile asiguratului, in limita indemnizatiei platite, poate fi valorificata in conditiile dreptului comun, asiguratorului neputand a-i fi opuse prevederile speciale reglementate de contractul incheiat intre asigurat si tertul care a provocat dauna, intrucat intre asigurator si acest tert nu a existat o relatie contractuala.
In mod gresit instantele au solutionat litigiul avand in vedere conditiile raspunderii civile contractuale, in timp ce temeiul juridic al actiunii este cel al raspunderii civile delictuale, asa incat prin respingerea actiunii reclamantei ca inadmisibila, instantele anterioare au solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului cauzei, adica fara a analiza indeplinirea conditiilor legale ale raspunderii civile delictuale, intemeiata pe dispozitiile art. 998 – 999 C. civ. In consecinta, Inalta Curte a admis recursul, a casat decizia atacata si sentinta pronuntata de tribunal si a trimis cauza spre rejudecare in fond la tribunal.
Accident de circulatie. Actiune in despagubiri. Data de la care curge prescriptia
In aplicarea art. art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a dreptului material la actiune in cazul stabilirii raspunderii civile delictuale pentru fapta unei persoane care a cauzat alteia un prejudiciu printr-un accident de circulatie soldat cu decesul unei persoane, este momentul la care partea ce pretinde despagubirile a cunoscut despre existenta prejudiciului si persoana vinovata. Data curgerii prescriptiei nu poate fi cea a producerii accidentului, ci numai data cunoasterii concluziilor organelor de specialitate, ca rezultat al cercetarii penale finalizate cu sesizarea instantei penale, care stabileste autorul si culpa sa in determinarea faptului prejudiciabil.