Accident auto.Criterii de stabilire daune morale si daune materiale

Accident auto.Criterii de stabilire daune morale si daune materiale

Spre deosebire de despagubirile materiale care se stabilesc pe baza de probe directe, despagubirile pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluarii instantei de judecata. Chiar daca este adevarat ca stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, instanta trebuie sa aiba in vedere criterii raportate la persoana prejudiciata, cum ar fi: consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorii morale lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii.

R O M A N I A

CURTEA DE APEL BUCURESTI- SECTIA A V-A CIVILA

DECIZIA CIVILA NR.423/A

Sedinta publica de la 08 Martie 2016

Curtea constituita din:

PRESEDINTE: R____ S_____ E____

JUDECATOR: P______ P___

Grefier: M_____ A____ P________

********

Pe rol judecarea cererii de apel formulata de reclamantii P____ I___, P____ L__________-A_____, P____ S_____, P____ E____, P____ C_____ L___, M____ V______, P___ D______, P____ P______, M____ G______ P____, B_____ E____, S______ S_____, a cererii de apel formulata de reclamantul P____ S_____ F_____ si a cererii de apel formulata de parata ________________________________ SA prin administrator judiciar KPMG RESTRUCTURING SPRL, impotriva sentintei civile nr.2838/25.05.2015, pronuntate de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a Civila in dosarul nr.XXXXXXXXXXXX.

Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 01 martie 2016, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integrata din prezenta, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise, a amanat pronuntarea pentru astazi, 08.03.2016, cand a decis urmatoarele:

C U R T E A,

Asupra cauzei civile de fata:

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a VI-a Civila la data de 27.10.2014 si sub nr.XXXXXXXXXXXX, reclamantii P____ I___, P____ L__________ – A_____, P____ S_____, P____ E____, P____ C_____ – L___, M____ V______, P___ D______, P____ P______, M____ G______ – P____, P____ S_____ – F_____, B_____ E____, S______ S_____ au chemat in judecata pe parata ________________________________ SA pentru ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea acesteia la plata sumei totale de 14.000.000 lei reprezentand daune morale si 15.000 lei reprezentand daune materiale, precum si la plata dobanzii legale de la data pronuntarii hotararii si pana la plata integrala a despagubirilor solicitate, cu cheltuieli de judecata.

Reclamantii au solicitat ca plata daunelor morale si materiale mentionate mai sus sa se dispuna catre:

• P____ Illie, tatal decedatului, 2.000.000 lei constand in daune morale si 15.000 lei constand in daune materiale;
• P____ L__________ – A_____, sora decedatului, 1.000.000 lei constand in daune morale;
• P____ S_____, fratele decedatului, 1.000.000 lei constand in daune morale;
• P____ E____, sora decedatului, 1.000.000 lei constand in daune morale;
• P____ C_____ – L___, sora decedatului, 1.000.000 lei constand in daune morale;
• M____ V______, sora decedatului, 1.000.000 lei constand in daune morale;
• P___ D______, fratele decedatului, 1.000.000 lei constand in daune morale;
• PIaiu P______, fratele decedatului, 1.000.000 lei constand in daune morale;
• M____ G______-P____, fratele decedatului, 1.000.000 lei constand in daune morale;
• P____ S_____ – F_____, fiul decedatului, 2.000.000 lei constand in daune morale;
• B_____ E____, sora decedatului, 1.000.000 lei constand in daune morale
• S______ S_____, sora decedatului, 1.000.000 lei constand in daune morale;

• In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca la data de 17.01.2014, fiul, fratele si respectiv tatal acestora, P____ V_____, se afla, in calitate de pasager, in autoturismul cu numar de inmatriculare XXXXXXXXX, condus de P___ V_____, care rula in afara localitatii Campulung Moldovenesc, jud. Suceava, din directia Gura Humorului catre Campulung Moldovenesc. Din sens invers circula autoutilitara cu numar de inmatriculare SV xxxxxx, condusa de numitul V____ C_______. Soferul V____ C_______ a vazut o dubita alba in fata lui care a franat brusc, motiv pentru care a tras de volan pentru a o depasi in scopul evitarii coliziunii; a patruns insa pe contrasens si a intrat in coliziune cu autoturismul cu numar de inmatriculare XXXXXXXXX, condus de P___ V_____. In urma impactului celor 2 autovehicule a survenit decesul ambilor soferi si a pasagerului P____ V_____, alte 3 persoane fiind ranite.

Avand in vedere dispozitiile Legii nr.136/1995 republicata, precum si ale ordinului CSA care reglementeaza despagubirile ce urmeaza a fi acordate tertelor persoane care au suferit vatamari corporale, decese sau pagube materiale ca urmare a actiunilor cauzate de catre autoturismele asigurate RCA, reclamantii au precizat ca actiunea este perfect admisibila, cu atat mai mult cu cat suma solicitata se incadreaza in limita maxima de 5.000.000 euro stabilita in sarcina societatii de asigurare in urma unor asemenea accidente.

Reclamantii au indicat daunele materiale a caror contravaloare au solicitat-o, iar in ceea ce priveste daunele morale acestia au aratat ca ele reprezinta suferinta ce le-a fost provocata de decesul unei rude apropiate, fiind cunoscuti ca o familie care se ajuta si traia in buna armonie. Prejudiciul moral este determinat si de schimbarile survenite in conditiile de existenta ale familiei, de suferintele psihice determinate, de modificarea cursului firesc al vietii pe care o duceau anterior savarsirii faptei.

In ceea ce priveste cuantumul daunelor morale, s-a sustinut ca acesta trebuie sa fie unul echitabil, adica sa aiba un asemenea nivel incat, raportat la gradul de pericol social al faptei, raportat la nivelul material al societatii in ansamblu, dar si al persoanelor implicate, in individualitatea lor, sa dea satisfactie celui care a suferit un prejudiciu.

In drept, reclamantii au invocat dispozitiile art.48-55 din Legea nr.136/1995 republicata, Ordinul 14/2011 al CSA si art. 2223 din Noul Cod civil si urmatoarele.

Prin sentinta civila nr.2838/25.05.2015 tribunalul a admis in parte cererea reclamantilor, a obligat parata la plata urmatoarele sume de bani:

1) 80.000 lei, despagubiri pentru daune morale catre reclamantul P____ I___

2) 80.000 lei, despagubiri pentru daune morale catre reclamantul P____ S_____ – F_____

3) 5.000 lei, despagubiri pentru daune morale catre reclamanta P____ L__________ – A_____

4) 5.000 lei, despagubiri pentru daune morale catre reclamanta P____ E____

5) 5.000 lei, despagubiri pentru daune morale catre reclamanta P____ C_____ L___

6) 5.000 lei, despagubiri pentru daune morale catre reclamanta M____ V______

7) 5.000 lei, despagubiri pentru daune morale catre reclamanta B_____ E____

8) 5.000 lei, despagubiri pentru daune morale catre reclamanta S______ S_____

9) 5.000 lei, despagubiri pentru daune morale catre reclamantul P____ S_____

10) 5.000 lei, despagubiri pentru daune morale catre reclamantul P____ P______

11)5.000 lei, despagubiri pentru daune morale catre reclamantul M____ G______-P____,

precum si la plata dobanzii legale aferente sumelor sus mentionate de la data pronuntarii hotararii si pana la data platii debitului. Totodata, a respins cererea privind cheltuieli materiale formulata de reclamantul P____ I___ ca neintemeiata, a respins cererea formulata de reclamantul P___ D______ ca neintemeiata, a respins cererea reclamantilor P____ I___, P____ L__________, P____ S_____, P____ E____, P____ C_____, M____ V______, P___ D______, P____ P______, M____ G______, B_____ E____, S______ S_____ privind plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiata si a respins cererea paratei de acordare a cheltuielilor de judecata ca neintemeiata.

Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca la data de 17.01.2014 a avut loc un accident rutier in care au fost implicate autovehiculele cu numere de inmatriculare SV-xxxxxx (condus de numitul V____ C_______) si XXXXXXXXX (condus de numitul P___ V_____). In urma producerii acestui accident rutier au decedat cei doi conducatori auto, precum si numitul P____ V_____, pasager in autoturismul cu numar de inmatriculare XXXXXXXXX.

Tribunalul a mai retinut, potrivit actelor de stare civila depuse la dosarul cauzei (vol. I), ca la data decesului numitului P____ V_____, acesta avea ca rude apropiate urmatoarele persoane:

1) reclamantul P____ I___ – tata

2) reclamantul P____ S_____ – F_____ – fiu

3) reclamantele P____ L__________ – A_____, P____ E____, P____ C_____ L___, M____ V______, B_____ E____, S______ S_____ -surori

4) reclamantii P____ S_____, P____ P______, M____ G______-P____ – frati.

In ceea ce-l priveste pe reclamantul P___ D______, din cercetarea actelor de stare civila depuse la dosarul cauzei – fila 19 din dosar a rezultat ca tatal acestui reclamant este numitul P___ I___, nu P____ I___. De asemenea, nu s-a invederat sau probat existenta unei erori materiale, cu privire la numele tatalui, strecurata in actul de stare civila si nici nu s-a invederat existenta unei alte legaturi de rudenie sau de afectiune dintre acest reclamant si defunctul P____ V_____.

Fata de aceste imprejurari si retinand si dispozitiile art.57 alin.1 din legea nr.119/1996 referitoare la efectuarea modificarilor mentiunilor inscrise in actele de stare civila doar in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, instanta de fond a respins ca neintemeiata cererea formulata de reclamantul P___ D______.

In ceea ce priveste cererea formulata de ceilalti reclamanti, tribunalul a retinut incidenta in cauza a prevederilor art.49 si art.50 din Legea nr.136/1995, a prevederilor art.26 alin.1 si art.49 pct.2 din Ordinul CSA nr.14/2011, precum si a prevederilor art.1.349 si art.1.357 Noul Cod civil. A aratat ca pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cer a fi intrunite cumulativ conditiile existentei prejudiciului, faptei ilicite, raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si prezenta vinovatiei, care in conformitate cu dispozitiile art.1.357 Noul Cod civil poate imbraca forma celei mai usoare culpe.

In cauza, fapta ilicita a fost savarsita de numitul V____ C_______, conducatorul autovehiculului cu numar de inmatriculare SV xxxxxx, care, fara a se asigura corespunzator, s-a angajat in depasirea unui alt autovehicul care se deplasa in aceiasi directie, a patruns pe contrasens si a intrat in coleziune cu autoturismul cu numar de inmatriculare XXXXXXXXX condus de P___ V_____, in care se afla si ruda reclamantilor, numitul P____ V_____, acesta din urma decedand.

Referitor la existenta unei culpe concurente a celor doi conducatori auto (sustinere formulata de societatea parata), instanta de fond a retinut ca potrivit raportului de expertiza tehnica realizat in cauza, niciunul din conducatorii auto nu a respectat restrictiile de viteza, insa expertul judiciar a aratat ca la viteza impusa de indicatorul limitare de viteza de 70 km/h, autoturismul cu nr. XXXXXXXXX, condus de P___ V_____, putea opri prin franare, pana la oprire, pe distanta de 56,33 metri. Or, aceasta distanta (56,33 metri) este mai mare fata de 30-40 metri, distanta cand a aparut pe contrasens autoutilitara cu nr.SV xxxxxx si in acest caz impactul tot se producea, chiar circuland cu viteza impusa de indicator de 70 Km/h.

Aceste concluzii ale expertului desemnat in cauza se coroboreaza cu concluziile raportului de expertiza tehnica intocmita in dosarul penal – fila 36 din Vol. I – potrivit carora accidentul rutier putea fi evitat de conducatorul autoutilitarei, numitul V____ C_______, daca, inainte de angajarea in efectuarea manevrei de depasire, se asigura ca o poate face fara niciun pericol, acordand prioritate de trecere autoturismului cu nr. XXXXXXXXX.

Potrivit ordonantei de clasare intocmita de P________ de pe langa Judecatoria Campulung Moldovenesc si referatului cu propunere de clasare intocmit de Inspectoratul de Politie Judetean Suceava, clasarea cauzei penale fata de numitul V____ C_______ a intervenit ca urmare a decesului faptuitorului, iar fata de numitul P___ V_____ a intervenit intrucat faptele nu au fost savarsite cu vinovatia prevazuta de lege.

Asadar, cu privire la fapta ilicita si vinovatia conducatorului auto V____ C_______, tribunalul a retinut ca acestea rezulta din ordonanta de clasare si din expertizele realizate in cauza penala si in prezenta cauza.

In ceea ce priveste prejudiciul, tribunalul a retinut ca el consta in rezultatul, in efectul negativ suferit de o anumita persoana, ca urmare a faptei ilicite savarsita de o alta persoana, precum si faptul ca acest prejudiciu poate fi atat patrimonial, cat si moral.

Legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu rezulta din faptul ca, urmare a incalcarii regulilor de circulatie aratate anterior, numitul V____ C_______ a provocat un accident care a dus la decesul lui P____ V_____, pasager in autovehiculul condus de P___ V_____.

In consecinta, s-a constatat ca au fost probate conditiile angajarii raspunderii civile delictuale.

In ceea ce priveste despagubirile pentru daune materiale, instanta de fond a retinut ca prin cererea de chemare in judecata numai reclamantul P____ I___ a solicitat suma de 15.000 de lei cu acest titlu. Totusi, acest prejudiciu invocat de tatal defunctului nu a fost probat prin vreun inscris si nici prin proba testimoniala, martorul indicand la nivel estimativ cheltuielile. Instanta de fond a apreciat insa ca prejudiciul material trebuie sa aiba un caracter cert, aspect ce rezulta si din prevederile art.49 din Ordinul CSA nr.14/2011, motiv pentru care a respins aceasta cerere ca neintemeiata.

Tribunalul a aratat ca nu se va pronunta pe solicitarea formulata prin concluziile scrise de catre reclamantul P____ S_____ F_____, prin care acesta a solicitat suma de 499,60 de lei cu titlu de despagubiri materiale, avand in vedere dispozitiile art.397 C__ si imprejurarea ca instanta nu a fost investita cu un astfel de capat de cerere in conditiile art.194 C__.

In ceea ce priveste despagubirile pentru daunele morale solicitate de reclamantii P____ I___, P____ S_____ – F_____, P____ L__________ – A_____, P____ E____, P____ C_____ L___, M____ V______, B_____ E____, S______ S_____, P____ S_____, P____ P______, M____ G______-P____, urmare a decesului numitului P____ V_____, instanta de fond a retinut ca acestia au suferit – in mod evident – traume care justifica dreptul lor la plata unor astfel de despagubiri din partea paratei.

La stabilirea acestora tribunalul a avut in vedere urmatoarele criterii, verificate prin coroborarea inscrisurilor depuse: relatia de rudenie dintre reclamanti si defunct, gradul de afectiune existent intre acestia, imprejurarea ca prin decesul parintelui a avut loc o dezmembrare a familiei, posibilitatile pe care acesta le aveau anterior decesului, starea familiala.

De asemenea, avand in vedere ca reclamantii si defunctul erau membrii aceleiasi familii, cu sentimente reciproce, tribunalul a apreciat ca aceasta imprejurare este de natura sa amplifice traumele de ordin psihic.

A fost mentionata declaratia martorului P___ N_______ potrivit careia defunctul P____ V_____ era lautar si din banii castigati isi ajuta intreaga familie, iar ca urmare a decesului acestuia, toata familia a suferit si sufera si in prezent.

S-a precizat ca la stabilirea cuantumului despagubirilor pentru daunelor morale trebuie sa se aiba in vedere, pe de o parte, dreptul reclamantilor de a primi o compensatie materiala fata de prejudiciul moral suferit, iar, pe de alta parte, aceasta compensatie materiala sa nu duca la o imbogatire fara justa cauza. Astfel, suma acordata cu titlu de despagubiri pentru daune morale nu trebuie sa constituie nici o amenda nejustificata pentru autorul daunei, nici venituri nejustificate pentru victima daunei.

Avand in vedere ca nu este posibila identificarea unor criterii stiintifice exacte pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, aprecierea prejudiciului moral nu se rezuma la determinarea pretului suferintei fizice si psihice care sunt inestimabile, ci inseamna aprecierea multilaterala a tuturor evenimentelor negative ale prejudiciului si implicatia acestuia, pe toate planurile sociale ale reclamantilor.

In acest context, s-a retinut ca suferinta provocata reclamantilor prin pierderea in urma accidentului de circulatie a tatalui, fiului si fratelor lor este permanenta, iar la stabilirea daunelor morale trebuie avut in vedere, pe de o parte, prejudiciul nepatrimonial ireparabil cauzat pe plan psihic, dar si consecintele pe plan social, profesional si familial.

In aceste conditii, tribunalul a aratat ca trebuie sa analizeze cuantumul despagubirilor pentru daunelor morale – in principal – sub aspectul prejudiciului moral legat de pierderea unei rude apropiate, dar si din perspectiva nivelului de trai al fiecarui reclamant in parte.

Astfel, din anchetele sociale depuse la dosarul cauzei a rezultat ca reclamantul P____ I___ este pensionar, avand o pensie de 334 de lei/lunar. De asemenea, a rezultat ca reclamantii M____ G______ P____, P____ S_____, P____ P______, P____ L__________, P____ E____ beneficiaza de ajutoare sociale si realizeaza venituri modeste. Nici reclamantele S______ S_____ si B_____ E____ nu realizeaza venituri proprii.

In aceste conditii, tribunalul a apreciat ca reclamantilor P____ L__________ – A_____, P____ E____, P____ C_____ L___, M____ V______, B_____ E____, S______ S_____, P____ S_____, P____ P______, M____ G______-P____ – in calitate de frati si surori ale numitului P____ V_____ – li se cuvin cate 5.000 de lei cu titlu de despagubiri pentru daune morale, apreciind ca aceste sume corespund cerintelor unei juste si integrale despagubiri. Tribunalul a avut in vedere si faptul ca acestia au propriile familii si beneficiaza de suportul moral al familiei.

Date fiind legaturile de rudenie si de afectiune mult mai stranse intre reclamantii P____ I___ si P____ S_____ F_____ si persoana decedata in accident, acestia fiind tatal, respectiv fiul defunctului, tribunalul a apreciat ca suma de 80.000 lei pentru fiecare reprezinta o justa reparatie a prejudiciului moral suferit. De altfel, din declaratia martorului P___ N______ a rezultat ca cel mai afectat a fost tatal defunctului.

Totodata, in temeiul art.1535 Noul Cod civil a fost obligata parata si la plata dobanzii legale aferente sumelor sus mentionate de la data pronuntarii hotararii si pana la data platii debitului.

In temeiul art.452 C__ tribunalul a respins cererea reclamantilor P____ I___, P____ L__________, P____ S_____, P____ E____, P____ C_____, M____ V______, P___ D______, P____ P______, M____ G______, B_____ E____, S______ S_____ privind plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiata intrucat pana la inchiderea dezbaterilor nu s-a facut dovada acestor cheltuieli, ci ele au fost atasate notelor scrise.

Instanta de fond a respins ca neintemeiata si cererea paratei de acordare a cheltuielilor de judecata intrucat parata este partea cazuta in pretentii.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel, in termen legal, atat reclamantii, cat si parata, apelurile fiind inregistrate pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a V-a Civila sub acelasi numar unic XXXXXXXXXXXX.

In motivarea apelului formulat de reclamantul P____ S_____ F_____ s-a aratat ca suma de 80.000 lei acordata de instanta de fond cu titlu de daune morale este mult prea mica, aceasta nefiind in concordanta nici cu suferinta cauzata de pierderea tatalui, nici cu prevederile legale in materie. Astfel, din punct de vedere moral, prejudiciul suferit este unul foarte mare, pierderea brusca a tatalui fiind accentuata de faptul ca acesta era persoana care l-a crescut, care s-a ocupat de cresterea si educarea sa, fiindu-i in permanenta un sprijin, mai ales ca era unicul sau copil, iar mama l-a abandonat cand avea varsta de sase luni.

Din punct de vedere legal, apelantul-reclamant a invocat dispozitiile art.49 lit.d) din Ordinul CSA nr.14/2011 si a aratat ca jurisprudenta reprezinta un izvor de drept in aceste situatii, iar hotararile judecatoresti depuse la dosar de toti reclamantii sunt probe in acest sens.

Apelantul-reclamant a sustinut ca desi in directivele Parlamentului European ale Consiliului Europei se prevede ca pretentiile victimelor ar trebui solutionate intr-un termen rezonabil de maxim trei luni de la sesizarea asiguratorului, in Romania legislatia este stufoasa si lacunara, sens in care asiguratorii prefera solutionarea acestor litigii de catre instantele de judecata, avand in avantajul lor durata foarte mare a timpului scurs pana la plata efectiva a unui astfel de dosar, precum si jurisprudenta in materie care difera de la o instanta la alta.

S-a invocat notorietatea si incercarile asiguratorilor de a influenta activitatea instantelor de judecata in sensul acordarii de sume cat mai mici, precum si Directiva 2005/14/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 mai 2005 privind asigurarea de raspundere civila auto.

Fata de motivele invocate, apelantul-reclamant Plaiul S_____ F_____ a solicitat admiterea apelului sau si acordarea unei sume rezonabile cu titlu de daune morale, in concordanta cu prejudiciu cauzat si cu dispozitiile legale nationale si comunitare.

In drept, apelantul-reclamantul a invocat dispozitiile art.466 si urmatoarele Cod procedura civila.

In motivarea apelului formulat de reclamantii P____ I___, P____ L__________ – A_____, P____ S_____, P____ E____, P____ C_____ – L___, M____ V______, P___ D______, P____ P______, M____ G______ – P____, B_____ E____, S______ S_____ s-a aratat ca instanta de fond s-a transformat in aparator al asiguratorului, ca aceasta a aplicat legea intr-un mod greu de interpretat, a invocat practici europene care nu au fost vreodata dovedite si care oricum nu au aplicabilitate pe teritoriul Romaniei. Totodata, instanta de fond nu a avut in vedere dispozitiile art.26 din Ordinul CSA nr.14/2011 care prevede posibilitatea reclamantilor de a dovedi prejudiciul material si moral prin orice mijloc de proba.

Apelantii-reclamanti au prezentat pe larg in ce sens se manifesta prejudiciul moral pe care il incearca in urma decesului numitului Plaiul V_____, fiul si fratele lor, si au sustinut ca instanta de fond in mod nejustificat a considerat ca sumele acordate cu titlu de despagubiri pentru daunele morale sunt suficiente pentru a acoperi pierderea suferita de reclamanti, facand o grava confuzie intre pensia alimentara si suferinta reclamantilor, considerand ca aceasta suferinta este cuantificata de nivelul sumelor de bani pe care le obtinea victima sau pe care le realizau reclamantii, instanta de fond neconcepand faptul ca si persoanele care nu au venituri stabile pot suferi foarte mult atunci cand pierd pe cineva drag si care era un stalp al familiei. A fost invocata practica inconstanta din Romania care a permis ca in alte situatii sa fie acordate despagubiri mult mai mari care au avut rolul de a arata ca fata de decesul persoanelor respective exista un respect ce trebuie avut fata de toate persoanele decedate, cu atat mai mult in cazul unei morti violente, fara a exista nicio culpa a defunctului si fara a avea acesta posibilitatea de a face ceva in sensul evitarii unui asemenea efect tragic.

S-a aratat ca instanta de fond a omis sa acorde despagubiri pentru daune morale unuia dintre reclamanti, ca si-a insusit apararea paratei, ca a inlaturat probele care dovedeau prejudiciul material cu motivarea ca nu exista acte doveditoare pentru intreaga suma solicitata, desi insasi legea nr.136/1995 prevede faptul ca despagubirile pot fi dovedite prin orice mijloc de proba, iar obtinerea unor bonuri fiscale, cel putin la momentul producerii accidentului de circulatie, nu era accesibila celor care faceau cumparaturi, fiind de notorietate faptul ca multe costuri erau efectuate fara a se elibera bon fiscal, iar in momentul in care esti nevoit sa efectuezi cheltuieli pentru inmormantarea unei persoane dragi nu te concentrezi pe obtinerea unor probe care sa multumeasca asiguratorul. Au sustinut reclamantii ca instanta poate sa aiba in vedere cutuma si notorietatea unor astfel de cheltuieli si sa aprecieze cu adevarat asupra probelor prezentate, inclusiv asupra probei testimoniale.

Instanta de fond a considerat ca articolul 49 din Ordinul CSA numar 14/2011 are aplicabilitate superioara articolului 26 din aceeasi lege, desi nu se face nicaieri o mentiune in acest sens, iar limitarea acordarii unor despagubiri doar la nivelul actelor materiale prezentate reprezinta o interpretare a legii dintr-un unghi strain de principiul potrivit caruia legea trebuie interpretata in sensul aplicarii sale si nu al neaplicarii sale. Acest principiu nu este menit a dezavantaja pe cineva, ci este menit a crea o echitate si o justa aplicare a lui, astfel incat subiectii de drept sa nu fie prejudiciati de eventualele lacune legislative.

A fost criticat si modul in care instanta de fond a analizat relatiile de afectiune dintre reclamanti si victima, aratandu-se ca afirmatia potrivit careia doar unii dintre ei au suferit mai mult si acordarea unei despagubiri incomparabil de mare fata de ceilalti, dar oricum ridicol de mica, reprezinta o partajare a relatiilor de afectiune de o maniera greu de inteles, in conditiile in care modul lor de viata ii tinea mult timp apropiati unii de ceilalti.

Fata de toate aceste aspecte invocate, apelantii-reclamanti au aratat ca instanta de fond in mod gresit a interpretat dispozitiile legale in materie si probele prezentate in cauza, a interpretat in mod eronat principiile de drept si a dispus admiterea in parte a cererii de chemare judecata desi rezulta in mod indubitabil faptul ca suferinta reclamantilor este intemeiata, iar cererea lor nu este nicidecum una menita sa creeze o stare de imbogatire fara justa cauza, ci una menita sa fie in concordanta cu legislatia si practica in materie.

In consecinta, apelantii-reclamanti au solicitat admiterea apelului si modificarea sentintei atacate in sensul admiterii cererii lor astfel cum a fost formulata, iar in subsidiar reaprecierea cuantumului despagubirilor ce le-au fost acordate in sensul majorarii acestora. Totodata, s-a solicitat acordarea despagubirilor cu caracter material, acordarea despagubirilor reprezentand daune morale si catre reclamantul P___ D______, precum si acordarea cheltuielilor de judecata efectuate in fata instantei de fond, conform chitantelor depuse odata cu concluziile scrise, imediat dupa ramanerea in pronuntare. Apelantii-reclamanti au solicitat acordarea cheltuielilor de judecata si in prezent etapa procesuala.

In drept, apelantii-reclamanti au invocat dispozitiile art.48 – 55 din Legea nr.136/1995, art.26 din Ordinul CSA nr.14/2011, art.466 si urmatoarele Cod procedura civila.

In motivarea apelului formulat de parata ________________________________ SA, apel ce a fost insusit de administratorul judiciar KPMG RESTRUCTURING SPRL, s-a aratat ca despagubirile acordate cu titlu de daune morale, in cuantum de cate 80.000 lei, reclamantilor P____ I___ si P____ S_____ F_____ depasesc nivelul jurisprudentei in materie avand in vedere faptul ca, in conformitate cu expertiza tehnica auto efectuata in cauza, a exista o culpa comuna in producerea accidentului. Aceste limite ar fi fost in conformitate cu jurisprudenta daca nu ne-am fi aflat in situatia unei culpe comune; or, in mod evident, si conducatorul autovehiculului in care se afla defunctul P____ V_____ poarta o culpa in producerea accidentului, circuland cu viteza peste limita legala si determinand astfel consecinte cu mult mai grave decat in situatia in care viteza sa ar fi fost in limita legala.

A sustinut apelanta parata ca in aceasta situatie sunt aplicabile prevederile art.28 din Ordinul CSA nr.14/2011, raspunderea asiguratorului in baza politei RCA fiind limitata la proportia de raspundere generata de gradul de culpa al asiguratorului sau. In speta, celalalt conducator auto era asigurat RCA la Euroins si, pe cale de consecinta, raspunderea pentru orice prejudiciu ce decurge din accident se imparte in mod egal intre cei doi asiguratori, neavand nicio importanta faptul ca reclamantii nu au chemat in judecata si celalalt asigurator, respectiv Euroins.

Asadar, daca instanta de fond nu a avut in vedere culpa comuna a celor doi conducatori auto, atunci in mod evident se impune admiterea apelului si reducerea sumelor acordate reclamantilor P____ I___ si P____ F_____ S_____ proportional cu raspunderea asiguratului societatii apelante, iar in masura in care nu se poate stabili un procent, raspunderea va fi stabilita in cote egale.

In situatia in care instanta de fond a avut in vedere culpa comuna in producerea accidentului, iar sumele acordate cu titlu de despagubiri celor doi reclamanti reprezinta doar partea ce revine societatii A____, in raport de culpa asiguratului sau, atunci sumele stabilite depasesc nivelul jurisprudentei in materie intrucat ar reiesi faptul ca celor doi reclamanti li s-ar cuveni cate 160.000 lei fiecare. Pe cale de consecinta se impune admiterea apelului si reducerea cuantumului sumelor acordate.

Apelanta-parata a mai precizat ca acordarea unor despagubiri nu trebuie sa constituie o imbogatire fara justa cauza ci trebuie sa aiba un caracter strict compensatoriu.

Fata de motivele invocate, apelanta-parata a solicitat, avand in vedere dispozitiile art.49 lit.d) din Ordinul CSA nr.14/2011 precum si culpa comuna in producerea accidentului, admiterea apelului cu consecinta diminuarii despagubirilor acordate cu titlu de daune morale reclamantilor P____ I___ si P____ S_____ F_____, raportat la jurisprudenta si la toate argumentele invocate si totodata mentinerea sentintei de fond ca temeinica si legala fata de sumele acordate celorlalti reclamanti cu titlu de despagubiri pentru daunele morale.

In drept, apelanta-parata a invocat dispozitiile art.470 si urm. Cod de procedura civila, Legea nr.136/1995, Ordinul CSA nr.14/2011.

Apelantul-reclamant P____ S_____ F_____ a formulat intampinare la apelul declarat de societatea parata, solicitand respingerea acestuia ca nefondat deoarece instanta de fond, coroborand expertiza tehnica efectuata in cauza cu cea administrata in faza de cercetare penala, a concluzionat ca vina pentru producerea accidentului apartine conducatorului auto V____ C_______, iar suma ce i-a fost acordata cu titlu de despagubiri pentru daune morale nu este mult prea mare raportat la practica judecatoreasca in materie.

In cauza apelantul-reclamant P____ S_____ F_____ a solicitat introducerea in cauza, in calitate de apelant-intimat, a Fondului de Garantare a Asiguratilor, iar apelanta-parata prin lichidator judiciar KPMG RESTRUCTURING SPRL a solicitat suspendarea judecatii prezentei cauze in temeiul art.262 alin.4 si art.75 alin.1 din legea nr.85/2014, ambele cereri fiind respinse pentru considerentele aratate in incheierea de sedinta de la 02.02.2016.

Analizand hotararea atacata prin prisma criticilor formulate, Curtea retine urmatoarele:

Solutia pronuntata de instanta de fond a fost criticata prin toate cele trei apeluri exercitate in cauza in primul rand sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate reclamantilor. In afara de acest aspect, reclamantii P____ I___, P____ L__________ – A_____, P____ S_____, P____ E____, P____ C_____ – L___, M____ V______, P___ D______, P____ P______, M____ G______ – P____, B_____ E____, S______ S_____ (tatal si fratii defunctului) au criticat solutia pronuntata de instanta de fond si sub aspectul neacordarii daunelor materiale, a neacordarii daunelor morale catre reclamantul P___ D______ si a neacordarii cheltuielilor de judecata, iar apelanta-parata a formulat critici relative si la existenta unei culpe comune in producerea accidentului.

Criticile referitoare la modalitatea de cuantificare a daunelor morale acordate reclamantilor, critici formulate de toti apelantii, vor fi analizate impreuna si li se va raspunde prin aceleasi considerente comune.

Anterior insa analizei acestui aspect al cuantificarii daunelor morale, Curtea va analiza celelalte motive de apel invocate in cauza.

Astfel, prin apelul formulat de parata s-a sustinut ca instanta de fond nu a avut in vedere culpa comuna a celor doi conducatori auto in producerea accidentului rutier in urma caruia si-a pierdut viata ruda reclamantilor. Aceste sustineri sunt insa nefondate, tribunalul analizand problematica culpei in producerea accidentului si retinand ca aceasta apartine doar conducatorului auto V____ C_______, soferul autoturismului asigurat RCA la societatea parata.

Concluziile instantei de fond sub aspectul retinerii culpei in producerea accidentului rutier doar in sarcina conducatorului auto V____ C_______ sunt argumentate atat pe concluziile raportului de expertiza tehnica de specialitate efectuat in cauza, cat si pe concluziile raportului de expertiza tehnica intocmit in dosarul penal (filele 36-47 vol.I dosar fond), precum si pe Ordonanta de clasare intocmita de P________ de pe langa Judecatoria Campulung Moldovenesc si Referatul cu propunere de clasare intocmit de Inspectoratul de Politie Judetean Suceava (filele 35-38, 110-111 vol.II dosar fond).

Cum analizarea acestor probe s-a realizat de catre tribunal in mod coroborat, corect si complet, Curtea constata ca solutia instantei de fond este legala si corecta, culpa exclusiva a conducatorului auto V____ C_______ rezultand in mod indubitabil din cele doua rapoarte tehnice de specialitate, rapoarte potrivit carora accidentul s-a produs ca urmare a manevrei de depasire efectuata de soferul V____ C_______ fara a se asigura ca o poate face fara nici un pericol, neacordand prioritate de trecere autoturismului condus de numitul P___ V_____. Potrivit acelorasi rapoarte, evitarea accidentului nu ar fi fost posibila nici daca autoturismul condus de numitul P___ V_____ ar fi rulat cu viteza regulamentara de 70 km/h.

In ceea ce priveste sublinierea apelantei-parate in sensul ca asiguratorul RCA plateste despagubiri nu pe baza delictuala ci pe baza contractuala, in temeiul contractului de asigurare RCA, Curtea arata ca aceasta sustinere este nefondata, raspunderea asiguratorului fiind una contractuala numai fata de asiguratul sau, iar nu si fata de terte persoane pagubite prin fapta asiguratului. In acest din urma caz, asiguratorul acorda despagubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare persoanelor pagubite prin producerea faptei ilicite, taramul fiind cel al raspunderii civile delictuale, aceasta fiind natura raspunderii asiguratului fata de tertii pagubiti.

Referitor la neacordarea despagubirilor pentru daunele materiale, acest aspect a fost criticat prin apelul exercitat de reclamantii – tatal si fratii defunctului, sustinandu-se gresita apreciere a prioritatii prevederilor art.49 din Ordinul CSA nr.14/2011, in detrimentul prevederilor art.26 din acelasi Ordin, precum si gresita inlaturare a probei testimoniale in conditiile in care insasi legea nr.136/1995 prevede faptul ca despagubirile pot fi dovedite prin orice mijloc de proba.

Curtea constata ca aceste critici sunt intemeiate. Astfel, cererea de acordare a despagubirilor constand in daune materiale a fost formulata doar de reclamantul P____ I___, acesta solicitand cu acest titlu suma de 15.000 lei, ce a fost defalcata dupa cum urmeaza: pomana – 5.700 lei, parastase – 7.100 lei, sicriu 1.050 lei, preot – 200 lei, groapa – 200 lei, haine + prosoape – 750 lei (fila 22 vol.II dosar fond).

In sustinerea acestei cereri au fost depuse la dosar doar inscrisurile referitoare la sicriu (filele 123-124 vol.II dosar fond). Totodata, a fost audiat martorul P___ N_______, acesta declarand ca are cunostinta de cheltuielile efectuate cu inmormantarea, parastasele, sicriul, preotul si groparul (fila 96 vol.II).

Instanta de fond a respins aceasta cerere cu motivarea ca acest prejudiciu nu a fost probat prin vreun inscris si nici prin proba testimoniala, martorul indicand la nivel estimativ cheltuielile, astfel ca ele nu sunt certe. In acest sens au fost indicate si prevederile art.49 din Ordinul CSA nr.14/2011.

Curtea retine ca, intr-adevar, in cauza acest prejudiciu material invocat de apelantul-reclamant P____ I___, tatal defunctului, nu a fost probat prin vreun inscris, din factura si chitanta depuse la filele 123-124 vol.II referitoare la sicriu rezultand ca respectivele cheltuieli au fost efectuate de reclamantul P____ S_____ F_____, care insa nu a inteles sa investeasca instanta de judecata cu vreo cerere in acest sens.

Art.49 din Ordinul CSA nr.14/2011 prevede ca la stabilirea despagubirilor in caz de deces se au in vedere „cheltuielile de inmormantare, inclusiv pentru piatra funerara, precum si cele efectuate cu indeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative”, insa art.26 alin.1 din acelasi ordin prevede obligatia asiguratorului RCA „de a despagubi partea prejudiciata pentru prejudiciile suferite in urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretentiilor formulate in cererea de despagubire, dovedite prin orice mijloc de proba”.

Contrar sustinerilor apelantului-reclamant P____ I___, instanta de fond nu a dat prioritate prevederilor art.49 in detrimentul prevederilor art.26 din Ordinul CSA nr.14/2011, caci instanta de fond nu a respins cererea de acordare a daunelor materiale doar in considerarea lipsei documentelor justificative, ci a retinut ca acest prejudiciu nu a fost dovedit nici prin proba testimoniala deoarece martorul a indicat la nivel estimativ cheltuielile, astfel ca prejudiciului material ii lipseste caracterul cert.

Curtea apreciaza insa ca valoarea probatorie a declaratiei martorului audiat in cauza a fost in mod gresit apreciata de catre instanta de fond ca fiind insuficienta pentru a se retine existenta unui prejudiciu material cert in patrimoniul reclamantului P____ I___, tatal defunctului. Aceasta deoarece depozitia martorului poate fi apreciata ca sincera si corespunzand realitatii, el fiind ruda cu apelantul-reclamant si participand in mod direct la inmormantarea defunctului; in calitate de ruda de gradul IV, martorul a putut lua cunostinta de cheltuielile efective efectuate pentru inmormantare, iar valoarea acestora ce a fost indicata de reclamant (5.700 cheltuieli de inmormantare, 200 lei preot, 200 lei groapa) a fost confirmata de catre martor, acesta indicand suma de aproximativ 6.000 lei pentru inmormantare si 200-300 lei pentru preot si gropar.

Avand in vedere faptul ca efectuarea unor cheltuieli pentru inmormantarea defunctului reprezinta un aspect de necontestat, iar sensul normelor cuprinse in Legea nr.136/1995 si Ordinul CSA nr.14/2011 este acela al obligarii asiguratorului de a despagubi partea prejudiciata pentru prejudiciile suferite in urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, a interpreta dispozitiile art.49 pct.2 lit.a) din Ordinul CSA in sensul ca reclamantul are obligatia de a proba in mod exact cuantumul cheltuielilor efectuate cu inmormantarea unei rude apropiate (aspect ce presupune contabilizarea unor cheltuieli si preconstituirea de probe in momente de soc emotional) reprezinta de fapt o interpretare a legii ce duce la neaplicarea ei, contrar principiului de drept potrivit caruia legea trebuie interpretata in sensul in care sa produca efecte juridice si nu in sensul lipsirii unor astfel de consecinte.

Curtea apreciaza ca prin declaratia martorului audiat in cauza a fost dovedit faptul ce trebuia probat, nefiind lasata nicio indoiala. Este vorba despre caracterul cert al cheltuielilor de inmormantare, existenta acestora fiind de necontestat.

Fata de cele aratate mai sus, Curtea constata ca sub acest aspect criticile apelantului-reclamant P____ I___ sunt intemeiate, apelul urmand a fi admis cu schimbarea in mod corespunzator a solutiei pronuntata de catre prima instanta in sensul admiterii acestei cereri de acordare a daunelor materiale si de obligare a paratei, in baza art.49-50 din legea nr.136/1995 raportat la art.26 alin.1 si art.49 pct.2 din ordinul CSA nr.14/2011 si coroborat cu art.1349 si art.1357 Cod civil, la plata sumei de 6.000 lei catre reclamantul P____ I___ reprezentand daune materiale.

Curtea nu a acordat despagubiri pentru daunele materiale constand in contravaloarea sicriului deoarece din inscrisurile aflate la filele 123-124 vol.II rezulta ca aceste cheltuieli nu au fost efectuate de reclamantul P____ I___; de asemenea, nu au fost acordate despagubiri nici pentru daunele materiale constand in parastase, haine, prosoape deoarece existenta acestora nu este de necontestat ca in cazul efectuarii cheltuielilor de inmormantare.

In ceea ce priveste critica referitoare la gresita respingere de catre instanta de fond a cererii de acordare a daunelor morale catre reclamantul P___ D______, Curtea constata ca si aceasta este intemeiata deoarece si acest apelant-reclamant are calitatea de persoana prejudiciata in urma producerii accidentului rutier in care a decedat numitul P____ V_____. Astfel, desi in certificatul sau de nastere aflat la fila 19 vol.I dosar fond figureaza la rubrica numelui tatalui P___ I___, iar nu P____ I___ ca in cazul defunctului, totusi acesta este fratele defunctului, aspect ce rezulta din ancheta sociala intocmita de Primaria Comunei Valea Moldovei, judet Suceava (filele 23-24 vol.II dosar fond). Totodata, martorul audiat in cauza afirma calitatea de rude a tuturor reclamantilor, deci implicit si a lui P___ D______, aratand ca este vorba de fiul, tatal, fratii si surorile defunctului.

In aceasta calitate, de frate al defunctului, existenta unui prejudiciu moral constand in suferinta cauzata apelantului-reclamant P___ D______ de pierderea fratelui apare ca fiind evidenta, iar eroarea materiala din actul de stare civila nu este apta a inlatura aceasta calitate de persoana prejudiciata.

Fata de cele aratate mai sus, Curtea va schimba hotararea atacata si sub acest aspect, cu consecinta admiterii si a cererii reclamantului P___ D______ de acordare a daunelor morale, urmand ca in baza art.49-50 din legea nr.136/1995 raportat la art.26 alin.1 si art.49 pct.2 din ordinul CSA nr.14/2011 si coroborat cu art.1349 si art.1357 Cod civil sa se dispuna obligarea paratei la plata despagubirilor reprezentand daune morale si catre acest reclamant. Valoarea acestor daune morale urmeaza a fi stabilita in continuare, cu ocazia analizarii criticilor formulate de toti apelantii pe aspectul modalitatii de cuantificare a daunelor morale acordate reclamantilor.

Referitor la criticile relative la modul de cuantificare a daunelor morale acordate, critici formulate de toti apelantii, Curtea le va raspunde prin considerentele comune ce vor fi expuse in continuare.

Astfel, retinandu-se indeplinirea in cauza a tuturor conditiilor angajarii raspunderii civile delictuale, conform art.1349 alin 1-2 Noul Cod civil, in sarcina conducatorului auto V____ C_______, asigurat RCA la data producerii accidentului la societatea de asigurare parata (conditii retinute ca indeplinite de catre instanta de fond, necriticate decat sub aspectul existentei unei culpe comune, critica ce a fost insa inlaturata anterior), rezulta ca apelanta-parata, in calitate de asigurator, urmeaza a acorda despagubiri apelantilor-reclamanti, in calitate de persoane pagubite in urma producerii accidentului, conform art.49 din Legea nr.136/1995, coroborat cu art.1 din Normele privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule aprobate prin Ordinul CSA nr.14/2011.

In ceea ce priveste cuantumul acestor despagubiri, el se determina de catre instanta de judecata conform art.49 pct.2 lit.d) din Normele mentionate mai sus, in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania.

Instanta de fond, prin sentinta apelata, a dispus obligarea paratei la plata catre reclamantii P____ I___ si P____ S_____ F_____ a sumei de 80.000 lei pentru fiecare cu titlu de daune morale, precum si la plata catre fiecare dintre ceilalti reclamanti (surorile si fratii victimei), cu exceptia reclamantului P___ D______, a sumei de cate 5.000 lei cu titlu de daune morale.

Apelantii-reclamanti au criticat acest cuantum al daunelor morale acordate, pe care l-au apreciat prea mic in raport cu suferinta incercata, iar apelanta-parata a criticat doar cuantumul daunelor morale acordate reclamantilor P____ I___ si P____ S_____ F_____, pe care l-a apreciat prea mare in raport cu jurisprudenta din Romania.

Curtea apreciaza ca fiind neintemeiate criticile formulate fata de cuantumul daunelor morale acordate reclamantului P____ S_____ F_____ si ca fiind intemeiate criticile de apel formulate fata de cuantumul daunelor morale acordate celorlalti reclamanti.

Astfel, conform art.49 pct.2 lit.d) din Normele privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule aprobate prin Ordinul CSA nr.14/2011, cuantumul daunelor morale se determina de catre instanta de judecata in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania.

Legislatia din Romania nu prevede criterii pentru determinarea daunelor morale, iar jurisprudenta reprezinta un punct de reper, fara a fi insa esentiala atata timp cat nu este una constanta si generalizata. Prin urmare, pentru asigurarea unui cuantum proportional al daunelor morale instanta nu poate face abstractie de circumstantele concrete ale fiecarei cauze.

Asadar, desi in privinta daunelor morale nu au fost stabilite criterii certe legale pentru determinarea prejudiciului suferit ca urmare a pierderii unei persoane dragi si apropiate, traumele create de o astfel de disparitie fiind incomensurabile, Curtea apreciaza ca acestea ar trebui evaluate in functie de rolul compensatoriu si nu punitiv al unor astfel de daune morale si de faptul ca, desi nu pot fi probate, la stabilirea acestora trebuie sa se tina cont de toate imprejurarile obiective si subiective ale cauzei, cu relevanta in stabilirea unei sume suficiente si echitabile.

Astfel, spre deosebire de despagubirile materiale care se stabilesc pe baza de probe directe, despagubirile pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluarii instantei de judecata. Chiar daca este adevarat ca stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, instanta trebuie sa aiba in vedere o ________ criterii raportate la persoana prejudiciata, cum ar fi: consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorii morale lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii.

Instanta de fond s-a raportat la aceste criterii, fapt ce rezulta din considerentele sentintei atacate, iar cuantificarea daunelor morale acordate apelantului-reclamant P____ S_____ F_____, in calitate de fiu al defunctului, s-a realizat in concordanta atat cu consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan psihic, cat si cu importanta valorii lezate si in raport de circumstantele concrete ale cauzei.

Curtea apreciaza ca acordarea unor despagubiri in cuantum de 80.000 lei cu titlu de daune morale pentru fiul defunctului reprezinta o reparatie justificata de-o vatamare semnificativa de natura psihica, fara a se depasi rolul unei compensatii materiale si a se ajunge sa se transforme intr-un prilej de imbogatire contrar valorilor sociale, tinandu-se seama si de contextul economic si social. Aceasta reparatie tine seama si de relatia de rudenie dintre partea prejudiciata si defunct, de imprejurarea ca apelantul-reclamant era unicul copil al defunctului, dar si de faptul ca acesta este major.

Totodata, acest cuantum are un caracter rezonabil si prin raportare la jurisprudenta din Romania, iar acordarea unei sume de bani cu titlu de daune morale nu poate fi disociata de contextul economic si social in care partea vatamata se afla.

Este atributul instantei de judecata de a aprecia cuantumul daunelor morale ce se acorda, in raport de criteriile enuntate anterior, specifice fiecarui caz in parte, iar existenta unor limite de despagubire prevazute de Directiva 2005/14/CE sau de Ordinul CSA nr.14/2011 nu reprezinta sumele la care instanta de judecata ar trebui sa cuantifice dauna, asa cum eronat sustin apelantii-reclamanti, ci reprezinta limite maxime de despagubire pe care o poate plati un asigurator pentru prejudiciile produse in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate. Exista acestei limite maxime nu inlatura sarcina instantei de apreciere a cuantumului despagubirilor acordate pentru daunele morale, cu respectarea principiului echitatii si proportionalitatii, corespunzator circumstantelor particulare ale cauzei. A sustine ca aceasta limita (in speta 5.000.000 Euro) este una spre care instanta de judecata ar trebui sa tinda atunci cand cuantifica daunele morale nu face altceva decat sa puna sub semnul indoielii buna-credinta a persoanelor vatamate.

Fata de aceste considerente, Curtea constata ca sunt nefondate atat criticile apelantului-reclamant P____ S_____ F_____, cat si criticile apelantei-parate, cuantumul daunelor morale acordate apelantului-reclamant P____ S_____ F_____, in suma de 80.000 lei, reprezentand o reparatie echitabila, rezonabila si proportionala a prejudiciului suferit de catre acesta, fara a reprezenta o imbogatire fara justa cauza.

In ceea ce priveste cuantificarea de catre instanta de fond a daunelor morale acordate apelantului-reclamant P____ I___, in calitate de tata al defunctului, Curtea retine ca desi au fost avute in vedere criteriile generale enumerate anterior, totusi prima instanta nu le-a acordat o suficienta relevanta, in raport de circumstantele concrete ale cauzei, astfel incat sa se poata concluziona ca, desi reparatia este justificata de-o vatamare semnificativa de natura psihica, aceasta nu trebuie sa depaseasca rolul unei compensatii materiale si sa se transforme intr-un prilej de imbogatire contrar valorilor sociale, tinandu-se seama astfel si de contextul economic si social.

Curtea nu neaga existenta suferintei psihice a tatalui defunctului, insa la cuantificarea daunelor morale ce urmeaza a se acorda acestuia trebuie avut in vedere ca acesta mai are inca 10 copii, impreuna cu care formeaza o familie, astfel incat acesta nu apare ca fiind in postura unei persoane lipsite de orice alt sprijin emotional. Este adevarat ca suferinta psihica a parintilor este imensa in cazul pierderii unui copil, insa la fel de adevarat este ca aceasta suferinta nu se diminueaza proportional cu valoarea daunelor morale acordate.

In aceasta situatie, daunele morale nu reprezinta o acoperire/reparare a prejudiciului suferit, ci ele au rolul doar de atenuare a acestuia prin recunoasterea existentei respectivei suferinte psihice.

Fata de aceste considerente, procedand la reevaluarea criteriilor de stabilire a cuantumului daunelor morale, Curtea apreciaza ca suma de 40.000 lei reprezinta o reparatie echitabila, rezonabila si proportionala a prejudiciului suferit de catre apelantul-reclamant P____ I___, fara a reprezenta o imbogatire fara justa cauza.

Avand in vedere toate considerentele retinute mai sus, in baza art.480 alin.1 NCpc Curtea va respinge apelul formulat de reclamantul P____ S_____ F_____ ca nefondat, iar in baza art.480 alin.2 NCpc va admite apelul formulat de parata, urmand ca daunele morale acordate reclamantului P____ I___ sa fie reduse in sensul expus anterior.

In ceea ce priveste cuantumul daunelor morale acordate celorlalti apelanti-reclamanti, surori si frati ai defunctului, Curtea constata ca prima instanta a procedat la determinarea acestuia prin raportare atat la criteriile generale (ce au fost expuse si prezentate cu ocazia analizarii modului de determinare a cuantumului daunelor morale acordate tatalui si fiului defunctului, ele fiind valabile pe deplin si in cazul fratilor defunctului, astfel ca nu vor mai fi reluate), cat si prin raportare la nivelului de trai al fiecarui reclamant in parte. In acest sens, instanta de fond a avut in vedere anchetele sociale depuse la dosarul cauzei din care rezulta veniturile reclamantilor. Daunele morale acordate fratilor si surorilor defunctului au fost stabilite la suma de 5.000 lei fiecare.

Curtea apreciaza ca acest cuantum de 5.000 lei pentru fiecare dintre fratii si surorile defunctului nu reprezinta o reparatie echitabila, rezonabila si proportionala a prejudiciului suferit de catre acestia. Daunele morale se determina in raport de suferinta psihica incercata de persoana prejudiciata, iar aceasta suferinta psihica poate fi apreciata de instanta de judecata in raport de gradul de rudenie intre persoana vatamata si defunct, in raport de existenta altor membri ai familiei care sa-si acorde sprijin moral reciproc, in raport de alte elemente concrete ale cauzei.

Intr-adevar, prin acordarea unor daune morale nu trebuie sa se ajunga la o imbogatire fara justa cauza, insa aceasta imbogatire fara justa cauza nu se apreciaza strict prin raportare la veniturile partii vatamate, ci prin raportare la nivelul economic si social general si la jurisprudenta din Romania.

A determina cuantumul daunelor morale prin raportare la venitul partii vatamate inseamna a aprecia, intr-un mod indirect, ca suferinta psihica a unei persoane vatamate ce obtine venituri mari este mai mare in raport de suferinta psihica a unei persoane vatamate ce obtine venituri mai mici. Or, acest rationament nu poate fi acceptat, fiind lipsit de orice suport juridic si factual.

Astfel, fata de toate considerentele retinute anterior, procedand la reevaluarea criteriilor de stabilire a cuantumului daunelor morale acordate fratilor si surorilor defunctului, Curtea apreciaza ca suma de 15.000 lei reprezinta o reparatie echitabila, rezonabila si proportionala a prejudiciului suferit de catre fiecare dintre acesti reclamanti, fara a reprezenta o imbogatire fara justa cauza.

La determinarea acestui cuantum al daunelor morale acordate fratilor si surorilor defunctului Curtea a avut in vedere, pe langa suferinta psihica cauzata de pierderea unei persoane apropiate, si imprejurarile concrete cauzei, respectiv ca legaturile sufletesti dintre frati sunt de o alta natura decat cele dintre parinte si copil, ca acesti reclamanti sunt persoane majore, ca cei mai multi dintre ei au propriile familii, ca acestia nu apar ca fiind in postura unei persoane lipsite de orice alt sprijin emotional.

In consecinta, criticile apelantilor reclamanti – frati si surori ai defunctului sunt intemeiate, ele urmand a conduce la admiterea apelului si schimbarea sentintei atacate in sensul acordarii daunelor morale in cuantum de 15.000 lei fiecare.

In ceea ce priveste critica apelantilor-reclamanti referitoare la neacordarea cheltuielilor de judecata de catre instanta de fond, Curtea retine ca prima instanta in mod corect a respins aceasta cerere ca neintemeiata intrucat pana la inchiderea dezbaterilor nu s-a facut dovada acestor cheltuieli, ci fiind atasate notelor scrise.

Aceste cheltuieli de judecata efectuate in fond, a caror dovada a fost depusa ulterior inchiderii dezbaterilor, pot fi insa acordate de instanta de apel, sens in care Curtea va schimba sentinta atacata si sub acest aspect, urmand ca in baza art.453 coroborat cu art.451 alin.1 NCpc sa oblige parata la plata catre reclamantii P____ I___, P____ L__________-A_____, P____ S_____, P____ E____, P____ C_____ L___, M____ V______, P___ D______, P____ P______, M____ G______-P____, B_____ E____, S______ S_____ a cate 100 lei fiecare reprezentand cheltuieli de judecata in fond. Curtea a avut in vedere chitantele de plata depuse la filele 150-160 vol.II dosar fond, iar reducerea onorariului de avocat la suma de 100 lei pentru fiecare dintre reclamanti s-a realizat din oficiu, avandu-se in vedere ca munca prestata de avocat a fost aceeasi, indiferent de numarul reclamantilor, toate actele procedurale si toate apararile fiind comune. Totodata, s-a avut in vedere complexitatea redusa a cauzei din punct de vedere juridic, precum si imprejurarea ca daunele solicitate de reclamanti au fost admise doar in parte.

Avand in vedere toate considerentele expuse in analizarea tuturor criticilor din apelurile formulate in cauza, in baza art.480 alin.1 NCpc Curtea va respinge apelul formulat de reclamantul P____ S_____ F_____ ca nefondat, iar in baza art.480 alin.2 NCpc va admite apelul formulat de ceilalti reclamanti si de societatea parata, schimband sentinta apelata in sensul ca, in baza art.49 din Legea nr.136/1995, raportat la art.1 si art.49 pct.2 lit.a) si d) din Normele privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule aprobate prin Ordinul CSA nr.14/2011 si art.1349 si urm. Noul Cod civil, va obliga parata la plata catre reclamanti a sumelor mentionate anterior, cu titlu de daune materiale si morale.

Totodata, in baza art.1535 Noul Cod civil va obliga parata la plata dobanzii legale aferente sumelor mentionate mai sus de la data pronuntarii prezentei hotarari si pana la data platii, iar in baza art.453 si art.451 alin.2 NCpc va obliga parata la plata catre reclamantii P____ I___, P____ L__________-A_____, P____ S_____, P____ E____, P____ C_____ L___, M____ V______, P___ D______, P____ P______, M____ G______-P____, B_____ E____, S______ S_____ a cate 100 lei fiecare reprezentand cheltuieli de judecata in fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de reclamantul P____ S_____ F_____, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat C_______ A_____ din Suceava, ____________________, ___________, judet Suceava, impotriva sentintei civile nr.2838/25.05.2015, pronuntate de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a Civila in dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu parata ________________________________ SA prin administrator judiciar KPMG RESTRUCTURING SPRL, cu sediul in Bucuresti, __________________________.69-71, parter, cam.25, sector 1, ca nefondat.

Admite apelul formulat de reclamantii P____ I___, cu domiciliul ales la _________________________________ SRL in Bucuresti, ________________________ nr.87, sector 3, P____ L__________-A_____, P____ S_____, P____ E____, P____ C_____ L___, M____ V______, P___ D______, P____ P______, M____ G______-P____, B_____ E____ si S______ S_____, toti cu domiciliul ales in Bucuresti, _____________________, sector 4, impotriva sentintei civile nr.2838/25.05.2015, pronuntate de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a Civila in dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu parata ________________________________ SA prin administrator judiciar KPMG RESTRUCTURING SPRL.

Admite apelul formulat de parata ________________________________ SA prin administrator judiciar KPMG RESTRUCTURING SPRL impotriva sentintei civile nr.2838/25.05.2015, pronuntate de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a Civila in dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu reclamantii P____ I___ si P____ S_____ F_____.

Schimba sentinta atacata in sensul ca:

Admite in parte actiunea formulata de reclamantii P____ I___, P____ L__________-A_____, P____ S_____, P____ E____, P____ C_____ L___, M____ V______, P___ D______, P____ P______, M____ G______-P____, B_____ E____, S______ S_____ si P____ S_____ F_____, in contradictoriu cu parata ________________________________ SA prin administrator judiciar KPMG RESTRUCTURING SPRL.

Obliga parata la plata catre reclamantul P____ I___ a sumei de 6.000 lei reprezentand daune materiale.

Obliga parata la plata catre reclamantul P____ I___ a sumei de 40.000 lei reprezentand daune morale.

Obliga parata la plata catre reclamantul P____ S_____ F_____ a sumei de 80.000 lei reprezentand daune morale.

Obliga parata la plata catre ceilalti reclamanti a sumei de 15.000 lei pentru fiecare, reprezentand daune morale.

Obliga parata la plata dobanzii legale aferente sumelor mentionate mai sus de la data pronuntarii prezentei hotarari si pana la data platii.

Obliga parata la plata catre reclamantii P____ I___, P____ L__________-A_____, P____ S_____, P____ E____, P____ C_____ L___, M____ V______, P___ D______, P____ P______, M____ G______-P____, B_____ E____, S______ S_____ a cate 100 lei fiecare reprezentand cheltuieli de judecata.

Cu recurs in 30 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica azi, 08.03.2016.

Red.Jud. E.S.R.

Tehnored:E.S.R.

15 ex./25.04.2016

Sursa:http://www.rolii.ro/

ALTE ARTICOLE  RELEVANTE AICI