Ipoteca. Desfiintarea retroactiva a titlului constituitorului ipotecii. Efecte din perspectiva dispozitiilor art. 1790 din Codul civil

Ipoteca. Desfiintarea retroactiva a titlului constituitorului ipotecii. Efecte din perspectiva dispozitiilor art. 1790 din Codul civil. Desfiintarea retroactiva a contractului de vanzare-cumparare care a constituit titlul de proprietate al constituitorului unei ipoteci atrage toate consecintele pe care efectele nulitatii le produce, inclusiv acelea de desfiintare a ipotecii constituite asupra imobilului ce face obiectul actului anulat, nulitatea rasfrangandu-se nu numai asupra partilor, ca efect al repunerii in situatia anterioara, ci si asupra tertilor carora cumparatorul le-a constituit un drept real asupra bunului.

Dispozitiile art. 1790 C. civ. – care consacra dreptul creditorilor ipotecari de a urmari imobilul in orice mana ar trece, respectiv efectele ipotecii fata de tertii dobanditori ai imobilului ipotecat – nu sunt incidente in cazul in care bunul ipotecat revine – ca efect al nulitatii contractului de vanzare-cumparare incheiat cu constituitorul ipotecii – in patrimoniul proprietarului anterior, deoarece acesta nu are calitatea de tert dobanditor al imobilului ipotecat in sensul acestor dispozitii legale.

Repetitiune. Anularea printr-o hotarare judecatoreasca a actului in baza caruia s-a facut plata. Momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie.

Repetitiune. Anularea printr-o hotarare judecatoreasca a actului in baza caruia s-a facut plata. Momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie.
In situatia in care o suma de bani a fost platita in temeiul unei hotarari judecatoresti  si, ulterior, tot printr-o hotarare judecatoreasca s-a stabilit ca actul care a stat la baza emiterii titlului executoriu este nul, cel care a platit in temeiul acestui act nul are dreptul la restituire, deoarece nulitatea are efect retroactiv, deci obligatia apare ca si cand nu a existat niciodata, iar partile urmeaza a fi repuse in situatia anterioara.

In acest caz, termenul de prescriptie curge nu de la momentul efectuarii platii, potrivit regulilor generale, ci de la data la care platitorul (solvens) a aflat ca plata efectuata a devenit nedatorata, iar acest moment este cel in care hotararea judecatoreasca de anulare a actului, in temeiul careia a fost facuta plata, a devenit definitiva.