Atunci cand creditorul obligatiei de a primi o suma de bani primeste, in mod intentionat, mai mult decat i se datora, trebuie sa restituie suma ca urmare a platii nedatorate si, in plus, va oferi si dobanda aferenta. Astfel, in speta este vorba despre o plata nedatorata, ce se incadreaza pe deplin in prevederile art. 1341 alin. (1) C. civ., aceasta insemnand ca reclamanta, care a facut o plata nedatorata, are dreptul la restituirea sumei ce a fost platita nedatorat. Faptul ca reclamanta a platit in baza unui contract, dar a platit mai mult decat datora, nu inseamna ca poate fi vorba despre o obligatie naturala, ci, pur si simplu, despre o plata nedatorata, situatia din speta incadrandu-se pe deplin in prevederile art. 1341 alin. (1) C. civ., neputand fi vorba nici de o liberalitate, asa cum sustine recurenta parata, sau o gestiune de afaceri, pentru a fi aplicabile dispozitiile art. 1341 alin. (2) C. civ.
Etichetă:plata nedatorata
Partaj. Reclamantul a solicitat paratei (fosta sotie) restituirea unor sume reprezentand venituri din munca, dobandite in timpul casatoriei, printr-o actiune avand ca obiect plata nedatorata sau imbogatirea fara justa cauza
Partaj. Reclamantul a solicitat paratei (fosta sotie) restituirea unor sume reprezentand venituri din munca, dobandite in timpul casatoriei, printr-o actiune avand ca obiect plata nedatorata sau imbogatirea fara justa cauza
Repetitiune. Anularea printr-o hotarare judecatoreasca a actului in baza caruia s-a facut plata. Momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie.
Repetitiune. Anularea printr-o hotarare judecatoreasca a actului in baza caruia s-a facut plata. Momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie.
In situatia in care o suma de bani a fost platita in temeiul unei hotarari judecatoresti si, ulterior, tot printr-o hotarare judecatoreasca s-a stabilit ca actul care a stat la baza emiterii titlului executoriu este nul, cel care a platit in temeiul acestui act nul are dreptul la restituire, deoarece nulitatea are efect retroactiv, deci obligatia apare ca si cand nu a existat niciodata, iar partile urmeaza a fi repuse in situatia anterioara.
In acest caz, termenul de prescriptie curge nu de la momentul efectuarii platii, potrivit regulilor generale, ci de la data la care platitorul (solvens) a aflat ca plata efectuata a devenit nedatorata, iar acest moment este cel in care hotararea judecatoreasca de anulare a actului, in temeiul careia a fost facuta plata, a devenit definitiva.