Partajul de bunuri comune solicitat de creditor in cadrul contestatiei la executare

Dreptul creditoarei de a–si realiza creanta nu permite creditorului ca simultan cu executarea debitorilor (principali si garanti) sa solicite partajul bunurilor comune in vederea continuarii executarii silite a sotului debitor

ROMANIA

TRIBUNALUL BUCURESTI – SECTIA A III A CIVILA

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILA NR. 2693 A

Sedinta publica de la 29.06.2016

Tribunalul constituit din:

PRESEDINTE – D______ A____ D___

JUDECATOR – C_____ P______

GREFIER – M____ V______

Pe rol se afla solutionarea cererii formulata de reclamanta-parata B____ T___________ SA C___ P___ R___________ B____ T___________ SA – SUCURSALA C______ BUCURESTI in contradictoriu cu parata-reclamanta I_____ C_______ si paratul I_____ I__ M_____, pentru evocarea fondului.

Dezbaterile si sustinerile orale ale partilor au avut loc si au fost consemnate in incheierea de sedinta de la termenul din 15.06.2016, ce face parte integranta din prezent decizie, cand, pentru a da posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise si avand nevoie de timp pentru a delibera, instanta a amanat initial pronuntarea la 22.06.2016 si ulterior la 29.06.2016, cand a decis urmatoarele:

T R I B U N A L U L

Deliberand asupra apelului civil de fata, constata:

P___ cererile inregistrate sub nr. xxxxx/303/2013 si nr. xxxxx/303/2013 – contestatorii I_____ I__ M_____ si I_____ C_______ au contestat executarea silita ce formeaza obiectul dosarului de executare inregistrat pe rolul B___ LEX sub nr. 224/2012. Cererile de contestatie au fost conexate prin incheierea din 25.07.2013 , fiind reunite in cadrul dosarului nr. xxxxx/303/2013.

P___ cererea depusa de intimata B____ T___________ SA prin Sucursala Piata C______ Bucuresti s-a solicitat , pe calea cererii reconventionale, partajarea imobilului bun comun situat in Bucuresti, __________________. 38H, __________, sector 6 .

In motivarea acestei cereri s-a aratat ca se solicita partajarea acestui imobil fie prin impartirea lui fizica intre cei doi proprietari devalmasi , fie prin atribuirea in integralitate catre unul dintre proprietarii devalmasi , daca nu este posibila impartirea in natura, fie prin vanzarea bunului la licitatie publica daca niciunul dintre proprietari nu cere atribuirea .

P___ incheierea de sedinta de la 04.09.2013, pronuntata in cauza ce a facut obiectul dosarului nr. xxxxx/303/2013 instanta a dispus disjungerea si judecarea separata a cererii reconventionale, precum si formarea unui nou dosar avand ca obiect „partajul de bunuri comune solicitat de creditor” dosarul nou fiind inregistrat sub nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Urmare a disjungerii , s-a stabilit calitatea procesuala a partilor: reclamanta B____ T___________ SA prin Sucursala Piata C______ Bucuresti si parati I_____ I__ M_____ , I_____ C_______.

Parata I_____ C_______ a formulat intampinare fata de cererea reconventionala , prin care a invocat: exceptia tardivitatii depunerii cererii reconventionale , exceptia netimbrarii ; exceptia prematuritatii/inadmisibilitatii cererii de partaj; exceptia lipsei de interes in promovarea cererii de partaj .

Exceptia tardivitatii introducerii cererii reconventionale a fost solutionata de completul initial investit cu contestatia la executare iar fata de solutia disjungerii acestei cereri a rezultat ca exceptia a fost admisa ;

In privinta exceptiei netimbrarii instanta a retinut ca urmare a masurilor dispuse reclamanta a procedat la timbrarea cererii iar fata de aceasta imprejurare parata a declarat la termenul de judecata din 16.01.2014 ca nu mai insista in solutionarea exceptiei (a renuntat la exceptia invocata) .

Asupra exceptiilor prematuritatii/inadmisibilitatii cererii de partaj si lipsei de interes parata a aratat ca procedura executionala a fost declansata in temeiul contractului de credit nr. 164/2010 si contractului de fidejusiune nr.164/FID/01/2010, anterior intrarii in vigoare a codului civil , iar fata de dispozitiile art. 35 din Lg. nr. 71/2011 spetei ii sunt aplicabile dispozitiile codului familiei ( art. 32 si art. 33 ) . A aratat parata ca titlul executoriu nu ii este opozabil , acest titlu constata o datorie proprie a sotului ce presupune urmarirea bunurilor proprii ale acestuia , mai inainte de solicitarea partajarii bunurilor comune, motiv pentru care parata s-a considerat indreptatita a invoca beneficiul de discutiune. Din dosarul executional a rezultat ca in vederea urmaririi bunurilor proprii ale debitorului a fost intocmit un singur act de executare, respectiv emiterea unei adrese catre DITL Sector 5 in vederea identificarii bunurilor mobile/imobile cu care figureaza inregistrat debitorul; s-a aratat ca debitorul are domiciliul in sector 6 insa nu au fost intreprinse demersuri pentru a se constata daca in evidentele DITL Sector 6 debitorul figureaza inregistrat cu bunuri . S-a aratat in plus ca , din actele dosarului de executare a rezultat ca bunurile proprii ale debitorului nici macar nu au fost identificate, nemaipunandu-se problema lipsei unui proces verbal intocmit de executorul judecatoresc din care sa rezulte imposibilitatea identificarii faptice a acestor bunuri .Intrucat nu au fost urmarite bunurile proprii ale debitorului si nu a fost incheiat un proces verbal de catre executorul judecatoresc prin care sa se constate impedimentul la executare prevazut de art. 493 cod.proc.civ. a apreciat parata ca cererea reclamantei este prematura sau inadmisibila. In privinta lipsei de interes s-a aratat ca imobilul ce face obiectul partajului este ipotecat in favoarea ING Bank pana la concurenta sumei de 43.486,38 eur ; astfel , chiar daca se ajunge la ipoteza partajarii si la valorificarea bunului, suma obtinuta va fi virata catre creditorul ipotecar iar reclamanta nu dobandeste nici un folos practic prin prezenta actiune.

P___ precizarile depuse la data de 25.10.2013 reclamanta a raspuns exceptiilor , aratand urmatoarele:

– asupra exceptiei tardivitatii introducerii cererii reconventionale a considerat ca discutarea acestei exceptii a devenit caduca;

– asupra exceptiei netimbrarii a solicitat determinarea de catre instanta a cuantumului taxei de timbru indicand valoarea bunului la 27.000 eur.

– asupra exceptiei prematuritatii/inadmisibilitatii a aratat ca s-a dispus notarea in cartea funciara a somatiei imobiliare asupra acestui imobil , notarea avand ca scop impiedicarea coproprietarilor devalmasi de a instraina imobilul inainte de lamurirea situatiei debitorului I_____ I__ M_____ ; a aratat creditoarea ca debitorul principal C_______ I Solution se afla in imposibilitate manifesta de a-si indeplini obligatiile contractuale , societatea aflandu-se in faliment , cu dosar pe rolul Tribunalului Bucuresti inregistrat sub nr. XXXXXXXXXXX; a considerat astfel ca este indeplinita cerinta legala privind neindeplinirea de catre debitorul principal a obligatiei garantate de fidejusor . Pentru a fi in masura a realiza drepturile rezultate din garantia fidejusorului I_____ I__ M_____ si pentru a nu impieta drepturile contestatoarei I_____ C_______ asupra imobilului bun comun s-a solicitat pe cale reconventionala partajarea acestui imobil fie prin impartirea lui fizica intre cei doi proprietari devalmasi, fie prin atribuirea in integralitate catre unul dintre proprietarii devalmasi , daca nu este posibila impartirea in natura, fie prin vanzarea bunului la licitatie publica daca niciunul dintre proprietari nu cere atribuirea .

– asupra exceptiei lipsei de interes s-a aratat ca creditoarea nu are cunostinta nici despre soldul creditului ING Bank , nici cu privire la cota de proprietate ce ar reveni debitorului I_____ I__ M_____ si nici cu privire la felul in care paratii ( soti) si-au asumat obligatiile de plata catre tertul creditor . In plus , nu trebuie ignorata posibilitatea ca debitorul sa execute voluntar obligatia fata de creditoarea-reclamanta si a apreciat ca o respingere a cererii ar echivala cu lipsirea reclamantei de un mijloc rezonabil de determinare a debitorului de a-si respecta de buna-voie obligatiile asumate .

Partilor li s-a incuviintat administrarea probei cu inscrisuri.

La termenul de judecata din data de 23.10.2013, s-a depus la dosar in copie: certificatul de casatorie ________ nr. xxxxxx eliberat la data de 21.09.2013.

La data de 20.11.2013, prin Serviciul Registratura, reclamanta B____ T___________ S.A. prin Sucursala „Piata C______” Bucuresti a depus la dosar un set de inscrisuri, in copii: contractul de credit nr. 164 din 14.10.2010, contract de fidejusiune nr. 164/FID/01/14.10.2010, extras de Carte Funciara pentru informare nr. cerere xxxxx/21.06.2013, extras portalul instantelor dosar nr. xxxxx/303/2013.

La data de 07.01.2014, paratul I_____ I__ M_____, prin avocat, a depus la dosar fotocopia integrala a dosarelor nr. xxxxx/303/2013 si xxxxx/303/2013.

La solicitarea instantei B___ Lex a depus la dosar copie a dosarului d e executare silita ( filele 50-115)

P___ sentinta civila nr. 495/23.01.2014 pronuntata de Judecatoria Sector 6 Bucuresti s-a respins ca neintemeiata exceptia prematuritatii,a admis exceptia inadmisibilatii si a respins ca inadmisibila cererea avand ca obiect „partaj bunuri comune” –disjuns din cererea ce a facut obiectul dosarului nr. xxxxx/303/2013, privind pe reclamanta B____ T___________ SA C___ prin reprezentant B____ T___________ SA – SUCURSALA PIATA C______ BUCURESTI, in contradictoriu cu paratii I_____ I__ M_____ si I_____ C_______.

Pentru a pronunta aceasta hotarare,prima instanta a retinut ca:

P___ contractul de credit nr. 164/14.10.2010 reclamanta a acordat un credit in valoare de 778.937 lei catre ______________________ SRL , credit garantat prin fidejusiune de paratul I_____ I__ M_____ ( contract de fidejusiune nr. 164/FID/01/14.10.2010 ; potrivit sustinerilor reclamantei din cuprinsul cererilor scrise , debitorul principal se afla in faliment , cu dosar pe rolul Tribunalului Bucuresti inregistrat sub nr. XXXXXXXXXXX iar potrivit lamuririlor solicitate la termenul de dezbateri, creditoarea este inscrisa la masa credala cu creanta izvorata din titlul executoriu – contractul de credit nr. 164 din 14.10.2010

Din actele dosarului de executare silita instanta a retinut ca urmare a cererilor formulate de creditoare , s-a incuviintat executarea silita a titlului executoriu – contractul de credit nr. 164 din 14.10.2010, garantat prin contract de fidejusiune nr. 164/FID/01/14.10.2010 fata de fidejusorul I_____ I__ M_____ in circumscriptiile tuturor judecatoriilor din Bucuresti; in vederea identificarii bunurilor urmaribile proprietatea debitorului s-a emis o adresa catre DITL Sector 5 Bucuresti, raspunsul acestei institutii constand in aceea ca in evidentele sale debitorul nu figureaza inscris cu proprietati bunuri mobile/imobile. Instanta a retinut ca executorul judecatoresc nu a intreprins alte demersuri in vederea identificarii unor bunuri proprii ale debitorului fidejusor ( a emis doar adrese de poprire in vederea identificarii unor conturi bancare ale debitorului) si nu a intocmit un proces verbal prin care sa constate fie inexistenta unor bunuri proprietatea debitorului fie imposibilitatea identificarii acestora .

Instanta a retinut ca , prin exceptia prematuritatii/inadmisibilitatii , parata a invocat caracterul subsidiar al urmaririi bunurilor comune , subsidiaritate fata de posibilitatile recunoscute creditorului de a urmari bunurile proprii ale debitorilor principal si garant ; a considerat parata ca urmarirea bunurilor comune mai inainte de urmarirea bunurilor proprii ale debitorilor ar atrage atat prematuritatea dar si inadmisibilitatea cererii motiv pentru care a lasat practic la aprecierea instantei calificarea situatiei expuse ca reprezentand o argumentatie pentru sustinerea exceptiei prematuritatii sau inadmisibilitatii cererii .

Din perspectiva prematuritatii , instanta a retinut ca exceptia vizeaza situatia in care actiunea este promovata mai inainte de nasterea interesului a carui ocrotire se urmareste prin actiunea in justitie sau situatia in care promovarea actiunii in justitie este conditionata de urmarea unei proceduri prealabile , procedura ce se considera a nu fi fost indeplinita de catre reclamanta; fata de argumentele prezentate s-a constatat ca exceptia a fost invocata de parata din perspectiva aprecierii sale , ca , mai inainte de urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor , interesul creditorului de a urmari bunurile comune nu ar fi nascut. Instanta a apreciat ca dispozitiile legale invocate ( art. 32 si art. 33 cod.fam.) nu prezinta relevanta sub aspectul nasterii interesului creditorului de a actiona ci reprezinta conditii de admisibilitate a cererii de partaj fortat ( conditiile in care un creditor poate formula cererea de partajare a bunurilor detinute de debitorul sau in devalmasie , pentru ca prin efectul partajului bunurile comune sa se transforme in bunuri proprii sau in proprietate pe cote parti , facand astfel posibila continuarea executarii silite asupra bunurilor proprii sau asupra cotei determinate de proprietate a debitorului) ; interesul creditorului de a urmari realizarea creantei sale prin apelarea la toate procedurile legale se naste practic din momentul expirarii termenului scadent de rambursare a creditului si se mentine pana la momentul realizarii acestei creante astfel ca instanta a respins ca neintemeiata exceptia prematuritatii .

Din perspectiva inadmisibilitatii , instanta a retinut urmatoarele : paratul I_____ I__ M_____ a garantat prin fidejusiune obligatia de plata contractata de debitorul principal _______________________ SRL , fata de reclamanta , pentru suma de 778.937 lei,; debitorul principal se afla in procedura de insolventa ( dosarul nr. . XXXXXXXXXXX pe rolul Tribunalului Bucuresti) iar potrivit lamuririlor solicitate reclamantei la termenul de dezbateri, creditoarea este inscrisa la masa credala cu creanta izvorata din titlul executoriu – contractul de credit nr. 164 din 14.10.2010, urmarindu-se prin aceasta procedura realizarea creantei direct de la debitorul principal.

Pentru realizarea aceleiasi creante creditoarea a solicitat executarea garantiei in contra fidejusorului ; in acest scop creditoarea a formulat cerere de executare silita si a solicitat sistarea devalmasiei si partajarea imobilului proprietate devalmasa a sotilor parati.

Exceptia inadmisibilitatii urmeaza a fi analizata sub aspectul posibilitatii partajarii in scopul urmaririi bunurilor comune ale sotilor din perspectiva posibilitatilor pe care le are creditorul de a -si realiza creanta atat prin executarea sotului debitor garant cat si prin executarea debitorului principal .

In privinta posibilitatii de a realiza creanta prin urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, instanta a retinut din actele dosarului de executare silita ca in vederea realizarii creantei creditoarei, s-au emis adrese de infiintare a popririi pe conturile fidejusorului si s-au solicitat informatii de la DITL Sector 5 pentru identificarea unor bunuri proprietatea fidejusorului; instanta a constatat ca , desi DITL Sector 5 a comunicat executorului judecatoresc ca debitorul I_____ I__ –M_____ nu figureaza inregistrat cu bunuri mobile/imobile la adresa indicata si desi executorul a identificat ca debitorul este proprietar devalmas asupra unui imobil din sector 6 Bucuresti, acesta nu a efectuat verificari pentru a afla domiciliul fiscal al debitorului , pentru ca astfel sa fie in masura a solicita informatii despre bunurile proprii ale acestuia de la DITL in care se afla domiciliul fiscal ; in lipsa solicitarii de informatii de la DITL Sector 6 ( paratul debitor figureaza cu domiciliul la adresa bunului a carui partajare se solicita, in circumscriptia sector 6 ) si in lipsa unor dovezi minime din care sa rezulte ca fie creditoarea, fie executorul judecatoresc au intreprins demersuri pentru identificarea bunurilor proprietatea debitorului garant , nu se poate desprinde o alta concluzie decat aceea ca prin cererea de partaj se tinde a se urmari bunurile comune mai inainte de identificarea si urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor.

In privinta posibilitatii de a realiza creanta prin urmarirea bunurilor debitorului principal instanta a retinut ca dreptul creditoarei de a –si realiza creanta nu permite creditorului ca simultan cu executarea debitorilor ( principali si garanti ) sa solicite partajarea bunurilor comune in vederea continuarii executarii silite a sotului debitor; aceasta intrucat partajarea bunurilor comune este impiedicata de principiul consacrat in dispozitiile art. 33 alin. 1 , principiu de la care este instituita exceptia stabilita in alin. 2 al aceluiasi articol insa exceptia este operabila doar in masura indeplinirii conditiilor legale ( numai dupa urmarirea bunurilor debitorilor si numai in masura necesara realizarii creantei ) ; in cazul de fata in care realizarea creantei se urmareste pe calea procedurii insolventei , pana la finalizarea acestei proceduri nu se poate stabili in ce masura a fost realizata creanta si nici daca se mai impune partajarea bunurilor comune .

Potrivit dispozitiilor art. 33 alin. 1 Cod.fam. „Bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti” ; de la acest principiu s-a prevazut o exceptie – art. 33 alin. 2 cod.fam. potrivit careia „dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor , creditorul sau personal poate cere impartirea bunurilor comune , insa numai in masura necesara pentru acoperirea creantei sale„; rezulta ca impartirea bunurilor comune intre soti poate fi ceruta de creditorul personal al unuia dintre soti numai dupa ce creditorul a urmarit bunurile proprii ale sotului debitor. Pentru identitate de ratiune si in cazul obligatiilor comerciale garantate de unul dintre soti , creditorul poate cere partajarea bunurilor comune ( numai in masura necesara acoperirii creantei sale) numai dupa ce a urmarit bunurile debitorilor sai ( debitor principal si debitor garant ); in acest sens instanta a retinut ca facultatea creditorului comercial de a alege intre executarea bunurilor debitorului principal si executarea bunurilor debitorului garant functioneaza numai in ipoteza in care sunt urmarite bunurile proprii ale acestor debitori, nu si in ipoteza urmaririi bunurilor devalmase , pentru aceasta din urma situatie legea nepermitand decat cu caracter de exceptie (care este de stricta aplicare ) partajarea bunurilor, transformarea lor din bunuri comune in bunuri proprii pentru ca ulterior sa poata fi supuse urmaririi silite. In lipsa unor dovezi din care sa rezulte ca procedura de insolventa s-a finalizat si ca creanta reclamantei creditoare, inscrise la masa credala , nu s-a realizat prin aceasta procedura creditoarea nu poate invoca dispozitiile art. 33 alin.2 cod.fam pe considerentul ca procedura de insolventa este prea anevoioasa si ca nu mai pot astepta finalizarea acesteia pentru realizarea creantelor sau ca prin urmarea acestei proceduri urmareste practic instituirea unei masuri asiguratorii ( ca sotii sa nu instraineze imobilul si astfel sotul debitor sa lipseasca pe creditor de garantia data) ; aceasta intrucat daca dorea instituirea unei masuri asiguratorii atunci creditoarea trebuia sa ceara acest lucru si nu sa apeleze la o alta procedura ( partaj) care este de natura a produce efectul urmarit de creditoare; pe de alta parte, dispozitiile art. 33 alin.2 cod.fam avand caracter de exceptie nu pot fi aplicate prin asemanare altor cauze decat celor in vederea carora au fost instituite. P___ urmare , protectia debitorului principal prin declansarea procedurii de insolventa nu poate avea drept efecte lipsirea de protectie legala a patrimoniului sotilor prin inlaturarea principiului stabilit de art. 33 alin.1 cod. fam. si prin aplicarea extinsa a exceptiei stabilite de art. 33 alin. 2 cod.fam. Prevederea in chiar cuprinsul legii civile a subsidiaritatii urmaririi bunurilor comune reprezinta modalitatea prin care statul insusi executa garantiile constitutionale asumate , in sensul ocrotirii vietii de familie ( inclusiv prin ocrotirea patrimoniului sotilor ) . Dreptul creditorului de a beneficia de protectie statala pentru recuperarea creantei sale ca si dreptul debitorului principal de a invoca garantiile statale ( legea insolventei) nu se pot realiza prin inlaturarea garantiilor statale prevazute in legislatia care guverneaza raporturile de familie .Toate aceste garantii nu intra in conflict decat in masura in care sunt interpretate in sensul ca realizarea unor dintre garantii presupune ignorarea sau inlaturarea altora; cata vreme prin legislatie este stabilita o ordine in realizarea tuturor acestor interese , ordine din care rezulta ca urmarirea bunurilor comune reprezinta ultima solutie de urmat in vederea realizarii creantei creditorului personal , rezulta ca aceasta procedura nu este admisibila ori de cate ori exista posibilitatea realizarii creantei printr-o alta procedura ( in cazul de fata fie prin urmarirea integrala a bunurilor proprii ale sotului debitorului fie prin procedura insolventei ) .

Retinandu-se ca pana la finalizarea procedurilor de insolventa nu se poate stabili nici daca creantele invocate au fost sau nu realizate, nici eventuala valoare a creantei ramase de recuperat si pe cale de consecinta nu pot fi analizate conditiile in care opereaza exceptia stabilita de art. 33 alin.2 ( nu se poate analiza cerinta ca prealabil cererii de partaj bunuri comune sa se fi urmarit toate bunurile/veniturile debitorilor si nici cerinta ca partajul sa fie solicitat doar in masura necesara realizarii creantei). Neputandu-se stabili eventuala valoare de recuperat a creantei nu se poate aprecia nici asupra oportunitatii partajarii bunului imobil ce constituie locuinta familiei, dupa cum nu se poate aprecia daca aceasta valoare a creantei poate fi acoperita prin urmarirea unor bunuri mobile .

Instanta a retinut ca , pana la finalizarea procedurilor de insolventa , nu exista justificare pentru a solicita instantei aplicarea exceptiei prevazute de art. 33 alin.2 cod.fam. , in contra principiului enuntat la art. 33 alin.1 cod.fam. retinand totodata ca ,chiar pentru ipoteza in care debitorul garant nu are bunuri proprii iar prin finalizarea falimentului debitorului principal nu se acopera creanta creditorului , aceasta nu poate duce la concluzia ca paratii nu ar avea alte bunuri comune ( mobile sau chiar imobile) bunuri ce ar putea face obiectul unei sistari de devalmasie si care ar putea fi urmarite , in limita stabilita de art. 33 alin. 2 .

Raportat considerentelor mai sus expuse instanta a admis exceptia inadmisibilitatii si pe cale de consecinta a respins cererea cu aceasta mentiune retinand ca apelarea la procedura partajarii bunurilor in timpul casatoriei in vederea realizarii unei obligatii personale a unuia dintre soti nu poate fi primita decat in masura in care creanta nu se poate realiza prin urmarirea bunurilor proprietatea debitorilor ( principal si garant ) .

Fata de solutia respingerii cererii principale si fata de pozitia partilor exprimata in cuprinsul intampinarii in sensul ca exceptia lipsei de interes are caracter subsidiar, impunandu-se solutionarea acesteia doar in ipoteza respingerii exceptiilor anterior invocate instanta a constatat ca nu se mai impune analizarea acestei exceptii si nici solutionarea ei. Pentru aceleasi ratiuni instanta a apreciat ca nu se mai impune nici analizarea cererilor ce vizau fondul partajului , respectiv analizarea contributiei sotilor la dobandirea bunului comun si a modalitatilor de sistare a devalmasiei .

Impotriva sentintei civile mai sus mentionate,in termen legal, a formulat apel apelantul-reclamant B____ T___________ S.A. C___-prin reprezentant B____ T___________ S.A. –Sucursala Piata C______ Bucuresti.

Apelul a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a III-A Civila la data de 06.06.2014.

In motivarea apelului a sustinut urmatoarele aspecte:

Apelanta a incercat in primul rand o scurta prezentare a complexului de imprejurari care a dus la nasterea prezentului litigiu, pentru a da onoratei instante de apel posibilitatea unei corecte si complete circumstantieri factuale a pricinii supuse dezlegarii sale.

Astfel, la data de 14 Octombrie 2010, intre B____ T___________ SA, prin Sucursala „Piata C______” Bucuresti si debitoarea principala, societatea C_______ I Solutions SRL (JXXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxx), a fost incheiat contractul de credit nr. 164, in virtutea caruia B____ a acordat acesteia din urma un credit de investitii destinat achizitiei unui echipament ce urma a fi finantat in ultima instanta prin ajutor de minimis acordat de catre Guvern in temeiul acordului de principiu pentru finantare nr. xxxxxx/28.V.2010 emis de catre M.F.P. – Directia Generala Ajutor de Stat. Valoarea acestei facilitati s-a cifrat la suma de 778.937 lei, ea fiind conceputa sub forma unui „credit punte” (respectiv un credit din care sa fie achitat pretul echipamentului catre furnizorul acestuia, urmand ca la incasarea efectiva a ajutorului guvernamental nerambursabil, acesta sa fie folosit pentru inchiderea expunerii contractate catre B____ T___________). Printre alte garantii acordate in vederea rambursarii acestei facilitati s-a aflat si contractul de fieiusiune incheiat cu tertul garant I_____ I__-M_____ sub nr. 164/FID/01/14.X.2010

Dupa o scurta perioada in care relatia contractuala intre banca si debitoarea principala a decurs fara incidente majore, apelant s-a regasit in neplacuta situatie de a constata frauda pe care aceasta din urma o savarsise (prin administratorul sau statutar de Ia acel moment, respectiv paratul-intimat din prezentul dosar) in amintita sa relatie contractuala, in sensul ca transa aferenta ajutorului guvernamental fusese incasata integral de catre societate, in contul sau deschis la o terta banca, cu incalcarea flagranta a obligatiilor de rambursare asumate prin amintitul credit de investitii. Parca pentru ca suspiciunea de frauda sa castige in greutate, din interogarea Registrului Comertului a reiesit si faptul ca debitoarea principala cunoscuse (fara notificarea creditoarei, astfel cum se obligase contractual la acordarea creditului) la o schimbare de actionariat si de management, atat partile sociale, cat si dreptul de administrare fiind transferate catre un cetatean bulgar.

Fata de esuarea repetatelor incercari de rezolvare amiabila a situatiei astfel create, la data de 21.XI.2011 apelanta a hotarat unilateral, in conditiile stipulate in art. 4 si 5 din conditiile generale de creditare anexa la contractul de credit nr. 164/2010, scadentarea anticipata a facilitatii acordate, cu consecinta pierderii de catre debitoare a beneficiului termenului. In consecinta, in prima jumatate a lunii Decembrie 2011, a formulat atat cereri de executare silita impotriva debitoarei principale, intemeiate pe contractul de credit sus-mentionat, cat si cereri de executare silita impotriva tertilor garanti (printre care se afla si paratul intimat din prezentul dosar, I_____ I__ M_____), cereri intemeiate pe garantiile personale acordate de catre acestia. Ca efect al admiterii cererii introductive formulate impotriva debitoarei principale de catre terta creditoare TOP LIFE SRL in dosarul XXXXXXXXXXX, executarea silita initiata de catre Banca impotriva societatii C_______ 1 Solutions SRL a fost suspendata, asa cum expres dispune art. 36 din Legea nr. 85/2006. Aceasta suspendare nu a impietat insa cu nimic asupra executarii silite initiate impotriva tertilor garanti ai debitoarei principale, printre care se afla si paratul-intimat I_____ I__ M_____.

In ceea ce-1 priveste pe acesta din urma, contractul de fideiusiune nr. 164/FID/01/14.10.2010, incheiat intre el si apelanta, a constituit fundamentul dosarului executional inaintat initial fostului Corp al ExecutorilorBancari din, B____ T___________ iar ulterior, dupa _____________________ efectelor legii nr. 287/2011, ‘Biroului Executorilor Judecatoresti Asociati „Lex”, unde a fost inregistrat sub nr. 224/CHI/2012. Impotriva acestei executari silite, atat Dl. I_____ I__ M_____, cat si sotia acestuia (ambii parati-intimati in prezenta cauza) au formulat contestatii la executare, conexate in dos. nr. xxxxx/303/2013 si respinse ca neintemeiate prin Sentinta Civila nr. 7646/18.09.2013, pronuntata in respectivul dosar de catre Judecatoria Sect. 6. Ca urmare a hotararii aceleiasi instante, din respectivul dosar de contestatie la executare a fost disjunsa si cererea de partaj, formulata pe cale reconventionala in conditiile disp. art. 400 indice 1 din Codul de Procedura Civila 1865 (in continuare C__).

Complexul de imprejurari care a dus la formularea amintitei cereri reconventionale este unul banal:biroul de executori judecatoresti investit in speta a inaintat catre OCPI o cerere de identificare a numarului cadastral pe baza numelui si adresei proprietarului, pornind de la datele de domiciliu din actul de identitate al intimatului-parat I_____ I__ M_____. Cum rezultatul acestui demers a fost unul pozitiv (in sensul ca extrasul CF obtinut pe baza raspunsului BCPI Sect. 6 a confirmat ca paratul-intimat era si el proprietar al bunului imobil in

cauza), executorul judecatoresc a procedat la notarea somatiei imobiliare prevazute de lege. P___ incheierea nr.xxxxx/31.V.2013 OCPI Sector 6 a solutionat favorabil cererea formulata in acest sens de catre executorul judecatoresc. In acest context, trebuie reamintit faptul ca instanta de fond din dosarul de contestatie la executare (nr. xxxxx/300/2013) a respins ca neintemeiate contestatiile la executare ale paratilor intimati din prezentul dosar, care cerusera, printre altele, si radierea somatiei imobiliare notate in contextul mai sus descris in CF nr. xxxxxx-C1-U1 (cea in care este inscris imobilul stapanit in devalmasie de catre sotii I_____).

Nu incape deci nicio indoiala cu privire la faptul ca, in opinia instantei de control judecatoresc a executarii silite, respectiva somatie imobiliara este legal si temeinic notata.

B. Critica hotararii atacate

Demersurile legitime ale apelantei de realizare a creantei prin executarea silita a patrimoniului fideiusorului I_____ I__ M_____ au fost temporar zadarnicite prin Sentinta Civila nr. 495/23.1.2014, data de catre Judecatoria Sectorului 6 in dosarul disjuns din amintita contestatie la executare si inregistrat pe rolul instantei sub nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Parcurgand motivarea data de catre instanta de fond fata de admiterea exceptiei de inadmisibilitate a cererii reconventionale a apreciat ca instanta de fond a apreciat (netemeinic) faptul ca, in speta, apelanta ar fi trebuit sa incerce satisfacerea creantei in cadrul procedurii insolventei debitoarei principale C_______ I Solutions SRL;

Instanta de fond a retinut faptul ca nici B____ T___________ si nici B___ Lex nu au intreprins „suficiente masuri” pentru a identifica bunuri proprii ale fideiusorului I_____ I__ M_____;

Instanta de fond a considerat, ca sanctiunea ce trebuie aplicata apelantei in speta ar fi inadmisibilitatea cererii de partaj.

Apelanta a sustinut ca , cea dintai obiectiune fata de aceasta sustinere a instantei este legata de faptul ca, actualmente (la fel ca si la momentul introducerii cererii de partaj), debitoarea principala nu se mai afla in insolventa, ci in faliment. Fireste, apelanta cunoastea faptul ca denumirea „oficiala” a Legii nr. 85/2006 este „Legea privind procedura insolventei”. Cu toate acestea, este greu de crezut ca un profesionist al dreptului poate face confuzie intre denumirea formala si generala a unui act normativ si conditiile ori efectele sale diferite in functie de stadiul concret al procedurii respective (insolventa sau faliment). In speta, judecatorul sindic a dispus, in dos. XXXXXXXXXXX, ______________________ debitoarei principale inca de la termenul de judecata din data de 4.X.2012. O atari masura (mai ales ca ea nu a fost contestata de nimeni) este, neindoielnic, un indiciu deosebit de puternic in sensul ca activitatea debitoarei respective a esuat iremediabil si ca probabilitatea platii creantelor este discutabila. Mai mult, din rapoartele de activitate depuse la dosar de catre lichidatorul judiciar, apelanta a fost in masura sa constate faptul ca acesta din urma nu a fost in masura sa identifice bunuri lichidabile in patrimoniul falitei, prin a caror vanzare sa fie acoperite, fie si partial, creantele creditorilor acesteia din urma. In plus, art 102 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, dispune expres cu privire la dreptul creditorilor de a-i urmari separat pe tertii garanti ai unei entitati aflate sub imperiul acestei legi. P___ urmare, pretentia instantei de fond, cum ca apelanta ar fi trebuit sa astepte finalul procedurii in care este implicata debitoarea principala si abia apoi sa urmareasca bunurile tertilor garanti nu este altceva decat expresia unei gresite intelegeri a situatiei de fapt.

Nu va insista suplimentar asupra altui aspect pe care ar fi trebuit sa il aiba in vedere instanta de fond in argumentatia sa, pentru ca acesta tine de o logica juridica elementara: in masura in care apelanta ar fi procedat potrivit recomandarilor acestei instante, dreptul de a pune in contractul de fideiusiune incheiat cu paratul intimat ar fi fost serios amenintat de efectele prescriptiei extinctive: asa cum a aratat mai sus, trecerea in litigiu a facilitatii garantate de catre fideiusdr (cu consecinta implicita a dreptului de a-i urmari si pe tertii garanti ai debitoarei principale) a avut loc in luna Noiembrie 2011, iar dosarul de insolventa al acesteia din urma a fost inregistrat pe rolul instantei la inceputul lunii Februarie 2012. La momentul de fata, respectivul dosar este departe de a se fi incheiat.

Ultima obiectiune pe care o ridica fata de pretentia instantei de fond de a fi trebuit sa urmareasca mai intai patrimoniul debitoarei principale si abia apoi pe cel al tertilor garanti tine de insusi specificul garantiei fideiusorii avute impotriva paratului intimat I_____ I__ M_____. P___ contractul de fideiusiune nr. 164/FID/01/14.10.2010, acesta a renuntat expres la beneficiile de diviziune si discutiune. Ca urmare, apelanta nu avea absolut niciun motiv sa procedeze potrivit aprecierilor de oportunitate facute de catre instanta de fond.

A doua critica pe care apelanta o aduce considerentelor pe care instanta de fond si-a argumentat hotararea are in vedere faptul ca in speta, atat B____, cat si executorii judecatoresti carora le-a incredintat realizarea silita a creantelor , au depus eforturi rezonabile pentru identificarea patrimoniului executabil al paratului-intimat.

Astfel, in primul rand faptul ca executorii investiti in cauza au procedat initial la interogarea DITL Sect.5 cu privite la bunurile fideiusorului I_____ lon M_____. Aceste demers a avut la baza datele din cererea de executare, intocmita plecand de la un act de identitate mai vechi al D-lui I_____, care avusese initial domiciliul in Sect. 5 (de altfel, singurul act de identitate comunicat in mod voluntar Bancii T___________). In copia dosarului de executare depusa la dosarul de fond se regaseste raspunsul negativ dat de catre DITL Sector 5 cu privire la situatia bunurilor impozabile ale D-lui I_____.

Ulterior, dupa ce atat creditoarea, cat si biroul de executori judecatoresti au luat act de noul domiciliu al debitorului fideiusor, primul demers rational pe care partile interesate il putea face era acela de a verifica in ce masura debitorul este proprietarul locuintei in care isi stabilise noul domiciliu. La cererea si cu acordul apelantei, executorul judecatoresc P___ Lapugeanu a solicitat BCPI Sector 6 informatii cu privire la statutul tabular si cadastral al apartamentului situat in Bucuresti – sector 6, ___________________.. 38H, mansarda, _________________________ proprietate devalmasa care face obiectul cererii noastre de partaj). P___ adresa nr. xxxxx/29.IV.2013 (intocmita de catre registratorul M_______ C_______), BCPI Sector 6 a atestat faptul ca amintitul imobil este proprietatea devalmasa a sotilor I_____ si ca a fost supus operatiunilor cadastrale si tabulare necesare pentru inscrierea in Cartea Funciara. Odata obtinute aceste informatii, urmatorul pas logic pe care putea sa il faca executorul judecatoresc era, fireste, notarea somatiei imobiliare asupra acestui imobil, operatiune a carei temeinicie si legalitate a fost, constata de catre instanta care a judecat fondul contestatiilor la executare, prin respingerea acestora ca neintemeiate.

In fine, demersurile de identificare a bunurilor personale ale paratului intimat I_____ I__ M_____ sunt atestate si de raspunsurile multiplelor adrese de poprire transmise de catre executorii judecatoresti investiti in speta catre diverse insitutii din sistemul bancar romanesc (filele 50, 51, 59, 60, 61, 62 din dosarul de executare silita depus la dosarul cauzei).

Singura concluzie indreptatita care poate fi trasa in speta este cea a lipsei de temeinicie a constatatarii instantei de fond, in sensul ca in dosarul de executare nr. 224/CHI/2012 nu s-ar fi depus diligente pentru identificarea bunurilor proprietate individuala ale paratului intimat. Asa cum a aratat mai sus, aceste demersuri au fost efectuate atat pe raza a doua sectoare ale Municipiului Bucuresti (cele cu privire la care existau „informatii de apartenenta” ale paratului intimat), cat si cu privire la o ________ institutii bancare.

A treia si ultima critica pe care apelanta intelege sa o aduca hotararii instantei de fond tine de ceea ce ar putea numi „incronguenta argumentativa” a considerentelor acesteia, a carei consecinta ultima a fost oferirea unei solutii in afara logicii discutiei facute in cadrul acesteia.

Astfel, solicita ca instanta de apel sa remarce in primul rand faptul ca instanta a respins ca neintemeiata exceptia prematuritatii ridicata prin intampinarea lor de catre parati (pag. 3-4 din ____________.1.2014). Fireste, a considerat ca aceasta solutie este una temeinica si legala, ea reflectand, de altfel, tocmai argumentatia mai sus expusa si retinand in mod corect faptul ca „interesul creditorului de a urmari realizarea creantei sale prin apelarea la toate procedurile legale se naste practic din momentul expirarii termenului scadent de, rambursare a creditului”. In acest context nu pot insa sa nu observe faptul ca, de fapt, tocmai aceasta exceptie ar fi fost solutia logic coerenta fata de aspectele retinute de catre instanta de fond in sustinerea hotararii sale. Nu poate fi inteles rationamentul acestei din urma instante care, dupa ce a criticat procedura executionala desfasurata fata de imobilul aflat in proprietate devalmasa pana la introducerea cererii de partaj pentru a nu se fi asteptat mai intai rezultatul lichidarii falitei debitoare principale si pentru a nu se fi intreprins suficiente demersuri pentru identificarea patrimoniului individual al paratului intimat, afirma ca, totusi, nu prematuritatea, ci inadmisibilitatea ar fi critica ce se poate aduce demersului procesual.

In drept si-a intemeiat apelul pe disp. art. 282 si urm. si ale art. 4001 din Codul de Procedura Civila 1865, pe disp. art. 102 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.

Intimatii I_____ I__ M_____ si I_____ C_______ au formulat intampinari prin care au solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat si mentinerea sentintei pronuntata de instanta de fond , considerand ca solutia pronuntata cu privire la exceptia inadmisibilitatii este legala .

In cursul judecarii cauzei, tribunalul a incuviintat pentru parti proba cu inscrisuri .

P___ decizia civila nr. 1028/18.03.2015 Tribunalul Bucuresti , Sectia a III a Civila a admis apelul si a anulat sentinta apelata , retine cauza in vederea evocarii fondului.

Pentru a pronunta aceasta decizie , a retinut tribunalul ca , prin contractul de credit nr. 164/14.10.2010 reclamanta a acordat un credit in valoare de 778.937 lei catre ______________________ SRL , credit garantat prin fidejusiune de paratul I_____ I__ M_____ ( contract de fidejusiune nr. 164/FID/01/14.10.2010.

Din inscrisurile administrate a rezultat ca debitorul principal __________________________ SRL se afla in procedura de insolventa , creditoarea fiind inscrisa la masa credala cu creanta izvorata din titlul executoriu – contractul de credit nr. 164 din 14.10.2010 .

Totodata , apelanta- creditoare s-a adresat executorului judecatoresc pentru realizarea creantei sale si impotriva fidejusorului I_____ I__ M_____ in scopul identificarii unor bunuri care sa fie urmarite pentru realizarea creantei. Astfel, prin demersurile efectuate initial pe raza Sectorului 5 Bucuresti nu s-au identificat bunuri urmaribile , insa, ulterior, afland noua adresa a acestuia , s-au facut verificari pentru identificarea bunurilor , astfel fiind gasit imobilul bun comun supus partajului.

Potrivit dispozitiilor art. 33 alin. 1 Cod.fam. „Bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti” ; de la acest principiu s-a prevazut o exceptie – art. 33 alin. 2 cod.fam. potrivit careia „dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor , creditorul sau personal poate cere impartirea bunurilor comune , insa numai in masura necesara pentru acoperirea creantei sale„; rezulta ca impartirea bunurilor comune intre soti poate fi ceruta de creditorul personal al unuia dintre soti numai dupa ce creditorul a urmarit bunurile proprii ale sotului debitor.

Or , din speta rezulta ca s-au efectuat demersuri in acest sens si , cum nu s-au identificat alte bunuri sau depozite bancare ori alte sume care sa poata fi urmarite, in mod corect se poate proceda la partajul bunului comun al sotilor in masura realizarii creantei.

Tribunalul a mai constatat ca , prin contractul de fidejusiune nr. 164/FID/01/14.10.2010 incheiat intre apelanta si I_____ I__ M_____ , acesta din urma s-a obligat in solidar cu debitorul _________________________ SRL fata de creditoare , renuntand expres la toate exceptiile , inclusiv la beneficiul de discutiune si diviziune prevazut de art. 1662 Cod Civil.

Conform art. 1662 Cod Civil, fidejusorul nu este tinut a plati creditorului, decat cand nu se poate indestula de la debitorul principal asupra averii caruia trebuie mai intii sa se faca discutie , afara numai cand insusi a renuntat la acest beneficiu, sau s-a obligat solidar cu datornicul. In cazul din urma, efectul obligatiei sale se reguleaza dupa principiile statornicite in privinta datoriilor solidare.

Tribunalul a considerat insa ca nimic nu impiedica creditorul obligatiei , respectiv apelanta, ca , pe langa faptul ca s-a inscris la masa credala in cadrul procedurii insolventei , sa inceapa in acelasi timp demersul pentru urmarirea bunurilor fidejusorului, astfel cum acesta s-a obligat , pentru a incerca realizarea creantei sale .

Tribunalul a apreciat astfel ca , in mod gresit instanta de fond a considerat ca numai dupa ce va fi incheiata procedura insolventei , si , daca mai este cazul, reclamanta va putea initia aceasta procedura .

Dupa retinerea dosarului pentru evocarea fondului, la data de 24.06.2015 parata-reclamanta I_____ C_______ a precizat ca doreste partajarea bunului comun prin retinerea in favoarea sa a unei cote de contributie de 80 % si 20 % pentru paratul I_____ I__ M_____ .

P___ incheierea de sedinta din data de 23.09.2015 tribunalul a calificat cererea formulate de parata I_____ C_______ si intitulata “ raspuns la precizari “ din data de 21.11.2013 in cadrul Judecatoriei Sectorului 6 drept o cerere reconventionala pe care partea a timbrat-o corespunzator .

Ulterior, la data de 21.10.2015 , tribunalul a incuviintat pentru reclamanta-parata , pentru parata-reclamanta si pentru parat proba cu inscrisuri si proba cu interogatoriu .

Totodata, a incuviintat pentru parata-reclamanta si pentru parat proba testimoniala cu cate un martor .

De asemenea , a incuviintat proba cu expertiza tehnica imobiliara avand ca obiective : stabilirea valorii actuale de circulatie a imobilului ; sa se stabileasca daca imobilul supus partajului poate fi comod impartit in natura , prin formarea a doua loturi .

Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul , evocand fondul , retine urmatoarele :

Din inscrisurile administrate rezulta ca debitorul principal __________________________ SRL se afla in procedura de insolventa , creditoarea fiind inscrisa la masa credala cu creanta izvorata din titlul executoriu – contractul de credit nr. 164 din 14.10.2010 .

Totodata , reclamanta-parata s-a adresat executorului judecatoresc pentru realizarea creantei sale si impotriva fidejusorului I_____ I__ M_____ in scopul identificarii unor bunuri care sa fie urmarite pentru realizarea creantei. Astfel, prin demersurile efectuate initial pe raza Sectorului 5 Bucuresti nu s-au identificat bunuri urmaribile , insa, ulterior, afland noua adresa a acestuia , s-au facut verificari pentru identificarea bunurilor , astfel fiind gasit imobilul bun comun supus partajului.

De asemenea, prin contractul de fidejusiune nr. 164/FID/01/14.10.2010 incheiat intre reclamanta si paratul I_____ I__ M_____ , acesta din urma s-a obligat in solidar cu debitorul _________________________ SRL fata de reclamanta , renuntand expres la toate exceptiile , inclusiv la beneficiul de discutiune si diviziune prevazut de art. 1662 Cod Civil.

Parata-reclamanta si paratul au fost casatoriti din data de 25.10.2008 pana la data de 05.09. 2013 cand casatoria a fost desfacuta prin acord , potrivit Certificatului de Divort emis de Societatea Profesionala a Notarilor BNP Asociati – N____ public F_____ B_______.

Din demersurile efectuate de catre executorul judecatoresc in cadrul executarii silite a rezultat ca paratul nu detine in proprietate bunuri mobile proprii, ci numai imobilul in litigiu .

F___ de valoarea mare a debitului, s-a pornit executarea silita imobiliara asupra imobilului bun comun al sotilor.

Potrivit dispozitiilor art. 33 alin. 1 Cod.fam. „Bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti” ; de la acest principiu s-a prevazut o exceptie – art. 33 alin. 2 cod.fam. potrivit careia „dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor , creditorul sau personal poate cere impartirea bunurilor comune , insa numai in masura necesara pentru acoperirea creantei sale„ . Rezulta ca impartirea bunurilor comune intre soti poate fi ceruta de creditorul personal al unuia dintre soti numai dupa ce creditorul a urmarit bunurile proprii ale sotului debitor.

Or , din speta, rezulta ca s-au efectuat demersuri in acest sens si , cum nu s-au identificat alte bunuri sau depozite bancare ori alte sume care sa poata fi urmarite, in mod corect se poate proceda la partajul bunului comun al sotilor in masura realizarii creantei.

Din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2956/21.07.2010 de Societatea Civila “ Mentor “ – Biroul Notarial rezulta ca sotii I_____ au dobandit in timpu l casatoriei imobilul apartament situat in Bucuresti , _____________________. 38 H, mansarda , sector 6 pentru suma totala de 60.000 euro.

Se mai retine ca , la data de 14.12.2009 , in timpul casatoriei , I_____ I__ M_____ a imprumutat de la ING Bank suma de 44.250 euro.

Din raspunsurile paratei-reclamanta si paratului la interogatoriu, rezulta ca , in privinta achitarii pretului imobilului, sotii au primit din partea parintilor paratei-reclamanta aproximativ 16.000-17.000 euro la momentul incheirii contractului, iar diferenta de pret a fost achitata din creditul de la ING.

Totodata, paratul a recunoscut la interogatoriu ca parintii paratei-reclamanta le dadeau bani pentru achitarea ratelor lunare de la ING .

Martorul Chelarasu I____ a declarat ca are cunostinta despre faptul ca avansul pentru apartament a fost achitat de catre parintii paratei-reclamanta, care au facut si ei un credit. De asemenea, martorul a relatat ca de trei ori, aflandu-se in vizita la parintii paratei-reclamanta cu familia , a auzit-o pe mama acesteia cand i-a spus ca ii da bani pentru plata ratelor creditului de la ING . Aceasta a mai sustinut ca parintii paratei-reclamanta au ajutat-o pe aceasta pe tot parcursul casatoriei, avand o situatie materiala buna, pe cand, parintii paratului nu se implicau , mai mult , nu aveau relatii de familie .

Martorul a mai declarat ca sotul sau a fost angajat la firma paratului si ca aceasta nu era profitabila, intre sotii I_____ existand discutii pe acest aspect al veniturilor, paratul imprumutand bani de la parata-reclamanta pentru plata salariilor.

Din inscrisurile administrate in cauza, tribunalul retine ca , pe intreaga perioada a casatoriei, parata-reclamanta a realizat venituri , fiind avocat, pe cand paratul nu a facut dovada certa a veniturilor sale .

Din cuprinsul Monitorului Oficial nr. 180 din data de 01 aprilie 2013 rezulta ca paratul a facut donatii pentru partide politice la data de 09.04.2012 in valoare de 14.000 lei.

Asadar, bunurile dobandite in conditiile art. 30 din Codul familiei constituie proprietatea codevalmasa a sotilor. Codevalmasia, neavand de la inceput stabilit dreptul asupra unor anumite bunuri sau asupra unei anumite cote din aceste bunuri, numai cu ocazia partajului se stabileste cote fiecarui sot, in ansamblu, pentru totalitatea bunurilor comune, iar nu pentru fiecare bun in parte.

C___ fiecarui sot se determina in functie de aportul pe care l-a avut fiecare in tot timpul casatoriei la dobandirea bunurilor comune. Acest aport poate fi dovedit prin prin orice mijloace de proba, inclusiv cu martori si prezumtii.

Prezumtia ca soti au contribuit, deopotriva, la dobandirea bunurilor opereaza numai in lipsa unor probe din care sa rezulte ca aportul unuia dintre ei a fost mai mare decat al celuilalt.

Contributia sotilor la constituirea patrimoniului comun se stabileste in raport cu veniturile din munca cu care fiecare a participat efectiv la dobandirea bunurilor.

In privinta cotelor de contributie la dobandirea bunurilor comune, reclamanta a solicitat efectuarea partajului cu retinerea unei cote de 75 % pentru parat, iar parata-reclamanta a solicitat sa se retina in favoarea sa cota de 80% la dobandirea bunurilor comune.

Tribunalul , fata de considerentele examinate , apreciaza ca reclamanta –parata nu a administrat probe prin care sa dovedeasca cota de participare a paratului la dobandirea bunurilor comune de 75 % .

Pe de alta parte considera ca nici parata-reclamanta nu a demonstrat prin probe cererea sa , insa , tribunalul apreciaza ca in favoarea sa se retin , pe langa dovada realizarii veniturilor in perioada casatoriei si ajutorul acordat de parintii sai la achizitionare imobilului , astfel cum atesta ordinele de plata de la fila 103 prin care acestia au achitat vanzatorului suma de 11.000 lei si de 58.000 lei , avans apartament.

Totodata, se retin in favoarea paratei-reclamanta si sustinerile martorului in sensul ajutorului material acordat de parintii sai prin plata ratelor , aceste gratificari fiind facute in persoana fiicei lor .

Pe de alta parte, tribunalul nu va retine toate recunoasterile paratului la interogatoriul administrat de parata-reclamanta avand in vedere cadrul procesual .

De asemenea, tribunalul prezuma ca sotul a realizat venituri in timpul casatoriei cata vreme a indeplinit singur conditiile pentru acordarea unui credit de 44.250 euro de la ING cat si aspectul ca efectua donatii catre partide politice . Or, __________________ criza financiara , se presupune ca o persoana nu poate sustine aceste donatii.

P___ umare , tribunalul , va admite in parte actiunea principala formulata de reclamanta-parata B____ T___________ si in parte cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta I_____ C_______ .

Va constata ca partile au dobandit in timpul casatoriei cu o cota de contributie de 60 % parata-reclamanta I_____ C_______ si 40 % paratul I_____ I__ M_____ imobilul – apartament situat in Bucuresti, _________________________. 38 H, mansarda , _______________ , avand o valoare de circulatie de 50.000 euro echivalent lei 223.290 lei potrivit raportului de expertiza tehnica imobiliara incheiat de catre expert M____ V_____.

Potrivit art. 673 indice 9 Cod proc.civ., la formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

In speta , tribunalul , la efectuarea in concret a partajului , va avea in vedere aspectul ca parata-reclamanta locuieste in acest imobil impreuna cu fiul partilor , I_____ V___ –A_____ in varsta de un an si jumatate , ca are o cota de contributie mai mare la dobandirea bunurilor comune .

Asadar, va dispune iesirea din indiviziune a partilor si va atribui paratei-reclamanta I_____ C_______ in deplina proprietate si posesie imobilul.

Va obliga parata-reclamanta I_____ C_______ sa plateasca paratului I_____ I__ M_____ suma de 20.000 euro in echivalent lei la data platii conform cursului BNR cu titlu de sulta , apreciind ca in acest mod se va respecta si dreptul reclamantei-parata la realizarea scopului cererii de chemare in judecata .

In temeiul art. 274-277 Cod proc.civ., retinand ca procesul a fost determinat de culpa paratului I_____ I__ M_____ , va obliga pe acesta la plata catre reclamanta-parata B____ T___________ a sumei de 2795,2 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand taxa de timbru achitata la fond si in apel proportional cu ceea ce a castigat partea pentru care face demersuri la partaj, paratul I_____ I__ M_____ , 40 % , si 500 lei onorariu expert judiciar .

In acelasi temei legal , va obliga paratul I_____ I__ M_____ la plata catre parata-reclamanta I_____ C_______ a sumei de 644,2 lei cu titlu de cheltuieli d e judecata reprezentand onorariu de avocat si taxa de timbru de 10 % pentru cota castigata in plus fata de prezumtia de comunitate , avand in vedere ca partajul profita ambilor coproprietari , suportand restul taxei de timbru si onorariu expert imobiliar .

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Tribunalul evocand fondul:

Admite in parte actiunea principala formulata de reclamanta-parata B____ T___________ SA C___ P___ R___________ B____ T___________ SA – SUCURSALA C______ BUCURESTI, cu sediul ales in Bucuresti, __________________ la B___ nr. 1A, cladirea Baneasa Airport Tower etaj 4, sector 1, in contradictoriu cu parata-reclamanta I_____ C_______, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat M_______ F______, in Bucuresti, Piata M_____ K___________, nr. 3, ______________, sector 5 si paratul I_____ I__ M_____, cu domiciliul ales la avocat S______ S________, in G_____, ______________________, nr. 48, _____________, _________________________> Admite in parte cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta I_____ C_______.

Constata ca partile au dobandit in timpul casatoriei cu o cota de contributie de 60% parata-reclamanta I_____ C_______ si 40% paratul I_____ I__ M_____ imobilul – apartament situat in Bucuresti, ____________________. 38H, mansarda, _______________, avand o valoare de circulatie de 50.000 euro echivalent lei 223.290 lei.

Dispune iesirea din indiviziune a partilor si atribuie paratei-reclamanta I_____ C_______ in deplina proprietate si posesie imobilul.

Obliga parata-reclamanta I_____ C_______ sa plateasca paratului I_____ I__ M_____ suma de 20.000 euro in echivalent lei la data platii conform cursului BNR cu titlu de sulta.

Obliga paratul I_____ I__ M_____ la plata catre reclamanta-parata B____ T___________ a sumei de 2795,2 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Obliga paratul I_____ I__ M_____ la plata catre parata-reclamanta I_____ C_______ a sumei de 644,2 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica, azi 29.06.2016.

Presedinte Judecator Grefier

D______ A____ D___ C_____ P______ M____ V______

RED.D.D.

DACT.S.B.

JUDECATORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI

JUDECATOR FOND – M_______ V_______

sursa: http://www.rolii.ro/

Mai multe articole despre mosteniri partaje <AICI>