In materia stabilirii competentei teritoriale in caz de divort, notiunea de „locuinta” trebuie inteleasa ca element de identificare a persoanei fizice, interesand, asadar, nu atat locuinta statornica si principala a paratului, cat adresa unde locuieste efectiv. Fata de aceasta, in conformitate cu prevederile art. 915 alin. (1) teza ultima din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., in ipoteza in care sotul parat nu are locuinta in tara si instantele romane sunt competente international, devine competenta judecatoria in circumscriptia careia isi are domiciliul reclamantul.