Restituirea sumelor remise in baza platii nedatorate
Atunci cand creditorul obligatiei de a primi o suma de bani primeste, in mod intentionat, mai mult decat i se datora, trebuie sa restituie suma ca urmare a platii nedatorate si, in plus, va oferi si dobanda aferenta. Astfel, in speta este vorba despre o plata nedatorata, ce se incadreaza pe deplin in prevederile art. 1341 alin. (1) C. civ., aceasta insemnand ca reclamanta, care a facut o plata nedatorata, are dreptul la restituirea sumei ce a fost platita nedatorat. Faptul ca reclamanta a platit in baza unui contract, dar a platit mai mult decat datora, nu inseamna ca poate fi vorba despre o obligatie naturala, ci, pur si simplu, despre o plata nedatorata, situatia din speta incadrandu-se pe deplin in prevederile art. 1341 alin. (1) C. civ., neputand fi vorba nici de o liberalitate, asa cum sustine recurenta parata, sau o gestiune de afaceri, pentru a fi aplicabile dispozitiile art. 1341 alin. (2) C. civ.
R O M A N I A
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
Sectia a II-a civila
Decizia nr. 731/2016
Pronuntata in sedinta publica, astazi 7 aprilie 2016.
Decizia nr. 731/2016
Asupra recursului de fata;
A. Obiectul cererii introductive.
1. Prin cererea formulata la data de 21 ianuarie 2014, inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a VI-a civila, sub nr. 2014/3/2014, astfel cum a fost precizata prin cererea depusa la dosar la data de 5 noiembrie 2014, reclamanta SC A. SRL a chemat in judecata pe parata SC B. SRL, solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna obligarea paratei la restituirea sumei de 1.487.608,14 RON, reprezentand plati nedatorate efectuate de catre reclamanta in contul paratei si la plata sumei de 344.982,44 RON, reprezentand dobanda legala calculata la suma de 1.487.608,14 RON. De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
B. Hotararea primei instante.
2. Prin sentinta civila nr. 5726 din 19 noiembrie 2014 pronuntata in Dosarul nr. x/3/2014, Tribunalul Bucuresti, sectia a VI-a civila, a admis cererea, astfel cum a fost precizata, formulata de reclamanta SC A. SRL, in contradictoriu cu parata SC B. SRL. A obligat parata la plata catre reclamanta a sumei de 1.487.608,14 RON, reprezentand plata nedatorata, precum si Ia plata dobanzii legale in cuantum de 344.982,44 RON, calculata de la data ultimei plati, 1 ianuarie 2012 si pana la data de 10 septembrie 2014 si la plata a sumei de 45.270,03 RON, cu titlu de cheltuieli de judecata.
C. Calea de atac impotriva hotararii primei instante.
3. Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata SC B. SRL, apreciind ca sentinta primei instante este nelegala si netemeinica.
4. Intimata reclamanta SC A. SRL a depus intampinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, aratand, in esenta, ca eroarea a constat in aceea ca a platit aceeasi cantitate de marfa de doua ori, o data inainte de livrare si inca o data dupa livrarea efectiva.
5. Apelanta parata a depus raspuns la intampinare sustinand in continuare motivele de apel.
D. Hotararea instantei de apel.
6. Prin decizia civila nr. 695 din 29 aprilie 2015, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a V-a civila, a fost respins apelul formulat de apelanta parata SC B. SRL, impotriva sentintei civile nr. 5726 din 19 noiembrie 2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, sectia a VI-a civila, in Dosarul nr. x/3/2014, in contradictoriu cu intimata-reclamanta SC A. SRL, ca nefondat.
A fost obligata apelanta la plata catre intimata a sumei de 9369,20 RON reprezentand cheltuieli de judecata in apel (onorariu de avocat).
E. Calea de atac impotriva hotararii instantei de apel
7. Impotriva acestei decizii a declarat recurs parata SC B. SRL Bucuresti, aducandu-i urmatoarele critici:
8. Hotararea instantei de apel a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a normelor de drept material.
Astfel, instanta de apel a invocat prevederile art. 1341 C. civ., insa nu a tinut seama de faptul ca reclamanta facut o plata in mod voluntar, transferand paratei suma de 3.537.088,92 RON, insa aceasta din urma a facturat mai mult decat a platit reclamanta.
9. In plus, doctrina si jurisprudenta au admis ca plata nedatorata este asimilata notiunii de obligatie naturala, care este lipsita de sanctiune, creditorul neavand o actiune in contra debitorului pentru a-l obliga sa execute, daca debitorul nu executa de buna voie.
10. Caracterul principal al platii nedatorate este acela ca obligatiile la care dau nastere nu izvorasc dintr-un acord de vointa, respectiv dintr-un contract, pe cand in speta de fata plata facuta de catre reclamanta a fost efectuata in executarea unei prestatii datorate in virtutea unui raport contractual, existand deci o cauza juridica a platii.
11. Daca reclamanta a platit cu stiinta si in mod voluntar, cunoscand ca plateste ceea ce nu datoreaza, atunci nu mai poate cere restituirea acestor sume, intelegandu-se ca a vrut sa faca o donatie s-au sa achite o obligatie naturala.
12. Pentru a obtine restituirea cel ce a platit din eroare va trebui sa faca proba acestui fapt, insa, in speta de fata reclamanta nu a dovedit ca s-a aflat in eroare la momentul efectuarii platii, astfel ca instanta de apel a incalcat prevederile art. 1212 C. civ.
13. Hotararea instantei de apel a fost data cu aplicarea gresita a normelor de drept material, respectiv cu aplicarea gresita a principiului „nimeni nu poate invoca propria culpa”.
14. Hotararea instantei de apel este nelegala si in ce priveste dobanda legala calculata la suma de 1.487.608,14 RON, de la data ultimei plati, facandu-se o gresita aplicare a dispozitiilor art. 1645 si art. 1523 pct. 2 C. civ.
15. In fapt, in ce priveste art. 1523 C. civ., parata nu a fost pusa in intarziere si nu a fost stabilit un termen pentru executare, cata vreme reclamanta nu a explicat cum a fost posibil ca diferenta de 1.368.871,74 RON sa fie platita din eroare.
Desi instanta de apel a indicat aplicabilitatea prevederilor art. 1523 pct. 2 C. civ., nu a indicat vreunul dintre cazurile prevazute de lege privitoare la punerea in intarziere de drept a debitorului obligatiei.
16. Hotararea instantei de apel este criticabila sub aspectul modului in care s-au formulat concluzii de catre expertul contabil desemnat in cauza, prin raportul de expertiza efectuat, deoarece acesta a preluat datele referitoare la plati si marfa din actiunea reclamantei si nu din documentele de evidenta primara.
Motivul de apel formulat in acest sens a fost apreciat, in mod gresit, de catre instanta de apel ca „obiectiuni” la obiectiunile formulate la raportul de expertiza.
17. La data de 22 septembrie 2015, recurenta-parata a depus la dosarul cauzei o adresa prin care a invederat depunerea dovezii privind achitarea taxei judiciare de timbru, reluand si motivele de recurs.
18. La data de 23 decembrie 2015, recurenta-parata a depus la dosarul cauzei un punct de vedere prin care a invocat un nou motiv de recurs, intemeiat pe dispozitiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ., considerat a fi un motiv de ordine publica, prin care a invocat faptul ca instanta de apel nu a pus in discutia partilor cererea formulata de aparatorul paratei de a i se acorda un termen, pe motive medicale, incalcandu-se in acest fel dreptul la aparare al paratei apelante.
F. Apararile formulate de catre reclamanta-parata, prin intampinarea depusa la dosarul cauzei
19. Prin intampinarea depusa la dosarul cauzei la data de 30 octombrie 2015 intimata-reclamanta a solicitat sa se constate ca recursul este inadmisibil, deoarece, desi recurenta si-a incadrat motivele de recurs in prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., in realitate aceasta a solicitat instantei de recurs sa efectueze o noua judecata pe fond, cu reaprecierea si readministrarea probelor de la dosar.
20. In sedinta publica, cu ocazia dezbaterii in fond, intimata a precizat ca de fapt, solicita constatarea nulitatii recursului pentru considerentele de mai sus.
21. Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea recursului, instanta de apel facand o corecta aplicare a dispozitiilor art. 1342 si art. 1471 C. civ.
22. Si in ce priveste obligarea la dobanda legala, s-a apreciat ca instanta de apel a facut o corecta aplicare a dispozitiilor art. 1523 alin. (2) si art. 1645 alin. (2) C. civ.
G. Hotararea instantei de recurs. Considerente.
23. Analizand decizia recurata, prin raportare la criticile formulate, Inalta Curte constata ca recursul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:
24. In primul rand, Inalta Curte urmeaza sa constate ca precizarile la motivele de recurs din data de 22 septembrie 2015, precum si motivul de recurs invocat la data de 23 decembrie 2015 nu vor fi avute in vedere de Inalta Curte, deoarece au fost depuse cu depasirea termenului de 30 de zile prevazut de art. 485 alin. (1) C. proc. civ.
25. Referitor la pretinsa inadmisibilitate a recursului invocata de catre intimata-reclamanta (in fapt, nulitatea acestuia) bazat pe faptul ca motivele de recurs nu se incadreaza in cele prevazute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Inalta Curte constata ca, cel putin din punct de vedere formal, recurenta-parata s-a incadrat in prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 si 5 C. proc. civ., astfel incat nu va admite aceasta exceptie, urmand sa analizeze recursul pe fondul cauzei, nefiind cazul aplicarii sanctiunii prevazuta de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
26. Critica privind gresita aplicare a prevederilor art. 1431 C. civ., nu poate fi retinuta.
Instanta de apel a constatat, in mod corect, ca in speta este vorba despre o plata nedatorata, ce se incadreaza pe deplin in prevederile art. 1341 alin. (1) C. civ., aceasta insemnand ca reclamanta, care a facut o plata nedatorata, are dreptul la restituirea sumei ce a fost platita nedatorat.
27. Nu pot fi retinute sustinerile recurentei-parate in sensul ca plata s-a facut in baza unui contract, deci ar fi fost datorata, deoarece reclamanta a platit paratei suma datorata potrivit contractului, insa a platit in plus paratei si suma la a carei restituire a fost obligata aceasta, mai ales ca parata nu a facut dovada faptului ca a livrat marfa si pentru suma platita in plus de catre reclamanta.
28. In speta nu poate fi vorba despre o obligatie naturala, ci pur si simplu despre o plata nedatorata, situatia din speta incadrandu-se pe deplin in prevederile art. 1341 alin. (1) C. civ., neputand fi vorba de o liberalitate, asa cum sustine recurenta parata, sau o gestiune de afaceri, pentru a fi aplicabile dispozitiile art. 1341 alin. (2) C. civ.
29. Critica privind neprobarea caracterului eronat al platii nu poate fi retinuta, relativ la dispozitiile art. 1212 C. civ., aceasta critica vizand starea de fapt, ce a fost pe deplin lamurita de catre instanta de apel, iar nu nelegalitatea deciziei recurate.
30. In speta nu poate fi vorba de aplicarea gresita a principiului „nimeni nu poate invoca propria culpa” cata vreme prevederile art. 1341 C. civ. sunt foarte clare, aratand, fara echivoc, ca cel care plateste fara a datora are dreptul la restituire.
31. Nici critica cu privire la gresita aplicare a dispozitiilor legale privind plata dobanzii, nu poate fi retinuta.
In mod corect a retinut instanta de apel ca sunt aplicabile dispozitiile art. 1523 C. civ. si nu ale art. 1522 C. civ.
Chiar daca nu a indicat decat faptul ca sunt aplicabile prevederile alin. (2) al art. 1523 C. civ., Inalta Curte constata ca aceasta incadrare este corecta, mai precis fiind aplicabile prevederile lit. e) din alin. (2), deoarece fapta paratei de a accepta o plata care nu era datorata, echivaleaza cu savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale.
32. De altfel, instanta de apel a facut o corecta aplicare si a dispozitiilor art. 1645 alin. (2) C. civ., deoarece s-a dovedit ca parata a fost de rea credinta atunci cand a incasat plata nedatorata, restituirea fiindu-i, deci, imputabila, astfel incat, in mod legal, ea a fost obligata si la plata dobanzii legale.
33. Criticile referitoare la modul de efectuare a expertizei contabile, vizeaza temeinicia deciziei recurate, iar nu nelegalitatea acesteia, astfel incat acestea nu vor fi luate in considerare de catre instanta de recurs.
34 Avand in vedere cele de mai sus, Inalta Curte, in baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.
35. Vazand si prevederile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., recurenta-parata va fi obligata la plata sumei de 8.529,71 RON, reprezentand cheltuieli de judecata, in recurs, catre intimata-reclamanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de parata SC B. SRL Bucuresti impotriva deciziei civile nr. 695 din 29 aprilie 2015, pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a V-a civila.
Obliga recurenta-parata SC B. SRL Bucuresti la plata sumei de 8529,71 RON reprezentand cheltuieli de judecata in recurs, + catre intimata-reclamanta SC A. SRL Lehliu Gara.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, astazi 7 aprilie 2016.