partaj bunuri comune. prescriptia actiunii in simulatie. constatarea cotei de contributie majoritare la dobandirea bunului
Actiunile in constatare sunt considerate imprescriptibile, acest atribut fiind dedus din caracterul imprescriptibil al dreptului de a sesiza instanta de judecata cu o actiune in justitie prin care nu se tinde la valorificarea unei pretentii impotriva altei persoane; se solicita doar ca instanta sa constate existenta ori inexistenta unui drept ori a unei situatii juridice.
In acelasi timp, prescriptia dreptului la actiune in sens material vizeaza dreptul la a obtine condamnarea paratului, iar nu si acele situatii litigioase in care se pune in discutie existenta dreptului subiectiv, nicidecum realizarea lui efectiva, astfel incat, pentru lamurirea unor asemenea situatii, accesul la justitie nu poate fi limitat in timp.
R O M A N I A
CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECTIA A III A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR. 247
Sedinta publica de la 10.03.2016.
Curtea constituita din :
PRESEDINTE – I______ D_____
JUDECATOR – M___ I___
JUDECATOR – M____-A_____ N_______-G_____
GREFIER – M______ C____
* * * * * * * * * * *
Pe rol se afla pronuntarea asupra recursului formulat de recurentul parat-reclamant H_____ I___, impotriva deciziei civile nr. 891 A din 20.03.2015, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a V-a Civila, in contradictoriu cu intimata reclamanta-parata B_____ (fosta H_____) E____ si cu intimatii parati S_____ L_____ I___ si S_____ E________-J_____.
P______ are ca obiect – partaj bunuri comune.
Dezbaterile in fond si sustinerile orale ale partilor au avut loc la termenul de judecata din data de 25.02.2016, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, ce face parte integranta din prezenta decizie, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitate partilor sa depuna concluzii scrise, a amanat consecutiv pronuntarea cauzei la data 3.03.2016, apoi de 10.03.2016, cand a decis urmatoarele :
C U R T E A
Deliberand asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:
P___ sentinta civila nr. 9392/02.07.2014 pronuntata in dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXXX, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a admis cererea principala formulata de reclamanta-parata B_____ (fosta H_____) E____, in contradictoriu cu paratul-reclamant H_____ I___ si cu paratii S_____ L_____-I___ si S_____ E________-J_____; a admis in parte cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant H_____ I___ in contradictoriu cu reclamanta-parata B_____ (fosta H_____) E____; a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei, in cote de 50% fiecare, imobilul situat in Bucuresti, ______________________, nr. 27C, _______________________, sector 3, in valoare de 242.000 lei; a dispus iesirea din indiviziune a partilor; a atribuit paratului reclamant in deplina proprietate si linistita posesie imobilul situat in Bucuresti, ______________________, nr. 27C, _____________. 1, _______________, in valoare de 242.000 lei; a obligat paratul reclamant la plata sumei de xxxxxx lei reprezentand sulta catre reclamanta parata si a dispus compensarea in parte a cheltuielilor de judecata si a obligat paratul reclamant sa plateasca reclamantei parate suma de 4515,08 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut, in esenta, ca prin sentinta civila nr. xxxxx din 23.11.2009 s-a dispus desfacerea casatoriei incheiate intre reclamanta parata si paratul reclamant la data de 29.07.1992 iar intre fostii soti nu a intervenit nicio intelegere cu privire la impartirea bunurilor comune.
Instanta a precizat ca legea aplicabila prezentei cauze este Codul civil din 1865 si Codul familiei (Legea nr. 4/1953), potrivit art. 223 din Legea nr. 71/2011.
Cu privire la bunurile care intra in masa partajabila, instanta a retinut ca in conformitate cu prevederile art. 30 Cod familiei, imobilul situat in Bucuresti, ______________________, nr. 27 C, _____________. 1, _______________ este bun comun al sotilor, in cote de 50% fiecare, in conditiile in care paratul reclamant, cu probele administrate in cauza, nu a facut dovada celor sustinute de el in cererea reconventionala.
Faptul ca paratul reclamant a facut dovada faptului ca banii pentru ratele achitate pentru apartament erau retinuti pe statul lui de salariu nu inseamna ca acesta a contribuit singur la achitarea ratelor, in conditiile in care reclamanta parata avea un loc de munca.
In ceea ce priveste cererea paratului reclamant de includere a imobilului situat in Bucuresti, _____________________, _____________, _______________ in masa partajabila, s-a retinut ca prin contractul de vanzare cumparare nr. 6882 din 27.10.1998 partile, fosti soti, acest bun a fost vandut fiului reclamantei parate S_____ L_____ I__, astfel ca nu a fost inclus in masa partajabila.
Cu privire la actiunea in simulatie, respectiv pe capatul 2 din cererea reconventionala instanta a retinut ca este prescris dreptul la actiune.
Din probele administrate in cauza, acte, interogatoriu si declaratiile de martori, instanta a retinut ca prezumtia ca ambele parti au contribuit in mod egal la dobandirea bunurilor nu a putut fi rasturnata de catre paratul reclamant.
In aplicarea art. 673/9 C.p.c., tinand cont de faptul ca paratul reclamant domiciliaza in imobilul in litigiu, iar bunul imobil comun a ramas in posesia sa, cota sa de contributie fiind de 50 %, instanta a dispus iesirea partilor din indiviziune si a atribuit paratului reclamant in deplina proprietate si posesie imobilul situat in Bucuresti, ______________________, nr. 27C, _____________. 1, ei. 8, sector 3, in valoare de 242..000 lei.
In temeiul art. 673 ind. 10 Cod pr. civ., s- a dispus obligarea paratului reclamant ia plata sumei de 121.000 lei reprezentand sulta catre reclamanta parata.
Cu privire la cheltuielile de judecata, potrivit art. 276 alin. 1 C.p.c., instanta a compensat in parte cheltuielile de judecata si a obligat paratul reclamant sa plateasca reclamantei parate suma de 4.515,08 Iei reprezentand cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte, precum si impotriva incheierii interlocutorii din data de 26.06.2014, a formulat apel paratul reclamant H_____ I___, solicitand admiterea apelului si modificarea in tot a hotararii instantei de fond, in sensul respingerii exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune pe capatul 2 de cerere ca neintemeiata si trimiterea cauzei pentru judecata pe fond a pricinii, pentru a se stabili in mod legal si temeinic atat masa partajabila, cat si contributia celor doi soti la dobandirea acesteia, in motivarea cererii aratand urmatoarele:
In motivare, acesta a sustinut, in esenta, gresita solutionare a exceptiei prescriptiei dreptului material Ia actiune cu privire la capatul 2 al cererii reconventionale privind simulatia contractului de vanzare-cumparare sub nr. 6882 din 27.10.1998 apreciind ca instanta a incalcat dispozitiile legale in materie atat in ceea ce priveste calificarea cererii, dar si in privinta termenului de prescriptie, respectiv a art. 14 din Decretul 167/1958 care prevede o cauza legala de suspendare a termenului de prescriptie, existenta raporturilor conjugale in perioada 1993-2011.
A precizat tpotoata apelantul ca a existat si o imposibilitate morala de a-si preconstitui un inscris pentru dovedirea actului real datorita relatiilor de rudenie soti, respectiv parinte – copil.
De asemenea, apelantul a sustinut ca in mod gresit instanta de fond a respins cererea sa privind solicitarea acestuia de a se constata ca imobilul ______________ Bucuresti, ______________________ nr. 27 ____________. 1, _______________ este bunul sau propriu fiind dobandit prin contributia sa de 100%, mai mult a dispus o impartire in cote egale de 50 % obligandu-l la plata sumei de 121.000 lei reprezentand 1/2 din valoarea de circulatie a apartamentului in conditiile in care avansul la apartament si o parte din rate au fost achitate inainte de casatorie si reprezentau mai mult de 20% din valoarea apartamentului.
A precizat ca acest imobil a fost dobandit de apelant inainte de casatorie, in anul 1980, prin repatitie, iar la data de 6.05.1992 partile nu erau casatorite. Intimata reclamanta nu a pretins ca ar fi avut vreo contributie la plata acestui avans si nu a facut vreo dovada in sensul combaterii inscrisului reprezentand chitanta de plata a avansului, inscris de unde rezulta ca acesta a fost achitat exclusiv de catre apelantul parat reclamant inainte de casatorie.
Faptul ca o parte din rate au fost achitate in timpul casatoriei cu reclamanta parata nu confera acesteia dreptul de a solicita obligarea apelantului parat reclamant la jumatate din valoarea de circulatie a apartamentului in conditiile in care, chiar daca instanta a calificat bunul ca fiind bun comun, trebuia sa tina cont de contributia fiecaruia dintre soti la dobandirea acestuia. Faptul ca avansul la apartament fost achitat de catre apelant inainte de casatorie si reprezenta mai mult de 20% din valoarea imobilului conducea in mod indubitabil la o cota de contributie mult mai mare a acestuia, astfel incat solutia de obligare a apelantului la o sulta reprezentand 50% din valoarea apartamentului nu este un legala si temeinica.
Instanta trebuia sa tina cont de faptul ca partile au mai achitat in timpul casatoriei si ratele la apartamentul din _________________________, ce ulterior a fost donat de catre soti fiului intimatei dintr-o alta casatorie, fiind astfel imposibil ca din salariul intimatei, asa cum rezulta din cartea de munca existenta la dosarul cauzei sa poti sa poti achita rate la doua apartamente.
Ori, contributia exclusiva a apelantului la dobandirea apartamentului din 1 Decembrie este mai mult decat evidenta in conditiile in care acesta avea venituri de 3 ori mai mari decat intimata, fiind mecanic de locomotiva.Instanta de fond trebuia sa se raporteze si la inscrisul sub semnatura privata depus de reclamant din care rezulta ca cei doi soti au convenit inca din timpul casatoriei sa nu aiba reciproc pretentii cu privire apartamentele pe care le aveau inainte de casatorie, ambele parti avand copii dintr-o alta casatorie. Acesta a si fost considerentul pentru care apelantul a fost de acord sa dea cu titlu gratuit fiului intimatei apartamentul din ______________________________ a fost achitat tot in timpul casatoriei deoarece aceasta a fost conventia celor doi soti, pe care apelantul, de buna credinta a respectat-o.
La data de 09.01.2015, paratii S_____ E________-J_____ si S_____ L_____-I__, au formulat intampinare la apelul formulat de catre apelantul – parat, solicitand respingerea apelului ca nelegal si neintemeiat si mentinerea in totalitate a sentintei pronunta de instanta de fond, pentru urmatoarele motive:
In motivare, intimatii au aratat ca actiunea in simulatie este o actiune personala, si ca orice actiune personala este prescriptibila extinctiv, de aceea poate fi formulata in termenul general de prescriptie de 3 ani. Este adevarat ca actiunea in simulatie este si o actiune in constatare, insa caracterul personal primeaza, ceea ce o face o actiune prescriptibila. Au mai precizat ca, contractul de vanzare-cumparare a carui simulatie se solicita a se constata a fost incheiat de catre cei doi soti, in calitate de vanzatori, si S_____ L_____, in calitate de cumparator. Contractul nu are ca parti doar cei doi soti. Or, simulatia, presupune existenta simultana a doua contracte, unul public, denumit si contract simulat, prin care se creeaza o aparenta juridica, si unul secret, numit si contrainscris, care corespunde vointei reale a partilor, asa cum prevede Codul Civil. Simulatia poate fi dovedita doar prin prezentarea ambelor contracte, astfel ca, in mod evident apelantul-parat nu a putut face dovada existentei contractului secret, intrucat acesta nu exista.
Totodata, apelantul-parat afirma de fapt, existenta unei donatii deghizate. Daca ar fi fost asa, ar fi incheiat un contract de donatie, si nu ar mai fi fost necesar sa plateasca pretul mentionat in contract, pe care chiar apelantul-parat sustine, inauntrul contractului ca l-a primit.
La data de 09.01.2015, reclamanta parata B_____ (fosta H_____) E____ a formulat intampinare la apelul formulat de apelantul- parat solicitand respingerea acestuia ca nelegal si neintemeiat.
In motivare, intimata reclamanta a solicitat sa fie avut in vedere ca prin sentinta civila nr. xxxxx din data de 23.11.2009, pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, ramasa definitiva si irevocabila, prin care s-a dispus desfacerea casatoriei dintre B_____ (fosta H_____) E____ si H_____ I___, instanta de judecata a constatat ca intre cei doi fosti soti nu a intervenit nicio intelegere cu privire la impartirea bunurilor comune.
De asemenea,a preciazat ca imobilul situat in ______________________, nr. 27, _______________, _______________, Bucuresti, desi a fost ocupat de apelantul – parat in baza contractului de inchiriere nr. xxxxxx, incepand cu data de 23.09.1980, doar la data de 11.03.1993, S.C. TITAN S.A. a incheiat contractul de vanzare-cumparare nr. 32228V cu achitarea pretului in rate, cu paratul-reclamant H_____ I___, avand ca obiect acest imobil. In baza acestui contract, a fost achitat un avans in cuantum de 19.444 lei, urmand ca restul de pret de 149.959 lei sa fie achitat in rate, prin retinerea lunara a unei sume din salariul apelantului. La a cel moment, intimata care era angajata, l-a garantat pe acesta pentru ratele si dobanzile la care acesta s-a obligat. Pana la data de 01.09.1995, restul de pret al apartamentului cumparat cu plata in rate, a fost achitat integral.
F___ de cele mentionate mai sus, solicita sa se constate ca imobilul anterior mentionat, a fost atat contractat, cat si dobandit, in perioada in care partile erau casatoritesi este este un bun comun, iar nu un bun propriu al apelantului – parat, astfel ca corect instanta de fond a dispus iesirea din indiviziune si a atribuit acest apelantului – parat si l-a obligat pe acesta sa plateasca o sulta catre intimata – reclamanta reprezentand jumatate din valoarea imobilului.
Se arata ca apelantul – parat nu a facut dovada faptului ca doar el a achitat ratele imobilului in discutie, intimata – reclamanta fiind si ea angajata si avea venituri, la care se mai adauga si munca in gospodarie, care, de asemenea, este considerat venit.
Considera ca in mod corect instanta de fond nu a inclus in masa partajabila imobilul situat in ______________________, _____________, _______________, Bucuresti, avand in vedere ca cei doi fosti soti au vandut acest imobil catre S_____ L_____, conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 6882 din data de 27.10.1998 de catre BNP M______ D______.
In probatoriu, inscrisurile depuse la dosarul de fond.
In drept, art. 30, alin. 1 Codul Familiei, art. 112 alin. 5 si art. 292, alin. 1 Cod Procedura Civila.
P___ decizia civila nr.891/A/20.05.2015, Tribunalul Bucuresti – Sectia a V-a Civila a respins apelul ca nefondat.
Pentru a decide astfel, tribunalul a retinut in ceea ce priveste motivul de apel vizand solutionarea capatului de cerere reconventionala privind constatarea simulatiei contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 6882/27.10.1998, ca, actiunea in simulatie este, din punct de vedere procedural, o actiune in constatare care poate fi exercitata oricand pe cale principala ori de exceptie, asadar este imprescriptibila. Insa actiunea in constatarea simulatiei este subordonata interesului procesual de a o formula. Astfel, daca interesul declararii simulatiei este legat de executarea sau desfiintarea actului secret, atunci si admisibilitatea actiunii in constatare este dublata de admisibilitatea acestei actiuni in executarea sau desfiintarea actului secret.
Tocmai de aceea, actiunea in simulatie nu trebuie confundata cu actiunea in executarea prestatiilor la care partile s-au obligat in temeiul actului real sau cu eventuala actiune in rezolutiune sau eventuala actiune in anularea acului secret, respectiv a constatarii nulitatii sale absolute, intrucat o astfel de actiune, fiind in realizarea unui drept patrimonial, este prescriptibila in termenele generale de prescriptie prevazute de lege, situatie care se regaseste in speta, paratul reclamant solicitand includerea bunului ce a facut obiectul contractului autentificat sub nr. 6882/27.10.1998 in masa bunurilor de impartit, dobandind astfel natura unei actiuni in realizare, supusa termenului general de prescriptie.
De asemenea, s-a retinut ca suspendarea cursului prescriptiei in raporturile dintre soti pe durata casatoriei, indiferent daca sotii convietuiesc sau sunt despartiti in fapt, este un caz de suspendare care prezinta caracteristica de a fi limitativ prevazut de lege, fiind de stricta interpretare si aplicare, nefiind susceptibil de a fi aplicat prin analogie. Ori apelantul sustine aplicarea in cauza a acestui caz de suspendare, desi actiunea in declararea simulatiei ii vizeaza pe paratii S_____ L_____-I___ si S_____ E________ – J_____, cumparatori ai imobilului, iar nu pe fosta sa sotie.
Cat priveste solutia pronuntata in privinta imobilului situat in Bucuresti, ______________________ nr. 27, _____________. 1, _______________, in sensul de a fi retinut acest bun ca fiind comun si cota de contributie a fiecarui fost sot ca fiind de 50%, Tribunalul a apreciat-o ca fiind corecta.
In acest sens, s-a retinut, ca apelantul parat reclamant a solicitat instantei ca in privinta acestui bun sa fie retinut caracterul de bun propriu, situatie in care, in masura in care nu a fost retinut acest caracter juridic si in lipsa unei cereri formulate in subsidiar prin intermediul careia sa se solicite retinerea unei cote de contributie diferentiate, aprecierea asupra cotelor de contributie s-a facut prin valorificarea prezumtiei incidente in cauza, cea a egalitatii de contributie a fostilor soti la dobandirea imobilului, coroborate cu celelalte probe administrate in cauza din care a rezultat ca si reclamanta parata a realizat venituri din munca.
Tribunalul a apreciat ca in mod corect a retinut prima instanta, in aplicarea art. 30 alin. 1 C.fam. ca bunul este comun, in conditiile in care partile s-au casatorit la data de 24.07.1992, iar imobilul a fost dobandit ulterior acestei date, momentul predarii acestui bun situandu-se la data de 11.03.1993, acesta fiind si momentul in care a operat transferul dreptului de proprietate privind imobilul in speta.
In ceea ce priveste proba bunurilor comune, art. 30 alin. 3 C.fam, exonereaza fostii soti de proba calitatii de bun comun in privinta bunurilor dobandite dupa data incheierii casatoriei, operand o prezumtie legala relativa de proprietate devalmasa.
Impotriva acestei decizii a formulat recurs paratul H_____ I___, solicitand modificarea in tot a hotararii recurate, in sensul admiterii apelului, respingerii exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune pe capatul 2 de cerere ca neintemeiat si trimiterea cauzei pentru judecata pe fond a pricinii, pentru a se stabili in mod legal si temeinic atat masa partajabila, cat si contributia celor doi soti la dobandirea acestuia.
In motivarea recursului, intemeiat in drept pe art. 304 pct. 9 cod proc civ vechi, recurentul parat a sustinut ca hotararea pronuntata in cauza este lipsita de temei legal fiind data cu aplicarea si interpretarea gresita a dispozitiilor legale.
Instanta de apel ca si instanta de fond, cu aplicarea gresita a dispozitiilor legale in materie si a practicii judiciare, a considerat ca actiunea in constatarea simulatiei este o actiune personala, astfel ca recurentul nu mai poate invoca simulatia acestui contract. Recurentul parat considera, ca de altfel majoritatea doctrinei si practicii in materie ca, actiunea in simulatie este o actiune in constatare si deci imprescriptibila extinctiv.Recurentul a facut trimitere la decizia 3009/ 22.12.1973, in care Curtea Suprema de Justitie a statuat ca „actiunea in declararea simulatiei unui act, avand drept consecinta stabilirea ca real a actului secret este o actiune in constatare care, nefiind supusa efectelor extinctive ale prescriptiei poate fi invocata oricand pe cale de actiune sau de exceptie.
De asemenea a sustinut ca instanta de apel, ca si instanta de fond, au retinut cu aplicarea gresita a dispozitiilor legale in materie ca in speta nu exista un caz de suspendare a cursului prescriptiei deoarece actiunea in simulatie i-ar viza pe paratii S_____ L_____ loan si S_____ E________ J_____ cumparatorii imobilului, si nu pe fosta sotie. Or, cererea a vizat contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.6882/27.10.1998 la BNP M______ D______ incheiat de cei doi soti cu fiul intimatei, conventie care in realitate a fost o donatie deghizata a celor doi soti catre fiul unuia din ei, fosta sotie fiind vanzator. Chiar daca s-ar considera actiunea ca fiind una prescriptibila, in speta a existat o cauza legala de suspendare a termenului de prescriptie, datorita existentei raporturilor conjugale.
Aceasta cauza de suspendare implica o imposibilitate morala de a actiona din partea fiecarui sot, in lipsa unei asemenea masuri de ocrotire prevazute de lege, interesele proprii ale fiecarui sot ar putea fi sacrificate pentru ca dreptul lor la actiune s-ar stinge prin prescriptie ori de cate ori calitatea de sot si sentimentele care se presupune ca exista intre soti, i-ar impiedica sa-si pretinda unul altuia o recunoastere a datoriilor sau sa se cheme in judecata. Tocmai de aceea legiuitorul a prevazut un caz legal de suspendare a cursului prescriptiei extinctive pe durata existentei raporturilor conjugale.
Astfel, cererea formulata de apelantul parat reclamant in data de 10.10.2012 este o cerere introdusa in termen, mai mult, asa cum a precizat si mai inainte actiunea in simulatie este o actiune in constatare imprescriptibila extinctiv, practica judiciara si doctrina fiind in acest sens.
A mai sustinut ca in speta dedusa judecatii, a existat o imposibilitate morala de a-si preconstitui un inscris pentru dovedirea actului real datorita relatiilor de rudenie soti, respectiv parinte-copil. Or, prin decizia 1063/1.08.1970 Curtea Suprema de Justitie a statuat ca, intre partile contractante se poate incheia conventia secreta si verbal astfel incat acest act poate fi dovedit chiar cu martori, capatand eficienta juridica deplina si inlocuind actul aparent redactat in scris.
Astfel, prin act secret in sensul art.1175 C.civ nu trebuie sa se inteleaga inscrisul doveditor, ci conventia partilor care trebuie sa fie anterioara sau concomitenta. Conventia secreta poate fi dovedita in conditiile legii chiar si impotriva actului autentic public nu numai prin inscris, ci si prin martori cand exista un inceput de dovada scrisa sau o imposibilitate fizica sau morala de a preconstituire a inscrisului. Aceasta ultima ipoteza se aplica si in situatia raporturilor de rudenie intre parti care poate fi apreciata ca fiind de natura sa constituie o imposibilitate morala pentru intocmirea unui inscris.
Desi actul incheiat a fost numit contract de vanzare-cumparare, in realitate acesta a constituit o donatie deghizata, intrucat pretul mentionat nu a fost stabilit vreodata cu scopul de a fi platit si nu a fost vreodata platit de paratul S_____ L_____ partile contractante au urmarit in realitate instrainarea bunului fara contraprestatie, sotii avand de fapt intentia de a face paratului, care era fiu, o liberalitate sub forma donatiei.
Recurentul a solicitat a se constata ca in speta nu a operat prescriptia, si, rejudecand pricina, sa se admita recursul, cu consecinta modificarii deciziei instantei de apel in sensul admiterii apelului impotriva sentintei civile nr. 9392 din 2.07.2014 pronuntata de Judecatoria sector 3 Bucuresti si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond.
Un alt motiv de recurs vizeaza solutia instantei de apel cu privire la contributia celor doi soti la dobandirea imobilului situat ______________________, nr. 27, _____________.1, ______________.
Astfel, recurentul nu a contestat faptul ca imobilul a fost cumparat in timpul casatoriei, ci faptul ca intimata H_____ E____ nu a avut nici o contributie Ia dobandirea bunului, mentionand si demonstrand cu inscrisuri ca avansul la imobil a fost achitat inainte de casatorie, precum si o parte din rate, iar dupa incheierea casatoriei numai recurentul a achitat ratele la imobil fara nici o contributie a acesteia. Or, in ipoteza in care instantele au constatat ca bunul are caracter de bun comun, nimic nu impieta sa se stabileasca contributia celor doi soti la dobandirea acestuia, conform probelor administrate.
Instantele nu puteau ignora proba cu inscrisuri de unde rezulta in mod indubitabil ca in speta nu mai opera prezumtia unei contributii egale, deoarece o parte din avans si rate au fost achitate inainte de casatorie de catre recurentul H_____ loan.
Instanta de fond trebuia sa stabileasca cotele avand in vedere toate probele administrate care atestau o contributie exclusiva la dobandirea bunului a recurentului reclamant.
Si in ipoteza in care respingea o asemenea pretentie, trebuia in orice caz sa stabileasca cota de contributie in mod diferentiat deoarece o parte din pretul imobilului a fost achitat inainte de casatorie. Faptul ca avansul la apartament fost achitat de catre apelant inainte de casatorie si reprezenta mai mult de 20% din valoarea imobilului conducea in mod indubitabil la o cota de contributie mult mai mare a acestuia, astfel incat solutia de obligare a recurentului la o sulta reprezentand 50% din valoarea apartamentului nu este legala si temeinica.
Asa cum a rezultat din proba cu inscrisuri si proba testimoniala administrata in cauza cu martorii M________ V_____ si lonescu M_____ a rezultat ca ratele la apartament si dupa casatoria partilor au fost achitate exclusiv de catre apelant. Or, contributia exclusiva a apelantului la dobandirea apartamentului din 1 Decembrie este mai mult decat evidenta in conditiile in care acesta avea venituri de 3 ori mai mari decat intimata, fiind mecanic de locomotiva.
Instanta de fond trebuia sa se raporteze si la inscrisul sub semnatura privata depus de reclamant din care rezulta ca cei doi soti au convenit inca din timpul casatoriei sa nu aiba reciproc pretentii cu privire apartamentele pe care le aveau inainte de casatorie ambele parti avand copii dintr-o alta casatorie. Acesta a si fost considerentul pentru care apelantul a fost de acord sa dea cu titlu gratuit fiului intimatei apartamentul din _____________________________ a fost achitat tot in timpul casatoriei, deoarece aceasta a fost conventia celor doi soti, pe care recurentul, de buna credinta a respectat-o.
Intimata reclamanta B_____ (fosta H_____) E____ si intimatii parati S_____ L_____ I___ si S_____ E________ J_____ au formulat intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat.
Intimatii au aratat ca actiunea in simulatie are un caracter personal, asa cum in mod corect a apreciat instanta de fond, si, totodata, aceasta actiune este subordonata interesului procesual de a o formula, cum in mod corect a subliniat instanta de apel. Actiunea in simulatie prin care recurentul -parat a solicitat includerea bunului ce a constitutuit obiectul contracului de vanzare cumparare autentificat sub nr.6882/27.10.1998, in masa bunurilor de impartit, este o actiune in realizarea unui drept patrimonial, ceea ce o face o actiune prescriptibila, si i se aplica termenul general de prescriptie, respectiv termenul de 3 ani prevazut de Decretul 167/1958.
In ceea ce priveste sustinerea recurentului-parat, cu privire la suspendarea cursului prescriptiei, datorita raporturilor dintre soti pe durata casatoriei, indiferent daca acestia sunt despartiti in fapt sau convietuiesc, actiunea in simulatie formulata de recurentul-parat este indreptata impotriva intimatilor-parati, si nu a fostei sotii, ceea ce fac inaplicabile dispozitiile art.14, alin.3 din Decretul nr.167/1958.
In ceea ce priveste cel de-al doilea motiv de recurs, intimatii au apreciat ca atat instanta de fond, cat si instanta de apel, in mod corect au constatat caracterul de bun comun al imobilului situat in ___________________, nr.27, BI.PM 75, ___________, Sector 3, Bucuresti, fiind un bun dobandit in timpul casatoriei, asupra caruia se aplica regimul juridic al comunitatii de bunuri.
In speta de fata, sunt incidente dispozitiile art.30, alin.1 din Codul Familiei si avand in vedere ca transferul dreptului de proprietate a operat in timpul casatoriei, cand a fost semnat procesul verbal de predare-primire, imobilul mentionat este un bun comun comun al fostilor soti, si astfel a fost stabilita in mod corect cota de contributie de 50% din partea fiecarui sot.
In recurs, nu au fost administrate probe noi, in conditiile art. 305 din Codul de procedura civila.
Analizand legalitatea deciziei civile recurate prin prisma criticilor cu a caror analiza a fost investita, Curtea retine urmatoarele:
In referire la primul motiv de recurs, vizand modul de solutionare al exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune al paratului reclamant in formularea actiunii in constatarea simulatiei contracului de vanzare cumparare autentificat sub nr.6882/27.10.1998 de Biroul Notarului Public M______ D______.
Sub acest aspect, Curtea retine ca simulatia este operatiunea juridica unitara care creeaza o aparenta neconforma cu realitatea prin incheierea concomitenta a doua acte juridice: unul public si mincinos ale carui efecte sunt inlaturate sau modificate total sau partial, de altul secret si adevarat, care contine in sine acordul, implicit sau explicit, al partilor de a simula.
Actiunea in simulatie este mijlocul procedural prin care se determina caracterul simulat al contractului pentru a se face sa se aplice contractul secret. Simulatia creeaza o situatie juridica speciala, care modifica regimul obisnuit al eficacitatii si opozabilitatii actelor juridice.
Actiunea in declararea simulatiei unui act are drept consecintã stabilirea actului secret, real si inexistenta actului public, aparent. Aceasta solutie este in concordanta cu principiul potrivit caruia aparenta in drept poate fi inlaturata oricand, actul juridic simulat nefiind susceptibil de consolidare prin trecerea timpului. Ea este o actiune in constatare care nu este supusã prescriptiei si poate fi exercitatã de orice persoana oricand pe cale principalã ori de exceptie.
De altfel, in sensul ca actiunea in simulatie este, din punct de vedere procedural, o actiune in constatare imprescriptibila, care poate fi exercitata oricand pe cale principala ori de exceptie, s-a statutat in mod constant atat in doctrina de specialitate, cat si in practica instantei supreme (Decizia civila nr. 3009/1973 a Tribunalului Suprem, Decizia civila nr. 5782/12.12.2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie- Sectia a I – a Civila)
Tot astfel, literatura juridica de specialitate a definit o astfel de actiune in justitie ca fiind aceea prin care o persoana interesata solicita si urmareste sa se constate faptul ca situatia juridica reala este diferita de cea care aparent este pretinsa. Obiectul si scopul actiunii in declararea simulatiei il constituie, asadar, recunoasterea caracterului simulat al actului juridic aparent si stabilirea situatiei juridice reale existente intre partile acordului simulator. Tocmai de aceea, actiunea in declararea simulatiei a fost asimilata actiunilor in constatare.
Or, in mod unanim, actiunile in constatare sunt considerate imprescriptibile, acest atribut fiind dedus din caracterul imprescriptibil al dreptului de a sesiza instanta de judecata cu o actiune in justitie prin care nu se tinde la valorificarea unei pretentii impotriva altei persoane; se solicita doar ca instanta sa constate existenta ori inexistenta unui drept ori a unei situatii juridice.
In acelasi timp, prescriptia dreptului la actiune in sens material vizeaza dreptul la a obtine condamnarea paratului, iar nu si acele situatii litigioase in care se pune in discutie existenta dreptului subiectiv, nicidecum realizarea lui efectiva, astfel incat, pentru lamurirea unor asemenea situatii, accesul la justitie nu poate fi limitat in timp. Este expresia principiului conform caruia aparenta in drept poate fi inlaturata oricand, actul juridic simulat nefiind susceptibil de consolidare prin trecerea timpului.
Este real ca actiunea in constatarea simulatiei este subordonata interesului procesual de a o formula. Astfel, daca interesul declararii simulatiei este legat de executarea sau desfiintarea actului secret, atunci si admisibilitatea actiunii in constatare este dublata de admisibilitatea acestei actiuni in executarea sau desfiintarea actului secret. Tocmai de aceea, actiunea in simulatie nu trebuie confundata cu actiunea in executarea prestatiilor la care partile s-au obligat in temeiul actului real sau cu eventuala actiune in rezolutiune sau eventuala actiune in anularea actului secret, respectiv a constatarii nulitatii sale absolute. O astfel de actiune, fiind in realizarea unui drept patrimonial, este prescriptibila in termenele generale de prescriptie prevazute de lege. De asemenea, ea nu trebuie confundata nici cu actiunea in anularea sau constatarea nulitatii absolute a actului secret, imprescriptibila ca si actiunea in simulatie in cazul nulitatii absolute sau prescriptibila in termene care curg de la momente diverse in cazul nulitatii relative. In acest caz, actiunile in nulitate sunt subsecvente actiunii in simulatie si conditionate de admiterea constatarii simulatiei.
Or, in cauza, Curtea constata ca scopul formularii actiunii in simulatie este acela al constatarii caracterului de bun comun al imobilului instrainat si al aducerii la masa partajabila a bunului care a facut obiect al contractului in raport de care se pretinde ca este simulat.
Or, cererea de partaj, care in actualul cadru procesual, are un caracter accesoriu actiunii in declararea simulatiei, fara a putea modifica astfel caracterul actiunii principale, care ramane o actiune in constatare, imprescriptibila, iar nu o actiune in realizarea dreptului, este, de asemenea, imprescriptibila.
Ca atare, este eronata aprecierea instantei de apel in sensul ca paratul reclamant solicitand includerea bunului ce a facut obiectul contractului autentificat sub nr. 6882/27.10.1998 de Biroul Notarului Public M______ D______ in masa bunurilor de impartit, a formulat, in realitate o actiune in realizare, supusa termenului general de prescriptie, in cauza fiind incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila.
In raport de cele anterior evocate, Curtea nu va mai analiza sustinerile recurentului referitoare la incidenta unui caz de suspendare a cursului prescriptiei, acestea devenind lipsite de relevanta.
De asemenea, dat fiind ca in cauza, nu s-a procedat, in fazele procesuale anterioare la o solutionare in fond a acestui petit, ceea ce face incidente prevederile art. 312 alin. 5 din Codul de procedura civila raportat la art. 297 alin.1 din Codul de procedura civila, in forma anterioara modificarilor aduse acestui text legal prin Legea nr. 202/2010, Curtea nu va analiza sustinerile recurentului vizand conditiile simulatiei si proba acesteia, o atare sarcina revenind primei instante.
In ceea ce priveste cel de-al doilea motiv de recurs, Curtea retine caracterul fondat al criticii recurentului, in urmatoarele limite:
Sub un prim aspect, Curtea va avea in vedere in analiza acestei critici, imprejurarea ca in recurs, asa cum precizeaza neechivoc recurentul, nu se critica statuarea instantelor anterioare relativa la caracterul de bun comun al imobilului situat in Bucuresti, ______________________, nr. 27C, _____________. 1, _______________, ci ceea ce sustine este lipsa oricarei contributii a intimatei reclamante, iar in subsidiar, cota majoritara de contributie a recurentului parat la dobandirea bunurilor in timpul casatoriei.
Din analiza deciziei civile recurate, Curtea constata ca argumentul esential avut in vedere de Tribunal in solutionarea criticii cu acelasi obiect, formulata de parat in apel, a vizat respectarea principiului disponibilitatii procesului civil. Astfel, instanta de apel a constatat ca recurentul a solicitat pe calea cererii reconventionale, sa se constate calitatea de bun propriu pentru apartamentul care a fost inclus in masa partajabila, fara a sesiza instanta de fond, in subsidiar, cu un petit prin care sa solicite constatarea unor cote de contributie diferite, in privinta bunurilor comune.
Or, raportandu-se la actele procesuale realizate in dosarul primei instante, Curtea retine ca formuland o atare apreciere, instanta de apel a omis a se raporta la integralitatea cererilor depuse de recurentul parat in dosarul primei instante si chiar la aprecierea instantei de fond in ceea ce priveste limitele investirii acesteia- aspect necriticat in apel.
Astfel, desi este real ca, initial, in cererea reconventionala recurentul a solicitat sa se constate calitatea de bun propriu al acestui imobil, constatarea simulatiei contractului autentificat sub nr. 6882/27.10.1998 de Biroul Notarului Public M______ D______, respectiv constatarea unei cote de contributie a acestuia la dobandirea bunurilor comune de 50%, ulterior, la data de 20.02.2013, recurentul a formulat o cerere modificatoare- fila 112 dosar fond- prin care a sustinut ca a avut o contributie de 80% la dobandirea bunurilor in timpul casatoriei. Se retine, totodata, ca intimata reclamanta nu s-a opus la primirea acestei cereri la dosar, iar prevederile art. 132 din Codul de procedura civila au caracter dispzitiv.
In acelasi sens, Curtea retine ca nici prin nota de calcul a taxei de timbru recurentul nu a formulat expres, o renuntare eventual partiala la judecarea acestei cereri modificatoare sau la dreptul pretins, de a i se recunoaste o cota de 80% de contributie la dobandirea bunurilor din timpul casatoriei. De altfel, in acest caz, instanta de apel avea, in masura in care aprecia ca taxa de timbru stabilita in sarcina acestuia de prima instanta, nu are un cuantum corespunzator pretentiei deduse judecatii, posibilitatea de a face eventual aplicarea art. 20 alin. 5 din Legea nr. 146/1997, iar nu de a aprecia, nefondat, ca o atare solicitare nu a fost formulata.
Ca atare, din cele ce preced, rezulta ca nu exista nici un impediment de natura procesuala pentru instanta devolutiva de control judiciar de a proceda la analiza sustinerilor recurentului sub acest aspect, respectiv de a analiza si evalua in ansamblu intregul material probator adminstrat in conditii de contradictorialitate, pentru a se stabili, in mod obiectiv, contributia ambilor fosti soti la dobandirea bunurilor comune si a se verifica, pe fond, critica din apel in sensul ca prezumtia legala relativa, de egalitate a contributiei sotilor la dobandirea bunurilor comune, reglementata de art. 30 coroborat cu art. 1 alin. 4 din Codul familei, a fost rasturnata de apelantul parat prin probe contrare.
Sub acest aspect, se impune a se retine ca, prin vointa legiuitorului, potrivit art. 30 din Codul Familiei, bunurile comune reprezinta o masa de bunuri inseparabila, dobandita de soti in timpul casatoriei, iar cota de contributie a acestora la dobandirea bunurilor comune este unica pentru intreaga masa partajabila, neputandu-se stabili o cota distincta, pentru fiecare bun in parte. In acelasi timp, criteriul in raport de care se determina partile sotilor este contributia pe care fiecare dintre acestia a avut-o la dobandirea si conservarea bunurilor. Astfel, intinderea drepturilor sotilor se stabileste in raport de contributia fiecaruia la dobandirea bunurilor in timpul casatoriei, sotii neavand un drept stabilit de la inceput asupra unei cote din bunurile comune, fiind astfel necesara administrarea probelor prin care sa se determine aportul fiecaruia la dobandirea lor.
Ca atare, Curtea constata ca recurenetul care nu a beneficiat de o analiza pe fond a criticii cu acest obiect, in apel, a suferit o vatamare, care nu poate fi indreptata in recurs, in cauza fiind incident motivul de nelegaliatte prevazut de art. 304 pct. 5 din Codul de procedura civila.
Date fiind aspectele anterior reliefate, dar si faptul ca, asa cum s-a aratat pe larg in analiza primului motiv de recurs, solutia care se impune a fi adoptata in cererea de partaj, este in stransa dependenta in raport cu solutia data petitului din cererea reconventionala avand ca obiect constatarea simulatiei contractului autentificat sub nr. 6882/27.10.1998 de Biroul Notarului Public M______ D______, Curtea nu va proceda, in acest cadru procesual, la verificarea celorlalte sustineri ale recurentului vizand contributia sa la dobandirea bunurilor comune.
Urmeaza ca in rejudecare, instanta de fond sa se raporteze inclusiv la argumentele invocate de recurent in sustinerea acestui motiv de recurs si sa stabileasca, in raport de integralitatea bunurilor comune, contributia unica, globala a recurentului si a intimatei reclamante la dobandirea lor.
Pentru toate aceste considerente, in temeiul art. 312 alin.1 si 3 raportat la art. 304 pct. 9 si 5 din Codul de procedura civila, Curtea va admite recursul, iar in aplicarea art. 297 alin.1 din Codul de procedura civila, in forma anterioara modificarii aduse acestuiei norme prin Legea nr. 202/2010, va dispune admiterea apelului, va desfiinta sentinta si incheierea apelata cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanta- Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti.
Referitor la solicitarea intimatilor privind acordarea cheltuielilor de judecata, Curtea retine, in raport de dispozitiile art. 274 alin. 1 din Codul de procedura civila, ca temeiul acordarii acestora partii care a castigat procesul este culpa procesuala a adversarului sau, cazut in pretentii, iar valorificarea dreptului la acordarea cheltuielilor de judecata are ca finalitate acoperirea prejudiciului cauzat partii castigatoare a procesului.
Or, in stabilirea persoanei care va suporta aceste cheltuieli trebuie tinut cont de solutionarea finala a raportului procesual, relevanta fiind deci transarea diferendului pe fondul sau. Dispunandu-se rejudecarea cauzei nu se va stabili acum si partea castigatoare, pozitie juridica determinata de raportul dintre continutul obiectului actiunii si rezultatul obtinut prin hotararea de solutionare a litigiului, si, prin urmare, numai instanta de rejudecare se poate pronunta asupra pretentiilor legate de cheltuielile de judecata odata cu rejudecarea pricinii.
Ca atare, avand in vedere solutia care se impune in prezentul recurs, Curtea nu va proceda la analiza acestei cereri, apreciind ca se impune ca o atare solicitare sa fie analizata odata cu fondul cauzei, moment la care s-ar putea aprecia asupra culpei procesuale a partilor litigante.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul parat H_____ I___, impotriva deciziei civile nr.891/A/20.05.2015, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a V-a Civila, in contradictoriu cu intimatii parati S_____ L_____-I___, S_____ E________-J_____ si intimata reclamanta B_____ (fosta H_____) E____.
Modifica decizia civila recurata in sensul ca:
Admite apelul declarat de apelantul parat H_____ I___, impotriva sentintei civile nr. 9392/02.07.2014 si aincheierii din 26.06.2013, pronuntate de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, in contradictoriu cu intimatii parati S_____ L_____-I___, S_____ E________-J_____ si intimata reclamanta B_____ (fosta H_____) E____.
Desfiinteaza sentinta si incheierea apelate si trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta – Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica din 10.03.2016.
PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
I______ D_____ M___ I___ M____-A_____
N_______-G_____