In cazul unui partaj al bunurilor dobandite pe perioada concubinajului trebuie sa se faca dovada conventiei partilor cu privire la intentia lor de a dobandi in comun
bunurile achizitionate
R O M A N I A
CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECTIA A III A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.126
Sedinta publica din 10.02.2016
Curtea constituita din:
Presedinte – A ……. D____ T…….
Judecator – M……._ G……._ R…….__
Judecator – A____ P……. B…….
Grefier – E____ C……._
Pe rol se afla solutionarea cererii de recurs formulate de recurentul parat S……. C…….___, impotriva deciziei civile nr.1102 A din 19.11.2015, pronuntate de Tribunalul Ialomita – Sectia Civila, in contradictoriu cu intimata reclamanta C……._ M____.
P……. are ca obiect actiune civila pentru evacuare.
La apelul nominal, facut in sedinta publica, se prezinta avocatul P……._ C_____ G…….__ in calitate de reprezentant al recurentului parat S……. C…….___, in baza imputernicirii avocatiale eliberate de Baroul Ialomita, ce se afla la fila 8 din dosar si intimata reclamanta C……._ M____ asistata de avocatul S____ S……. in baza imputernicirii eliberate de Baroul Bucuresti, de la fila 10 din dosar.
Se face referatul cauzei de catre grefier, invederandu-se faptul ca procedura este legal indeplinita, iar intimata a depus la dosar, prin registratura instantei, intampinare, precum si o copie a acesteia ce a fost comunicata recurentului.
Avocatul recurentului depune la dosar chitanta ce atesta plata sumei de 3750 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar de 5 lei, aferente cererii de recurs, iar Curtea constata ca la acest moment calea de atac este legal timbrata.
Avocatul recurentului solicita acordarea unui termen pentru a lua cunostinta de intampinare, act procedural ce i-a fost comunicat de-abia cu o zi inainte de ziua infatisarii, prin care se invoca exceptia nulitatii recursului.
Curtea respinge cererea de amanare, constatand ca exceptia invocata de intimata prin intampinare vizeaza o chestiune de drept ce poate fi discutata la acest moment, avand in vedere ca ambele parti beneficiaza de aparare calificata si acorda cuvantul asupra exceptiei nulitatii recursului.
Avocatul intimatei reclamante sustine exceptia, astfel cum a fost motivata in scris prin intampinare si arata ca, desi prin motivele de recurs se face trimitere formal la dispozitiile art.304 pct.7, 8 si 9 din Codul de procedura civila, nu sunt dezvoltate critici care sa se circumscrie acestor texte de lege. In raport de prevederile legale mentionate in cuprinsul intampinarii, solicita admiterea exceptiei, avand in vedere ca in recurs se invoca aspecte care nu se refera la legalitatea hotararii, ci exprima nemultumirile recurentului in ceea ce priveste evaluarea probelor.
Mai mult, prin motivele de recurs nu sunt indicate expres dispozitiile legale despre care se sustine ca ar fi fost gresit aplicate, astfel ca solicita admiterea exceptiei si constatarea nulitatii caii de atac.
Avocatul recurentului parat sustine ca motivele invocate in recurs se circumscriu cazurilor de modificare prevazute de art.304 din Codul de procedura civila si solicita respingerea exceptiei.
Dupa deliberare, Curtea respinge exceptia nulitatii recursului, invocata de intimata reclamanta C……._ M____ prin intampinare, apreciind ca parte din motivele de recurs formulate de recurentul parat S……. C…….___ pot fi incadrate in dispozitiile legale incidente, urmand ca, la momentul analizarii motivelor de recurs sa aiba in vedere doar criticile de nelegalitate, raspunzand punctual si sub acest aspect.
Partile arata ca nu au cereri prealabile de formulat si nu solicita administrarea de noi probe, iar Curtea constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul asupra cererii de recurs.
Avocatul recurentului parat S……. C…….___ sustine ca instanta de apel a dat o gresita interpretare actului juridic dedus judecatii, in sensul ca, desi a retinut ca terenul a fost cumparat pe numele reclamantei, banii erau ai paratului, astfel cum rezulta din probele administrate in cauza. Sustine ca instanta a retinut numai probele administrate de partea adversa. Tot din probe (de exemplu raspunsul reclamantei la interogatoriu) rezulta si faptul ca materialele de constructie au fost cumparate de parat prin firma.
La interpelarea instantei cu referire la criticile care vizeaza nelegalitatea deciziei recurate, avocatul recurentului considera ca din intreg materialul probator administrat in dosar la propunerea acestuia reiese contributia sa majoritara la edificarea casei si, de esenta stabilirii contributiei in cazul unor concubini este existenta unei conventii tacite, fapt ce a si fost demonstrat in prezentul litigiu, urmand ca instanta sa stabileasca pentru fiecare dintre parti cota de contributie la realizarea bunurilor; or, in speta, nu a procedat in acest mod.
Solicita, asadar, admiterea recursului, in sensul rejudecarii cauzei cu consecinta respingerii cererii de chemare in judecata si admiterii cererii reconventionale.
Solicita amanarea pronuntarii pentru a formula si a depune la dosar concluzii mai ample si arata ca intelege sa solicite cheltuielile de judecata pe cale separata.
Avocatul intimatei reclamante C……._ M____ sustine apararile din cuprinsul intampinarii, solicitand a se tine seama de faptul ca este vorba despre munca de o viata a reclamantei investita in acest imobil. Partea adversa incearca sa induca ideea ca a cumparat terenul cu banii sai, dar exista dovezi (cum ar fi marturia fiului vanzatorului) ca intimata, cand a cumparat terenul cu fundatie pe el, a retras bani personali.
Considera ca sustinerile recurentului sunt lipsite de orice suport probatoriu.
La interpelarea instantei cu privire la discutarea aspectelor ce vizeaza nelegalitatea, avocatul intimatei arata ca intre parti nu a existat o conventie, asa cum spune partea adversa, nici in ceea ce priveste imobilul in discutie, nici in legatura cu alte bunuri.
Apreciaza ca instanta de apel a expus clar si concis argumentele de fapt si de drept ce au stat la baza pronuntarii hotararii atacate, pe care o vede ca fiind temeinica si legala, motiv pentru care solicita respingerea recursului si mentinerea deciziei recurate, fara cheltuieli de judecata in recurs.
Solicita, la randul sau, amanarea pronuntarii pentru formularea de concluzii scrise.
Curtea declara inchise dezbaterile si retine cauze spre solutionare, urmand a aprecia asupra cererii de amanare a pronuntarii formulate de ambele parti.
C U R T E A
Asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr.2691 din 18.11.2014 pronuntata de Judecatoria Slobozia s-a respins ca neintemeiata cererea de chemare in judecata avand ca obiect evacuare, formulata de reclamanta C……._ M____, in contradictoriu cu paratul S……. C…….___.
S-a admis in parte cererea reconventionala, formulata de paratul-reclamant S……. C…….___, in contradictoriu cu reclamanta-parata C……._ M____.
S-a constatat ca reclamanta-parata este proprietar exclusiv asupra imobilului-teren in suprafata de 1124,81 mp, situat in intravilanul municipiului Slobozia, ……………………….___. 4, judetul Ialomita.
S-a constatat ca paratul-reclamant este proprietar exclusiv asupra constructiilor situate in municipiul Slobozia, ……………………….___. 4, jud. Ialomita.
S-a respins ca neintemeiat capatul de cerere privind iesirea din indiviziune.
S-a respins ca neintemeiata cererea reclamantei-parate, de obligare a paratului-reclamant la plata cheltuielilor de judecata si a fost obligata reclamanta-parata la plata catre paratul-reclamant a sumei de 361,34 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata partiale.
Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut mai intai, ca o chestiune preliminara, ca cererii de fata ii sunt aplicabile prevederile Codului de procedura civila de la 1865, avand in vedere ca cererea a fost inregistrata pe rolul instantei la data de 06.06.2012, procesul incepand sub imperiul legii vechi.
In ceea ce priveste normele de drept material aplicabile, instanta a apreciat ca, avand in vedere ca, la data la care s-a edificat imobilul de catre parti, era in vigoare Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (Noul Cod civil), in cauza sunt aplicabile prevederile vechiului Cod civil, avand in vedere ca potrivit art. 6 din Legea nr. 278/2009 privind Codul civil, precum si 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 278/2009 privind Codul civil „actele si faptele juridice incheiate/savarsite/produse inainte de …………………___ Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii/savarsirii/producerii lor”, dispozitiile legii noi aplicandu-se, potrivit textelor de lege anterior amintite, tuturor actelor si faptelor incheiate savarsite/produse dupa …………………____.
S-a retinut ca la data de 11.12.2012, paratul a depus intampinare si cerere reconventionala (filele 42 – 44 din dosar, vol. I), prin care a solicitat:
-respingerea cererii reclamantei, ca neintemeiata;
-partajarea bunului imobil teren in suprafata de 1125 mp, precum si a constructiei edificata pe acesta, in suprafata de 156 mp, compusa din parter (o camera de zi, debara, hol bucatarie, baie, terase) si etaj (3 dormitoare, baie, hol, 3 balcoane), situata in municipiul Slobozia, ……………………….___. 4, judetul Ialomita;
-sa se constate ca are o contributie de 99% la achizitionarea terenului si la edificarea constructiei descrisa mai sus, iar parata-reclamanta o cota de 1%;
-sa se dispuna iesirea din indiviziune si sa ii fie atribuite imobilele descrise mai sus, cu cheltuieli de judecata.
Fata de obiectul celor doua cereri formulate in cauza, instanta a retinut ca problema ce se pune in speta dedusa judecatii este de a stabili daca bunul imobil in litigiu, compus din casa de locuit si terenul aferent, situat in municipiul Slobozia, ……………………….___. 4, judetul Ialomita, este bun propriu al reclamantei-parate sau, in raport de contributia fiecaruia dintre concubini la dobandirea bunului si de existenta unei conventii cu privire la achizitionarea acestuia, este un bun detinut in indiviziune de partile in litigiu, in timpul concubinajului, prin munca in comun a celor doi concubini sau, in fine, daca suntem in situatia unui drept de creanta al paratului-reclamant, constand in contravaloarea materialelor paratului pretins a fi folosite la edificarea constructiei.
Referitor la acest imobil, din inscrisurile aflate la dosarul cauzei s-a retinut ca, la data de 30 ianuarie 2003, s-a incheiat intre J…….__ G……._ si J…….__ L……._, soti, in calitate de vanzatori, pe de o parte si C……._ M____, parata din prezenta cauza, in calitate de cumparator, pe de alta parte, contractul de vanzare-cumparare autentificat sub numarul 280/30 ianuarie 2003, la Biroul notarului public P___ M……. din municipiul Slobozia, ……………………….__, scara B, apartament 55, judetul Ialomita (fila 76 din dosar, vol. I), prin care J…….__ G……._ si J…….__ L……._ au vandut paratei C……._ M____ dreptul de proprietate asupra imobilului situat in intravilanul municipiului Slobozia, ……………………….___. 4, judetul Ialomita, compus din fundatia din beton armat (C1) in suprafata construita de 138,51 mp si din terenul aferent in suprafata de 1124,81 mp conform masuratorilor cadastrale, desi in actul de proprietate este inscrisa suprafata de 997 mp, teren avand categoria de folosinta curti-constructii, cu urmatoarele laturi si vecinatati: la Nord, pe o latura de 58,44 ml – domeniul public (parcare auto); la Sud, pe o latura de 43,75 ml – domeniul public (parc); la Est, pe o latura de 22,28 ml – ……………………….___ Vest, pe o latura de 24,27 ml – Zona CF, imobil identificat prin numarul cadastral 1128.
Potrivit aceluiasi contract, pretul vanzarii a fost stabilit de parti la suma de xxxxxxxxxxx (o suta saptezeci milioane) lei si a fost achitat integral de catre cumparator la data autentificarii contractului.
Din chitantele aflate la dosarul cauzei (fila 77, vol. I), rezulta ca cea care a achitat taxele aferente perfectarii acestei vanzari a fost tot reclamanta-parata.
Imobilul casa de locuit a fost edificat in baza autorizatiei de construire nr. 4263/10.06.2003, eliberata de Primaria municipiului Slobozia.
La data de 20 octombrie 2003, Primaria municipiului Slobozia emite certificatul de urbanism nr. 7413 pentru imobilul situat in municipiul Slobozia, ……………………….___. 4, judetul Ialomita (filele 245 – 248 din dosar, vol. I) si autorizatia de construire nr. 4408 (filele 242 – 244 din dosar) privind executarea lucrarilor de racord apa si canalizare.
Conform procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr.240/19.06.2006, lucrarea „construire locuinta” din ……………………….___. 4 a fost receptionata de comisia de receptie constituita la nivelul autoritatii locale, in baza Legii nr. 50/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, la data de 19.06.2006.
Apoi, instanta a retinut ca, timp de aproximativ 19 ani, in intervalul 1 octombrie 1993 – 1 ianuarie 2012, intre partile in litigiu a existat o relatie de concubinaj, aspect ce nu este contestat de niciuna dintre partile din litigiu, ci, din contra, a fost recunoscut inclusiv prin raspunsul la proba cu interogatoriu, administrata in cauza.
In concluzie, imobilul in litigiu a fost dobandit in perioada de concubinaj a partilor litigante, casa de locuit fiind construita in intervalul 10.06.2003 – 19.06.2006, iar terenul aferent acestei constructii fiind cumparat in 30.01.2003.
Din probatoriul administrat in cauza, rezulta ca in intervalul 1 octombrie 1993 – 1 ianuarie 2012, desi nu se incheiase, din punct de vedere juridic, o casatorie, partile s-au comportat ca sot si sotie, aspect invederat de parti, ce au locuit in aceasta perioada impreuna si confirmat inclusiv de martorii audiati in cauza. Astfel, spre exemplu, martora B……. A…….__ a declarat ca „Partile din proces au convietuit aproximativ 18 ani. In aceasta perioada erau priviti ca sot si sotie (…)” (declaratie martor filele 69 – 71 din dosar, vol. II), iar martorul Taskin Hayrul, un apropiat al paratului-reclamant, ce a vazut de mai multe ori partile impreuna, a declarat „Nu am cunoscut elemente de detaliu din relatia partilor din proces. Spre exemplu, nu am cunoscut ca partile nu erau casatorite juridic, pana acum cateva luni, cand am aflat de acest litigiu” (declaratie martor filele 77 – 79 din dosar, vol. II).
Din coroborarea intregului materialului probator aflat la dosarul cauzei, instanta a retinut modul comun de actiune al partilor, pentru intregul interval de timp mentionat, in ceea ce priveste dobandirea de bunuri, dar si contributia efectiva a fiecaruia dintre concubini la dobandirea bunurilor.
Fata de materialul probator aflat la dosar, instanta a apreciat ca paratul-reclamant a dovedit dincolo de orice echivoc ca intre partile in litigiu, concubini, a existat o conventie tacita cu privire la dobandirea, ca bun comun, a imobilului in litigiu, compus din casa de locuit, (cu teren si constructii aferente), situat in municipiul Slobozia, ……………………….___. 4, judetul Ialomita.
Chiar daca concubinul nu beneficiaza de prezumtia de comunitate asupra bunurilor, inscrisa in art. 30 din Codul familiei, bunurile dobandite cu contributie comuna, in timpul concubinajului, sunt proprietatea indiviza a concubinilor, in raport cu contributia fiecaruia, contributie ce se poate stabili prin orice mijloc de proba.
In concluzie, imobilul in litigiu este bun comun al celor doi concubini, avand in vedere aceasta relatie notorie de concubinaj, coroborata cu o conventie tacita cu privire la achizitionarea terenului si construirea unei case de locuit, indiferent pe numele cui s-a achizitionat bunul, urmand a se stabili si care este contributia fiecaruia la dobandirea imobilului.
Desi din materialul probator rezulta contrariul, reclamanta-parata a negat constant existenta unei intelegeri cu paratul-reclamant pentru dobandirea in comun a bunului in litigiu si ca paratul ar detine o cota-parte din imobil, vorbind, eventual, doar despre un drept de creanta al acestuia, constand in contravaloarea materialelor paratului pretins a fi folosite la edificarea constructiei, pentru care a solicitat sa se constate ca a intervenit prescriptia dreptului material la actiune, fata de dispozitiile art.3 din Decretul nr. 167/1958 privitor prescriptia extinctiva.
Instanta, fata de probele incuviintate si administrate in cauza, nu a primit aceasta afirmatie a reclamantei-parate, astfel ca exceptia prescriptiei dreptului material la actiune al paratului-reclamant a fost apreciata ca vadit neintemeiata.
De altfel, chiar si in situatia in care in cauza ar fi fost vorba doar de un drept de creanta al paratului-reclamant, exceptia invocata de reclamanta-parata apare, de asemenea, ca neintemeiata, fata de dispozitiile art.7 din Decretul nr. 167/1958 privitor prescriptia extinctiva, potrivit carora „Prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de actiune sau dreptul de a cere executarea silita.”, ceea ce inseamna ca dreptul la actiune al reclamantului s-a nascut in momentul ruperii relatiei de concubinaj si incetarii convietuirii partilor (1 ianuarie 2012).
Cu privire la contributia partilor la dobandirea imobilului, instanta a retinut ca, in cazul de fata, in raport de materialul probator administrat, stabilirea contributiei efective la dobandirea imobilului este foarte simplu de realizat, din probe rezultand urmatoarea situatie de fapt: reclamanta-parata a avut o contributie exclusiva la achizitionarea terenului, in vreme ce constructiile edificate pe acest teren sunt edificate prin contributia materiala exclusiva a paratului-reclamant.
In acest sens, instanta a retinut ca, in ceea ce priveste achizitionarea terenului, reclamanta a aratat ca banii sunt ai sai si provin din dividendele aferente anului 2002, incasate de la S.C. C & M IMPEX S.R.L., dovedind acest lucru cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei (fila 78 din dosar, vol. I).
La randul sau, paratul-reconvenient a afirmat ca el este cel care a furnizat banii pentru achizitionarea terenului, bani ce proveneau de la un imprumut contractat in acest scop cu martorul Taskin Hayrul.
Or, instanta a inlaturat aceste afirmatii, apreciind ca inscrisul aflat la fila 45 din dosar, vol. I, intitulat de semnatari contract de imprumut, datat 28.01.2003, este un inscris pro causa, motiv pentru care l-a inlaturat, avand in vedere intregul material probator aflat la dosar, din care rezulta situatia materiala, financiara prospera a paratului-reclamant in perioada respectiva, ceea ce face greu de crezut faptul ca, data fiind aceasta situatie, paratul-reclamant ar fi avut nevoie sa apeleze la martorul Taskin Hayrul, pentru a obtine un imprumut. Instanta a retinut si declaratiile martorului Taskin Hayrul, care a invederat ca, in afara de acest inscris, niciodata nu a mai intocmit vreun inscris de mana cu paratul-reclamant in cazul unor imprumuturi intre cei doi, desi astfel de imprumuturi au mai fost facute, precum si faptul ca, desi acest imprumut s-a restituit, paratul-reclamant a pastrat acest inscris.
In ceea ce priveste edificarea constructiilor, potrivit art. 492 Cod civil, „orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste din contra”.
Prin urmare, in favoarea proprietarului terenului functioneaza prezumtia relativa ca este si proprietarul constructiei edificate, dar prezumtia poate fi rasturnata, facandu-se dovada contrarie, prezumtie rasturnata in speta de paratul-reclamant.
Astfel, cu privire la materialele de constructie, instanta a retinut ca in perioada 2003 – 2005, respectiv perioada in care s-a edificat imobilul in litigiu, paratul-reclamant, in nume propriu, a achizitionat o cantitate mare de materiale de constructii de la S.C. S……. & COMP. S.R.L., astfel cum rezulta din facturile fiscale aflate la dosarul cauzei (filele 50 – 55 din dosar, vol I) si centralizatorul acestor facturi (fila 56 din dosar, vol I).
Achizitionarea acestor materiale de catre paratul-reclamant a facut si obiectul unei verificari de catre Ministerul Economiei si Finantelor – Garda Financiara Sectia Ialomita, astfel cum rezulta din Nota de constatare incheiata la data de 30.05.2008, de catre Garda Financiara Sectia Ialomita, inregistrata la aceasta institutie sub nr. xxxxxx/IL/02.06.2008 (filele 47 – 49 din dosar, vol. II), potrivit careia, in anul 2004, S.C. S……. & COMP. S.R.L. vinde o parte din materialele de constructii catre persoana fizica S……. C…….___, in suma de 1.xxxxxxxxxxxx lei, cu o cota TVA aferenta de xxxxxxxxxxx lei, iar in anul 2005, aceeasi S.C. S……. & COMP. S.R.L. vinde o parte din materialele de constructii catre persoana fizica S……. C…….___, in suma de xxxxxxxxxxx lei cu TVA aferenta de 82.040.340 lei.
Reclamanta-parata a incercat sa acrediteze ideea ca ea ar fi fost cea care a luat materialele de la S.C. S……. & COMP. S.R.L. (a se vedea raspunsul la intrebarea nr. 5 din interogatoriul propus de paratul-reclamant – fila 67 din dosar, vol. II), insa aceasta afirmatie nu este sustinuta de niciun mijloc de proba.
In ceea ce priveste executia propriu-zisa a lucrarii, din inscrisurile aflate la dosar si din declaratiile martorilor audiati in cauza, rezulta ca, cel putin pana la construirea la rosu a imobilului, lucrarile au fost executate de S.C. FORTIUS CON S.R.L., iar de la data la care societatea respectiva a intrat in procedura lichidarii judiciare, lucrarile au fost executate de numitul R…….__ V_____, in regie proprie, martorul declarand si faptul ca paratul-reclamant a fost cel cu care a contractat, ca acesta se ocupa de lucrare si de procurarea materialelor. In acest sens, instanta a retinut si declaratia martorei C____ D_____ (fila 87 din dosar, vol. II): „Il cunosc pe martorul R…….__ V_____ si l-am vazut supraveghind lucrarile la imobil. Mai cunosc si alte persoane care au lucrat la imobil, paratul venea la imobil si dimineata si seara.”
Este adevarat ca martorii propusi de reclamanta-parata au aratat ca aceasta ar fi platit pe lucratori (de altfel, declaratiile acestor martori se coroboreaza cu cele ale martorilor paratului-reclamant, care au invederat, asa cum s-a aratat mai sus, ca paratul-reclamant se ocupa de partea financiara, lasand sumele necesare reclamantei-parate, care facea plata efectiva), ar fi transportat cu masina materiale de constructii (gresie, spre exemplu), ar fi inspectat lucrarea si este posibil ca acest lucru sa se fi intamplat, insa acest aspect nu poate fi cuantificat in valoarea cladirii, dar dovedeste fara putinta de tagada conventia tacita cu privire la achizitionarea terenului si construirea casei de locuit, ce a existat intre cei doi concubini.
De asemenea, prin raspunsul la interogatoriu (intrebarea nr. 9, fila 68 din dosar, vol. II), reclamanta a aratat, referitor la casa de locuit: „A fost construita in anul 2003 – 2004, fiind edificata in regie proprie. Costul a fost de aproximativ 4 miliarde lei vechi. Am lucrat cu mai multe persoane”, insa, in opinia instantei, afirmatia nu este sustinuta de niciun mijloc de proba.
Reclamanta-parata a afirmat, de asemenea, ca imobilul a fost edificat din propriile venituri, agonisite inclusiv in anii anteriori relatiei de concubinaj, ca nu a avut niciodata cu paratul-reclamant vreo intelegere, „conventie tacita” sau altceva similar cu privire la achizitionarea si construirea unei case de locuit, toate fiind cumparate de ea, personal, din banii proprii, avand in vedere ca munceste de la varsta de 20 de ani, iar veniturile de care dispunea ii permiteau sa construiasca mai multe case, nu doar una singura, apreciind ca inscrisurile de la dosar dovedesc cele afirmate cu privire la starea sa materiala (filele 68 – 75 din dosar, vol. I).
Or, din materialul probator administrat in cauza, nu rezulta o astfel de situatie de fapt, reclamanta-parata nedepunand niciun inscris privind veniturile sale/situatia materiala/financiara anterior datei de 1 octombrie 1993.
Prin raspunsul la interogatoriul luat paratului-reclamant la intrebarea 7, referitoare la situatia materiala a reclamantei-parate anterior inceperii relatiei de concubinaj dintre cei doi, acesta a declarat „Nu avea serviciu. Nu a lucrat. Avea doar cateva elemente vestimentare si garsoniera. Sa prezinte documente.” (fila 53 din dosar, vol. II).
Martora B……. A…….__ a declarat „De cand o cunosc pe reclamanta, o cunosc ca pe o persoana care dispunea de sume mari de bani, atat in lei, cat si in valuta, precum si de aur”, insa tot martora declara ca o cunoaste din anii 1992 – 1993, cand reclamanta avea doua societati pe care le gestiona, S.C. S……. …………..__.L. si CM IMPEX S.R.L., asadar, tot din perioada de concubinaj cu paratul-reconvenient.
Si martora Tesileanu E____ a declarat „Am perceput-o pe aceasta (n. inst. – pe reclamanta-parata) ca pe o femeie cu bani, care m-a ajutat cand am avut nevoie” (fila 75 din dosar, vol. II), insa si aceasta martora o cunoaste pe reclamanta-parata tot din perioada de concubinaj a partilor, respectiv din anul 2011, cum ea insasi a aratat.
De asemenea, martorele R___ I……. L……. (filele 80, 81 din dosar, vol. II) si C____ D_____ (filele 85 – 87 din dosar, vol. II), au invederat ca, din punct de vedere financiar, cheltuielile erau sustinute de paratul-reclamant, acesta fiind cel care se ocupa de plata facturilor pentru utilitati, a menajerelor, lasand paratei-reclamante, la doua-trei zile, diverse sume de bani in acest scop.
Fata de considerentele anterior retinute, instanta a respins cererea de chemare in judecata avand ca obiect evacuare, formulata de reclamanta C……._ M____, in contradictoriu cu paratul S……. C…….___, ca neintemeiata. Edificarea de catre concubini a unei constructii, cu contributie materiala comuna, pe terenul proprietatea unuia din ei, justifica dobandirea dreptului de proprietate comuna pe cote parti asupra constructiei si a dreptului de folosinta asupra terenului pentru acela dintre concubini care nu este proprietarul terenului.
Nu s-a retinut ca acesta din urma ar avea doar un drept de creanta, in raport cu contributia sa la edificarea constructiei, asa cum a sustinut reclamanta-parata, pentru ca, executarea constructiei fiind facuta pe baza conventiei celor doi concubini, ca imobilul sa le apartina in proprietate, in cauza devin aplicabile dispozitiile art.492 teza ultima Cod civil, text care constituie temeiul de drept pentru institutia superficiei.
Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamanta-parata C……._ M____, solicitand modificarea in tot a acesteia si, rejudecand, admiterea actiunii astfel cum a fost formulata, admiterea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune invocata prin intampinare pentru pretentiile formulate de intimatul parat-reclamant prin cererea reconventionala, respingerea cererii reconventionale formulata de paratul-reclamant S……. C…….___, ca neintemeiata, cu plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii de apel apelanta apreciaza ca sentinta atacata este netemeinica si nelegala pentru urmatoarele considerente:
Astfel, instanta de fond a retinut ca nu s-a facut dovada certa si de netagaduit ca partile au intentionat sa achizitioneze in proprietate comuna bunurile dobandite in timpul concubinajului fara, insa, a face referire si la terenul intravilan pe care a fost edificat imobilul al carui proprietar exclusiv a constatat ca este apelanta, teren pe care l-a cumparat impreuna cu o fundatie de casa si pe care a construit imobilul.
In ceea ce priveste relatia de uniune consensuala, concubinaj, la momentul respectiv aceasta nu era reglementata de dreptul civil roman nici cu privire la relatiile nepatrimoniale personal, si nici relativ la relatiile patrimoniale dintre concubini.
Ca urmare, regimul juridic al bunurilor dobandite de catre soti, anume proprietatea in devalmasie, nu este aplicabil si concubinilor, indiferent de durata convietuirii acestora, iar prezumtia comunitatii de bunuri, astfel cum era prevazuta de art. 30 din Codul familiei, nu se aplica decat sotilor, nefiind posibil a se extinde sfera acesteia.
Specifica relatiilor patrimoniale dintre concubini este proba contributiei pentru fiecare bun in parte si, cumulativ, intentia neechivoca a acestora de a dobandi in comun bunurile. Per a contrario, avem de-a face eventual doar cu un drept de creanta supus prescriptiei, potrivit regulilor generale aplicabile oricaror pretentii banesti.
In speta, cu privire la imobilul casa de locuit in litigiu, in toate inscrisurile din dosar, ce il vizeaza, apelanta figureaza ca si proprietar exclusiv.
Apelanta considera ca instanta de fond a analizat si a dat eficienta juridica in planul probatiunii doar depozitiilor martorilor propusi pentru audiere de catre intimat si a inlaturat nemotivat declaratiile martorilor propusi de parata, facand astfel o analiza partinitoare a apararilor intimatului.
De asemenea, solicita a se observa si lipsa rolului activ al instantei la audierea martorilor propusi de apelanta, respectiv la administrarea interogatoriului, comparativ cu situatiile similare ce il vizau pe adversarul procesual, context in care intrebarile si consemnarile erau aprofundate, existand acum certitudinea unei conduite subiective interesate si mai mult, instanta a retinut ca si apelanta era asociata impreuna cu intimatul la doua societati comerciale, …………………. si …………………., desi detinea doar formal la fiecare dintre acestea cate 5 % din partile sociale, desi aceste societati au fost infiintate de cel in cauza in aceste conditii deoarece el nu mai putea fi asociat unic.
Considera ca instanta de fond a apreciat in mod total eronat ca sumele de bani platite prin virament bancar de firma acestuia (S.C. S……. & Comp S.R.L. Saveni) in contul firmei al carei asociat unic este apelanta (S.C. C & M Impex S.R.L. Slobozia) ar fi avut alt scop ce vizeaza casa sa, fara a observa ca intre cele doua societati s-au desfasurat activitati comerciale, iar aceste sume de bani reprezinta contravaloarea prestatiilor si activitatilor efectuate de societate, nicidecum contributia intimatului la constructia imobilului in litigiu.
Prima instanta a mai retinut ca intimatul a dovedit ca a existat o „conventie tacita” cu privire la dobandirea ca bun comun a imobilului in cauza, desi lucrarile dosarului exclud o astfel de eventualitate. Ca urmare, imobilul este bun comun al celor doi concubini, dar constata insa ca imobilul (constructia) este proprietatea exclusiva a intimatului, ignorand faptul ca aceasta este construita pe fundatia ce exista inglobata in terenul intravilan inca de la cumpararea acestuia,teren al carui proprietar exclusiv este apelanta.
Mai arata apelanta ca instanta de fond a ignorat, insa fara a le inlatura, inscrisurile privind sumele de bani retrase cu titlul de dividende de la societatea sa in perioada constructiei imobilului si nu a avut in vedere probatoriul depus la dosar cu privire Ia documentatia aferenta edificarii imobilului si activitatilor subsecvente cu referire la utilitati, din care rezulta ca, de la eliberarea certificatului de urbanism, autorizatia de constructie, celelalte autorizatii cerute de lege pentru racordarea la utilitati (gaze, apa, canalizare, energie electrica etc.) si pana la procesul verbal de receptie, toata documentatia este eliberata numai pe numele apelantei, iar receptia lucrarilor este semnata de aceasta in calitate de proprietar unic.
In ceea ce priveste declaratia martorului R…….__ V_____ instanta a retinut-o ca atare, fara insa a da eficienta inscrisurilor de la dosar care dovedesc ca societatea respectiva a intrat in insolventa in anul 2005, iar imobilul in litigiu a fost edificat in perioada anilor 2003-2004.
In mod similar, s-a dat eficienta depozitiei martorei C____ D_____, depozitie ce nu se coroboreaza cu nicio alta proba in cauza, martora care nu a facut decat sa confirme prin declaratia sa dusmania manifestata fara temei impotriva apelantei.
Pe de alta parte, fara a le inlatura motivat, deoarece nu existau temeiuri legale pentru a fi ignorate, instanta nu a dat eficienta depozitiilor martorilor audiati la solicitarea apelantei, care au detaliat numai starile reale de fapt.
Tot in mod gresit prima instanta a evaluat si celelalte dovezi privind mijloacele financiare detinute de apelanta, contrar inscrisurilor depuse la dosar si depozitiilor martorilor audiati la solicitarea sa, probe ce trebuiau studiate si coroborate cu buna credinta.
Mai arata apelanta ca prin probatoriul administrat in cauza se face dovada faptului ca intimatul nu are nicio contributie, nici la achizitionarea terenului si nici la construirea imobilului casa de locuit in litigiu iar din raspunsurile la interogatoriu rezulta cu claritate ca tot ce era al lui era trecut numai pe numele lui.
Cu privire la retinerea ca apelanta nu a avut loc de munca, aceasta considera ca instanta de fond nu a tinut cont de inscrisurile aflate la dosar si declaratiile martorilor sub acest aspect, de unde rezulta ca, inca de la inceputul concubinajului a lucrat la societatea intimatului, S.C. S……. & Comp S.R.L. Saveni, fara contract de munca si fara sa primeasca salariu.
Mai arata apelanta ca obiectiunile la expertiza efectuata in cauza ilustreaza modul in care se incearca favorizarea intimatului, astfel ca la prima expertiza (ing. D_____ G……._) a fost omis la evaluare un etaj intreg al imobilului, iar la cea de-a doua expertiza s-a omis o latura de 57 m.l. de gard si faptul ca imobilul a fost construit pe fundatia veche cumparata de apelanta odata cu terenul intravilan aferent, iar singurul care a evidentiat separat fundatia respectiva a fost ing. E_____-S___ G……._, expertul parte desemnat de apelanta sa participe la efectuarea expertizei in cauza.
Solicita sa se constate ca probele administrate in cauza nu pot avea relevanta in sensul urmarit de intimat, decat sub conditia dovedirii existentei prealabile a intentiei de dobandire in comun a imobilului in litigiu, imprejurare care in dosar nu a fost probata, deoarece nu a existat niciodata o asemenea „conventie tacita” sau manifestare similara, astfel cum in mod gresit si fara nici un temei a retinut instanta de fond.
Pentru aspectele aratate solicita admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
In drept, isi intemeiaza cererea pe dispozitiile art. 282 si urm. din Codul de procedura civila (1865) iar in sustinere solicita proba cu inscrisuri, interogatoriu si expertiza.
Prin intampinarea formulata, intimatul S……. C…….___ solicita respingerea apelului ca neintemeiat si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei atacate.
In motivarea cererii sale, intimatul arata, cu privire la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca din probatoriul administrat in cauza, rezulta ca in intervalul 1 octombrie 1993 – 1 ianuarie 2012, partile s-au comportat ca sot si sotie iar din coroborarea intregului material probator aflat la dosarul cauzei, rezulta modul comun de actiune al partilor, pentru intregul interval de timp mentionat, in ceea ce priveste dobandirea de bunuri, dar si contributia efectiva a fiecaruia dintre concubini la dobandirea bunurilor.
Intimatul apreciaza ca prin materialul probator administrat in cauza a dovedit dincolo de orice echivoc ca intre partile in litigiu, concubini, a existat o conventie tacita cu privire la dobandirea, ca bun comun, a imobilului in litigiu, compus din casa de locuit, (cu teren si constructii aferente), situate in municipiul Slobozia, ……………………….___. 4, judetul Ialomita.
In sustinerea faptului ca imobilul este bun comun, intimatul invoca prevederile art.30 din Codul familiei, bunurile dobandite cu contributie comuna, in timpul concubinajului, sunt proprietate indiviza a concubinilor, in raport cu contributia fiecaruia, contributie ce se poate stabili prin orice mijloc de proba. Ca urmare, imobilul in litigiu este bun comun al celor doi concubini, avand in vedere ca aceasta relatie notorie de concubinaj, coroborata cu o conventie tacita cu privire la achizitionarea terenului si construirea unei case de locuit, indiferent pe numele cui s-a achizitionat bunul, urmand a se stabili si care este contributia fiecaruia la dobandirea bunului.
Fata de aceste considerente solicita a se constata ca a intervenit prescriptia dreptului material la actiune, fata de dispozitiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, avand in vedere si faptul ca intimatul revendica un drept de proprietate asupra imobilului, fata de relatia de concubinaj notoriu de aproximativ 19 ani, drept ce este imprescriptibil.
Prin urmare solicita respingerea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune ca vadit neintemeiata.
In ceea ce priveste contributia partilor la dobandirea imobilului, in raport de materialul probator administrat in cauza, considera ca nu poate fi sustenabil faptul ca instanta de fond a retinut ca la achizitionarea terenului, apelanta a aratat ca banii sunt ai sai si provin din dividendele aferente anului 2002, incasate de la S.C. C & M IMPEX S.R.L., dovedind acest lucru prin inscrisurile depuse la dosarul cauzei, deoarece rezulta ca parata a depus acesti bani intr-un depozit bancar.
La randul sau, intimatul a dovedit ca el este cel care a furnizat banii pentru achizitionarea terenului, bani ce proveneau de la un imprumut contractat in acest scop, lucru dovedit.
Ca urmare, intimatul apreciaza ca in favoarea proprietarului terenului functioneaza prezumtia relativa ca este si proprietarul constructiei edificate, prezumtie rasturnata in speta de intimat prin probatoriul administrat.
Intimatul considera ca, fata de considerentele expuse, in mod corect instanta a respins cererea de chemare in judecata si nu se poate retine ca el ar avea doar un drept de creanta, in raport cu contributia sa la edificarea constructiei, pentru ca executarea constructiei a fost facuta pe baza conventiei celor doi concubini, ca imobilul sa le apartina in proprietate, in cauza devin aplicabile dispozitiile art. 492 teza ultima Cod civil, text care constituie temeiul de drept pentru institutia superficiei.
De asemenea, considera ca in mod corect instanta a admis in parte cererea reconventionala avand in vedere situatia speciala, in care, desi rezulta ca imobilul in litigiu este un bun comun al celor doi concubini si, printr-o astfel de solutie, nu se acorda mai mult decat s-a cerut / ceea ce nu s-a cerut, pentru ca raportand valoarea constructiei, la valoarea totala a imobilului in litigiu (teren aferent + constructie), rezulta cota de contributie a intimatului la dobandirea imobilului si, implicit, modalitatea de impartire a imobilului, ceea ce inseamna ca s-a respectat principiul disponibilitatii partilor.
In drept, isi intemeiaza cererea pe dispozitiile art.115 C.pr.civ. iar in sustinere solicita proba cu inscrisuri, martori si expertiza.
Prin decizia civila nr.1102 A/19.11.2015, Tribunalul Ialomita, in baza art.296 Cod procedura civila, a admis apelul declarat de catre apelanta reclamanta – parata C……._ M____, impotriva sentintei civile nr.2691 din 18.11.2014 pronuntata de Judecatoria Slobozia pe care a schimbat-o in tot si in consecinta, a admis cererea principala formulata de catre reclamanta – parata C……._ M____, in contradictoriu cu paratul – reclamant S……. C…….___, a dispus evacuarea paratului – reclamant S……. C…….___ din imobilul casa de locuit situat in municipiul Slobozia, ………………………._.4, judetul Ialomita, a respins ca nefondata cererea reconventionala formulata de catre paratul – reclamant S……. C…….___ in contradictoriu cu reclamanta – parata C……._ M____ si a obligat pe intimatul parat – reclamant catre apelanta reclamanta – parata la plata cheltuielilor de judecata efectuate la fond si in apel, in suma de 9.991,45 lei.
Tribunalul, analizand sentinta apelata in raport de motivele de apel invocate si avand in vedere probele administrate in cauza, a apreciat apelul ca fiind fondat, retinand urmatoarele:
Argumentele de fapt expuse pe larg in cuprinsul cererii de apel vizeaza gresita apreciere a probelor administrate si aplicarea eronata a dispozitiilor legale care permit partajul bunurilor comune in ipoteza particulara a achizitionarii lor de catre fostii concubini.
Din probele administrate s-a retinut ca apelanta reclamanta si intimatul parat au avut in perioada 1993 – 2012 o relatie care poate fi considerata relatie de concubinaj in sensul ca au locuit impreuna si s-au prezentat in societate ca si cuplu, relatiile dintre parti au fost reale si manifeste, notorietatea acestora fiind dovedita.
Din copia contractului de vanzare-cumparare autentificat sub numarul 280/30 ianuarie 2003, la Biroul notarului public P___ M……., rezulta ca apelanta reclamanta-parata figureaza in calitate de cumparatoare a imobilului situat in intravilanul municipiului Slobozia, ……………………….___. 4, judetul Ialomita, compus din fundatia din beton armat (C1) in suprafata construita de 138,51 mp si din terenul aferent in suprafata de 1124,81 mp conform masuratorilor cadastrale, desi in actul de proprietate este inscrisa suprafata de 997 mp, teren avand categoria de folosinta curti-constructii, cu urmatoarele laturi si vecinatati. Intimatul parat-reclamant nu are calitatea de cumparator in acest act juridic.
Actele necesare edificarii locuintei, respectiv autorizatia de construire nr.4263/10.06.2003, eliberata de Primaria municipiului Slobozia, certificatul de urbanism nr.7413 pentru imobilul situat in municipiul Slobozia, ……………………….___. 4, judetul Ialomita (filele 245 – 248 din dosar, vol. I) si autorizatia de construire nr. 4408 (filele 242 – 244 din dosar) privind executarea lucrarilor de racord apa si canalizare au fost, de asemenea, incheiate pe numele apelantei, intimatul neaparand in calitate de beneficiar al constructiei.
Imprejurarea ca cei doi au avut o relatie de concubinaj nu este de natura a conduce in mod automat la concluzia ca bunul dobandit de unul dintre concubini, in speta apelanta, are regim juridic de bun in indiviziune si ca celalalt concubin este indreptatit la a pretinde si a i se cunoaste un drept de proprietate asupra acestuia, atata vreme cat in sistemul nostru de drept concubinajul nu este recunoscut.
Astfel, inainte de aparitia noului Cod civil, concubinajul sau uniunea consensuala a doua persoane nu era reglementata ca atare in dreptul civil roman, nici cu privire la relatiile nepatrimoniale personale, si nici relativ la relatiile patrimoniale dintre concubini.
D____ urmare, regimul juridic al bunurilor dobandite de catre soti, anume proprietatea in devalmasie, nu este aplicabil si concubinilor, indiferent de durata convietuirii acestora.
Prezumtia comunitatii de bunuri prevazuta de art. 30 Codul familiei nu se aplica decat sotilor, nefiind posibil a se extinde sfera acesteia. Astfel, in situatia concubinilor, in ceea ce priveste relatiile patrimoniale dintre acestia, avem de-a face cu situatia eventuala a coproprietatii relativ la fiecare bun dobandit impreuna, fiind necesar a se demonstra, in cadrul unui partaj, contributia fiecaruia pentru fiecare bun individual.
Specifica relatiilor patrimoniale dintre concubini este proba contributiei pentru fiecare bun in parte si, cumulativ, intentia acestora de a dobandi in comun bunurile. In caz contrar, avem de-a face doar cu un drept de creanta supus prescriptiei, potrivit regulilor generale aplicabile oricaror pretentii banesti.
In speta, din continutul contractului prin care s-a dobandit proprietatea asupra imobilului in litigiu rezulta ca doar apelanta reclamanta-parata figureaza ca si proprietar exclusiv. Or, potrivit art. 1294, art. 1295 coroborate cu art. 1171–1173 Cod civil, bunurile sunt proprietatea cumparatorului, dovedita cu actul de dobandire, in cauza contractul de vanzare-cumparare.
De la aceasta regula este consacrata legal doar exceptia prevazuta de art. 30 Codul familiei privind dobandirea in comun a bunurilor in timpul casatoriei, care, fiind o exceptie este de stricta interpretare.
Inscrisul depus la dosar ca proba a conventiei translative de proprietate face dovada conform art.1173 Cod civil asupra mentiunilor cuprinse in acest inscris in privinta oricarei persoane despre dispozitiile si conventiile ce constata. Or, in contract figurand o singura persoana in calitate de cumparator, inscrisul autentic face dovada proprietatii exclusive.
Acceptand insa ca intocmirea actelor de vanzare-cumparare doar prin mentionarea apelantei reclamante – parate ca unic proprietar achizitor nu ar putea fi, in sine, o dovada absoluta a proprietatii ei exclusive asupra imobilului, in situatia intimatului parat-reclamant, in speta era necesar a se stabili pe baza probelor administrate de instanta de fond, a intentiei dobandirii in comun a bunului, grefata pe proba relatiei de concubinaj, conventia partilor putand fi expresa sau tacita, insa doar cu conditia ca sa fie neechivoca.
Inexistenta unei conventii de dobandire in comun a imobilului enuntat in cererea reconventionala de catre paratul-reclamant nu este demonstrata, in principal, de absenta instrumentului probator in acest sens, respectiv a unui inscris (presupunandu-se, in mod justificat, ca relatia apropiata dintre parti a impiedicat, din punct de vedere moral, preconstituirea unor acte), ci de faptul ca nu s-a facut acea dovada certa si de netagaduit ca partile au intentionat sa achizitioneze in proprietate comuna acest bun.
Astfel, din probele administrate rezulta, asa cum a retinut si instanta de fond, ca terenul si cu fundatia au fost cumparate si platite de catre apelanta intimata, cu bani proprii, nedovedindu-se ca banii au fost dati de catre intimatul parat.
In ceea ce priveste edificarea casei propriu-zise, chiar daca s-ar retine ca intimatul i-a dat apelantei sume de bani sau i-a livrat materiale prin firma proprie pe care o avea, pentru edificarea constructiei, acesta este indreptatit doar la un drept de creanta si nicidecum la recunoasterea unui drept de proprietate cata vreme nu s-a facut dovada ca intentia partilor a fost sa achizitioneze acest bun in comun, in calitate de coproprietari.
Nu s-a putut retine apararea paratului reclamant si nici considerentele instantei in sensul ca s-a facut dovada unei conventii tacite cu privire la achizitionarea in comun a acestui bun, prin prisma relatiei de concubinaj notorii, atata timp cat, prin raspunsurile date la interogatoriu de catre paratul-reclamant( ase vedea in special raspunsurile la intrebarile 29, 32, 33, 34, 38-40, 45) rezulta totusi ca acesta, in ciuda concubinajului notoriu, nu a intentionat sa dobandeasca in coproprietate cu reclamanta-parata bunurile achizitionate prin acte incheiate in nume propriu, in perioada concubinajului.
Ori, in imprejurarea in care, fiind in prezenta unei relatii de concubinaj, paratul-reclamant sustine ca bunurile dobandite prin acte incheiate numai pe numele lui sunt ale lui proprii, indiferent de contributia apelantei, chiar si prin aportul in munca la societatile detinute de acesta, desconsiderat in mod evident dupa cum rezulta din raspunsurile la interogatoriu, iar ceea ce a dobandit reclamanta – parata, in aceeasi perioada, sunt comune, eventual dobandite prin contributia lui majoritara, nu se poate retine existenta unei conventii neechivoce.
Daca existenta intentiei de a dobandi bunurile in coproprietate are la baza numai concubinajul notoriu din care rezulta modul comun al partilor de a actiona, asa cum a subliniat instanta de fond, atunci acest rationament trebuie sa fie valabil pentru ambele parti, deci si cu privire la bunurile dobandite pe numele paratului-reclamant, bineinteles cu dovada contributiei fiecaruia dintre concubini la dobandirea bunului, insa asa cum am aratat, prin raspunsurile la interogatoriu, paratul – reclamant a demonstrat ca nu accepta ca acelasi regim sa i se aplice si lui, considerand ca ce a cumparat cu banii sai ii apartine in exclusivitate, fara nici o alta distinctie.
In aceasta imprejurare, avand in vedere ca terenul cu fundatia a fost cumparat de catre reclamanta – parata, cu banii sai, nedovedindu-se ca banii au fost dati de catre parat si retinand ca nu s-a facut dovada unei conventii lipsite de echivoc cu privire la dobandirea in comun a casei de locuit (constructia), fata de inscrisurile care atesta ca reclamanta este proprietara imobilului, tribunalul apreciaza ca instanta de fond a apreciat in mod gresit ca partile au dobandit impreuna imobilul, recunoscand pe de alta parte, reclamantei un drept exclusiv de proprietate asupra terenului iar paratului un drept exclusiv asupra locuintei.
Pentru eventualul ajutor dat de catre parat reclamantei la constructia locuintei acesta are doar un drept de creanta, dar paratul – reclamant prin cererile formulate pe parcursul procesului a aratat in mod clar ca intelege sa se judece intr-o actiune de iesire din indiviziune, si nu o actiune in pretentii, acesta invocand un drept de proprietate asupra bunului in litigiu si nu un drept de creanta astfel ca tribunalul nu poate analiza si nu se poate pronunta asupra unui drept de creanta deoarece nu a fost cerut.
Fata de considerentele retinute tribunalul a apreciat cererea reconventionala ca fiind neintemeiata si a respins-o.
In raport de considerentele retinute in analiza cererii reconventionale, tribunalul a apreciat ca nu se impune analizarea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune si nici aspectele legate de procurarea materialelor de constructii, acestea avand relevanta intr-o actiune in pretentii a intimatului.
Constatand asadar ca apelanta reclamanta-parata este proprietara imobilului din care s-a cerut evacuarea paratului si avand in vedere ca acesta nu detine la acest moment niciun drept in baza caruia sa invoce dreptul sau locativ in imobilul din litigiu, neavand asadar un titlu locativ, fata de dispozitiile art.480 Cod civil care reglementeaza drepturile proprietarului, tribunalul a constatat ca cererea reclamantei este intemeiata motiv pentru care a admis-o si a dispus evacuarea paratului – reclamant din imobilul in litigiu.
Pentru considerentele mentionate, tribunalul a apreciat apelul ca fiind fondat, motiv pentru care l-a admis si a schimbat in tot sentinta apelata, in sensul admiterii cererii principale si respingerii cererii reconventionale.
Cum intimatul parat – reclamant este cel cazut in pretentii, in baza art.274 Cod procedura civila, acesta a fost obligat catre apelanta reclamanta – parata la plata cheltuielilor de judecata efectuate la instanta de fond si in apel, in suma de 9.991,45 lei din care 10,00 lei taxa judiciara de timbru, 0,30 lei timbru judiciar, 6.000 lei onorariu avocat pentru instanta de fond, 62 lei onorariu executor/notificare, 4,15 lei taxa judiciara de timbru si timbru judiciar notificare, 600 lei onorariu expert parte si 3.315 lei taxa judiciara de timbru pentru apel.
Impotriva deciziei instantei de apel a declarat recurs paratul S……. C…….___, pe care o critica pentru nelegalitate si solicita admiterea recursului, modificarea deciziei recurate in tot si rejudecand, sa fie respins apelul declarat de reclamanta – parata C……._ M____ si sa fie pastrata in tot sentinta civila nr.2691/18.11.2014 a Judecatoriei Slobozia, cu cheltuieli de judecata.
Tribunalul interpreteaza gresit materialul probator administrat in cauza din care rezulta clar, ca, desi terenul a fost cumparat pe numele reclamantei si ulterior si autorizatia de construire a fost emisa pe numele acesteia, toti banii au provenit de la paratul-reclamant. Astfel neavand lichiditati la momentul achizitionarii terenului a imprumutat de la Taskin Hayrul suma de xxxxxxxxxxx ROL, pe care a restituit-o acestuia la data de 25.08.2003, astfel cum rezulta din inscrisurile sub semnatura privata depuse la dosar.
Cu privire la contributia partilor la dobandirea imobilului, in cazul de fata, recurentul arata ca, desi terenul a fost achizitionat pe numele paratei sustinand ca a luat dividende de la societate, dividende ridicate in mod ilegal intrucat nu-si achitase datoriile catre stat, in realitate aceasta depune aceeasi suma intr-un depozit la banca, astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar.
In ceea ce priveste edificarea constructiilor, potrivit art. 492 Cod civil, in favoarea proprietarului terenului functioneaza prezumtia relativa ca este si proprietarul constructiei edificate, dar prezumtia poate fi rasturnata, facandu-se dovada contrarie, prezumtie rasturnata in speta de paratul-reclamant, astfel cum se va arata in cele ce urmeaza:
-cu privire la materialele de constructie,in perioada 2003 – 2005, respectiv perioada in care s-a edificat imobilul in litigiu, paratul-reclamant, in nume propriu, a achizitionat o cantitate mare de materiale de constructii de la S.C. S……. & COMP S.R.L., astfel cum rezulta din facturile fiscale aflate la dosarul cauzei (filele 50 – 55 din dosar, vol. I) si centralizatorul acestor facturi (fila 56 din dosar, vol. 1).
Achizitionarea acestor materiale de catre paratul-reclamant a facut si obiectul unor verificari de catre Ministerul Economiei si Finantelor — Garda Financiara Sectia Ialomita, astfel cum rezulta din nota de constatare incheiata la data de 30.05.2008, de catre Garda Financiara, Sectia Ialomita, inregistrata la aceasta institutie sub nr. xxxxxx/IL/02.06.2008 (filele 47 – 49 din dosar, vol. II), potrivit careia, in anul 2004, S.C. S……. & COMP S.R.L. vinde o parte din materialele de constructii catre persoana fizica S……. C…….___, in suma de 1.xxxxxxxxxxxx lei, cu o cota TVA aferenta de xxxxxxxxxxx lei, iar in anul 2005, aceeasi S.C. S……. & COMP S.R.L. vinde o parte din materialele de constructii catre persoana fizica S……. C…….___, in suma de xxxxxxxxxxx lei cu TVA aferenta de 82.040.340 lei. Deci, nu este vorba de un ajutor dat de parat reclamantei la constructia locuintei, asa cum retine Tribunalul, ci de realizarea intregii constructii cu contributia sa exclusiva, lucrul care rezulta din probatoriul administrat.
Reclamanta-parata a incercat sa acrediteze ideea ca ea ar fi fost cea care a luat materialele de la S.C. S……. & COMP S.R.L. (a se vedea raspunsul la intrebarea nr. 5 din interogatoriul propus de paratul-reclamant — fila 67 din dosar, vol. II), insa aceasta afirmatie nu este sustinuta de niciun mijloc de proba.
In ceea ce priveste executia propriu-zisa a lucrarii, din inscrisurile aflate la dosar si din declaratiile martorilor audiati in cauza, rezulta ca, cel putin pana Ia construirea la rosu a imobilului, lucrarile au fost executate de S.C. FORTIUS CON S.R.L., iar de la data la care societatea respectiva a intrat in procedura de lichidarii judiciare, lucrarile au fost executate de numitul R…….__ V_____, in regie proprie, martorul declarand si faptul ca paratul-reclamant a fost cel care a contractat, ca acesta se ocupa de lucrare si de procurarea materialelor. In acest sens este si declaratia martorei C____ D_____ (fila 87 din dosar, vol. II): „il cunosc pe martorul R…….__ V_____ si l-am vazut supraveghind lucrarile de la imobil. Mai cunosc si alte persoane care au lucrat la imobil, paratul venea la imobil si dimineata si seara.”
Este adevarat ca martorii propusi de reclamanta-parata au aratat ca aceasta ar fi platit pe lucratori (de altfel, declaratiile acestor martori se coroboreaza cu cele ale martorilor paratului-reclamant, care au invederat, asa cum s-a aratat mai sus, ca paratul-reclamant se ocupa de partea financiara, lasand sumele necesare reclamantei-parate, care facea plata efectiva), ar fi transportat cu masina materiale de constructii (gresie, spre exemplu), ar fi inspectat lucrarea si este posibil ca acest lucru sa se fi intamplat, insa acest aspect nu poate fi cuantificat in valoarea cladirii, dar dovedeste fara putinta de tagada conventia tacita cu privire la achizitionarea terenului si construirea casei de locuit, ce a existat intre cei doi concubini.
De asemenea, prin raspunsul la interogatoriu (intrebarea nr. 9, fila 68 din dosar, vol. II), reclamanta a aratat, referitor Ia casa de locuit: „A fost construita in anul 2003 – 2004, fiind edificata in regie proprie. Costul a fost de aproximativ 4 miliarde lei vechi. Am lucrat cu mai multe persoane”, insa, afirmatia nu este sustinuta de niciun mijloc de proba.
Reclamanta-parata a afirmat, de asemenea, ca imobilul a fost edificat din propriile venituri, agonisite inclusiv in anii anteriori relatiei de concubinaj, ca nu a avut niciodata cu paratul-reclamant vreo intelegere, „conventia tacita” sau altceva similar cu privire la achizitionarea si construirea unei case de locuit, toate fiind cumparate de ea, personal, din banii proprii, avand in vedere ca munceste de la varsta de 20 de ani, iar veniturile de care dispunea ii permiteau sa construiasca mai multe case, nu doar una singura, apreciind ca inscrisurile de la dosar dovedesc cele afirmate cu privire la starea sa materiala (filele 68 – 75 din dosar, vol. I).
Or, din materialul probator in cauza nu rezulta o astfel de situatie de fapt, reclamanta-parata nedepunand niciun inscris privind veniturile sale/ situatia materiala / financiara anterior datei de 1 octombrie 1993, iar din cele depuse in apel nu rezulta ca ar fi avut asemenea posibilitati, ci veniturile unui om care sa duca un trai decent.
Nu se poate retine ca recurentul ar avea doar un drept de creanta, in raport cu contributia sa la edificarea constructiei, asa cum a sustinut tribunalul, pentru ca executarea constructiei fiind facuta pe baza conventiei celor doi concubini, ca imobilul sa le apartina in proprietate, in cauza devin aplicabile dispozitiile art. 492 teza ultima Cod civil, text care constituie temeiul de drept pentru institutia superficiei.
Fata de materialul probator administrat in cauza, recurentul a dovedit dincolo de orice echivoc ca intre partile in litigiu, concubini, a existat o conventie tacita cu privire la dobandirea, ca bun comun, a imobilului in litigiu, compus din casa de locuit, (cu teren si constructii aferente), situate in municipiul Slobozia, ……………………….___. 4, judetul Ialomita.
Chiar daca concubinajul nu beneficiaza de prezumtia de comunitate asupra bunurilor, inscrisa in art. 30 din Codul familiei, bunurile dobandite cu contributie comuna, in timpul concubinajului, sunt proprietate indiviza a concubinilor, in raport cu contributia fiecaruia, contributie ce se poate stabili prin orice mijloc de proba. In concluzie, imobilul in litigiu este bun comun al celor doi concubini, avand in vedere ca aceasta relatie notorie de concubinaj, coroborata cu o conventie tacita cu privire la achizitionarea terenului si construirea unei case de locuit, indiferent pe numele cui s-a achizitionat bunul, urmand a se stabili si care este contributia fiecaruia la dobandirea bunului.
Pentru toate aceste motive, recurentul solicita admiterea recursului, modificarea deciziei recurate in tot si rejudecand, sa fie respins apelul declarat de reclamanta – parata C……._ M____ si sa fie pastrata in tot sentinta civila nr.2691/18.11.2014 a Judecatoriei Slobozia, cu cheltuieli de judecata.
Examinand recursul prin prisma criticilor formulate, curtea constata ca este nefondat pentru urmatoarele considerente.
Prealabil, curtea arata ca, recursul prezinta cateva atribute importante, care sunt de natura sa ii confere intreaga sa fizionomie, astfel cum a fost ea conceputa de catre legiuitor.
In mod incontestabil, primul si cel mai important atribut al recursului este acela de a constitui o cale extraordinara de atac. Corespunzand exigentelor firesti ale unei cai extraordinare de atac, recursul a fost pus la dispozitia partilor numai pentru motive expres si limitativ prevazute de lege, enumerate in cuprinsul art. 304 C.pr.civ. si care, in principiu, vizeaza numai nelegalitatea hotararii atacate, controlul judiciar putandu-se exercita astfel doar asupra problemelor de drept discutate in speta. Legiuitorul a avut in vedere imprejurarea ca partile au avut la dispozitie o judecata in fond in fata primei instante si o rejudecare a fondului, atat in fapt, cat si in drept, in apel.
Un alt atribut important al recursului care intereseaza din perspectiva prezentei cauze este acela de a constitui o cale de atac nedevolutiva. Daca specific etapei apelului este devolutiunea care, in limitele fixate de apelant prin motivele de apel, inseamna o analiza a sentintei atat sub aspectul nelegalitatii, cat si al netemeiniciei, putandu-se stabili, pe baza probatoriului administrat, o alta situatie de fapt decat cea retinuta de prima instanta, si la care sa se aplice dispozitiile legale incidente, in recurs se realizeaza un control asupra hotararii atacate, fara posibilitatea de a se administra, ca regula, probe noi si fara a fi antrenata o rejudecare in fond a pricinii, in ansamblul ei.
Avand in vedere aceste elemente caracteristice ale caii de atac in discutie, instanta investita cu solutionarea recursului nu poate analiza legalitatea hotararii atacate decat exclusiv prin prisma motivelor prevazute de art. 304 Cod procedura civila, mai exact instanta de recurs nu mai are competenta de a cenzura situatia de fapt stabilita prin hotararea atacata si de a reevalua in acest scop probele administrate in cauza, ci doar de a verifica legalitatea hotararii prin raportare la situatia de fapt pe care aceasta o constata.
Pe de alta parte, curtea retine ca, desi invoca dispozitiile art. 304 pct. 7,8 si 9 din C. pr. civ., in realitate din dezvoltarea motivelor de recurs rezulta ca pot fi incadrate criticile formulate exclusiv in dispozitiile art. 304 pct. 9 din codul de pr. civ.
Facand aplicarea acestor consideratii teoretice la speta de fata, curtea retine instanta de apel a retinut ca, recurentul – parat nu a facut dovada intentiei ca, pe perioada concubinajului, sa dobandeasca bunurile in comun, analizand in acest scop intreg materialul probator administrat in cauza.
Prin urmare, critica sa vizand gresita interpretare a materialului probator administrat in cauza, din perspectiva neretinerii contributiei sale la achizitionarea imobilului in litigiu, compus din teren si constructie, din modul in care este formulata, aduce in discutie netemeinicia hotararii atacate, deoarece ceea ce se pretinde este stabilirea gresita a situatiei de fapt, astfel ca o atare critica nu poate face obiect de analiza in calea extraordinara a recursului.
Pe de alta parte, oricum recurentul este intr-o veritabila eroare intrucat instanta de apel nu a retinut ca nu ar fi contribuit si el cu anumite sume de bani la edificarea constructiei in litigiu, ci, analizand intreg materialul probator, inclusiv din perspectiva bunurilor dobandite in aceeasi perioada exclusiv pe numele recurentului – parat, a retinut ca nu s-a dovedit intentia partilor de a achizitiona bunurile in comun, aspect in raport de care acesta ar fi eventual titularul unui drept de creanta si nu al unui drept de proprietate.
Concluzionand, curtea retine ca, in aceasta situatie particulara a dobandirii unor bunuri pe perioada concubinajului, nu este suficient sa se faca dovada ca si cealalta parte, pe numele careia nu sunt achizitionate bunurile, a contribuit financiar la dobandirea lor, ci trebuie sa se faca dovada conventiei partilor cu privire la intentia lor de a dobandi in comun bunurile achizitionate, instanta de apel retinand in mod corect ca o atare dovada nu a fost facuta in prezenta cauza.
Tot astfel nu va fi primita nici critica ce vizeaza incalcarea dispozitiilor art. 492 cod civil, in conditiile in care retinerea situatiei de fapt aratata anterior referitoare la nedovedirea intentiei de a achizitiona bunurile in comun, are drept consecinta logica nerasturnarea prezumtiei relative referitoare la proprietatea asupra constructiei.
Cu alte cuvinte, in conditiile in care instanta de apel a retinut ca eventuala contributiei la edificarea constructiei ii da dreptul recurentului exclusiv la a solicita anumite sume de bani, este evident ca, nu este posibila retinerea rasturnarii de catre acesta a prezumtiei relative la proprietate instituite de lege in favoarea proprietarului terenului.
Pentru aceste considerente in baza dispozitiilor art. 312 C. pr. civ. curtea respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul – parat S……. C…….___, impotriva deciziei civile nr.1102 A/19.11.2015, pronuntata de Tribunalul Ialomita – Sectia Civila, in contradictoriu cu intimata – reclamanta C……._ M____.
IREVOCABILA.
Pronuntata in sedinta publica, azi 10.02.2016.
PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
A…….-D____ T……. M……._ G……._ R…….__ A____ P……. B…….
GREFIER
E____ C……._
Red.A.D.T.
Tehdact.R.L./A.D.T.
2 ex./25.02.2016
Trib.Ialomita – L.I.M……._, R.M.I…….
Jud.Slobozia – A.A_____
sursa: http://www.rolii.ro/
Articole despre partaj, iesire din indiviziune <AICI>