Malpraxis medical. Toate litigiile prevazute de legea speciala nr. 95/2006, sunt de competenta judecatoriei in prima instanta
Potrivit art. 655 din Legea nr. 95/2006: „ Unitatile sanitare publice sau private, in calitate de furnizori de servicii medicale, raspund in conditiile legii civile pentru prejudiciile produse de personalul medical angajat, in solidar cu acesta” iar potrivit art. 687 din actul normativ special, toate litigiile prevazute de legea speciala, sunt de competenta judecatoriei in prima instanta
Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
(XXXXXXXXX)
R O M A N I A
CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECTIA A III A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
SENTINTA CIVILA NR. 170 F
Sedinta din camera de consiliu de la 5.11.2015.
Curtea constituita din :
PRESEDINTE – M___ I___
GREFIER – M______ C____
* * * * * * * * * * *
Pe rol se afla solutionarea conflictului negativ de competenta ivit intre Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti si Tribunalul Bucuresti – Sectia a IV-a Civila, in cauza civila privind pe reclamanta R________ E____ si paratii C________ S___________ ___________________., S.C. O_______ V_____ INSURANCE GROUP S.A. si T_________ K_____, avand ca obiect actiune in raspundere delictuala.
Cauza a fost solutionata in camera de consiliu, fara citare parti.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care
Curtea constatand cauza in stare de judecata o retine spre solutionare.
C U R T E A ,
Deliberand asupra conflictului negativ de competenta, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la 20.06.2013 reclamanta RAMULESCU E____ a chemat in judecata pe paratul K_____ T_________, paratul C________ S___________ ___________________., parata BCR ASIGURARI V_____ INSURANCE GROUP S.A. (O_______ V_____ INSURANCE GROUP S.A.), solicitand obligarea paratilor la plata sumei de 6350 euro echivalent in lei la momentul efectuarii platii si la plata sumei de xxxxx euro daune morale.
In motivarea cererii reclamanta arata ca exista o raspundere civila delictuala a paratului si o culpa medicala determinata in legatura cu o prestatie medicala de care a beneficiat reclamanta si pe care a achitat-o cabinetului care are calitatea de parat.
In dovedire s-au depus inscrisuri.
Paratul persoana fizica a formulat intampinare, solicitand respingerea cererii, invocand exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Paratul a depus inscrisuri filele 42-59 si interogatoriu.
Parata BCR ASIGURARI V_____ INSURANCE GROUP S.A. (O_______ V_____ INSURANCE GROUP S.A.), a formulat intampinare, solicitand respingerea actiunii fata de parata.
Parata a depus inscrisuri la dosar filele 63-67 dosar.
Reclamanta a formulat raspuns la intampinare, solicitand respingerea argumentelor invocate prin intampinare, iar in ce priveste exceptia de necompetenta teritoriala a aratat ca este o competenta teritoriala alternativa.
Prin sentinta civila nr.xxxxx/19.09.2014, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti la data de 06.11.2014 sub nr. xxxxx/4/2014.
La termenul din 10.02.2015, instanta, din oficiu, a pus in discutia partilor exceptia de necompetenta materiala a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti si a ramas in pronuntare pe acest aspect.
Prin sentinta civila nr.986/7.09.2015, Tribunalul Bucuresti – Sectia a IV-a Civila a admis exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Bucuresti; a declinat competenta de solutionare a cauzei formulate de reclamanta R________ E____ in contradictoriu cu paratii C________ S___________ ___________________., S.C. O_______ V_____ INSURANCE GROUP S.A. (FOSTA BCR ASIGURARI V_____ INSURANCE GROUP S.A.) si T_________ K_____, in favoarea Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti; fata de dispozitiile art.133 si 135 C.P.C., a constatat aparut conflictul negativ de competenta si a inaintat cauza Curtii de Apel Bucuresti pentru stabilirea instantei competente; in temeiul dispoz.art.134 C.P.C. a suspendat din oficiu judecata cauzei.
Analizand exceptia invocata, instanta a apreciat ca aceasta este fondata, intrucat potrivit art. 95 pct.1 C.proc.civ., raportat la art. 94 pct. 1 lit. j) C.proc.civ., cererile evaluabile in bani al caror obiect are o valoare de peste 200.000 lei, indiferent de calitatea partilor, sunt judecate de tribunal.
De asemenea, instanta a constatat ca potrivit art.99 alin. 2 C.proc.civ., in cazul in care mai multe capete principale de cerere intemeiate pe un titlu comun ori avand aceeasi cauza sau chiar cauze diferite, dar aflate in stransa legatura, au fost deduse judecatii printr-o unica cerere de chemare in judecata, instanta competenta sa le solutioneze se determina tinandu-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad mai inalt.
Instanta a constatat ca primul capat de cerere dedus judecatii este de competenta judecatoriei, insa, capatul de cerere prin care se solicita obligarea paratilor la plata sumei de 50.000 euro cu titlu de daune morale este de competenta tribunalului, conform art. 95 pct. 1 C.proc.civ., raportat la art.94 pct. 1 lit. j) C.proc.civ., valoarea obiectului cererii fiind mai mare de 200.000 lei.
In consecinta, in raport de considerentele aratate in cele ce preced, in baza art.132 C.proc.civ., prin sentinta civila nr. 1691/10.02.2015, Judecatoria Sectorului 4 a admis exceptia formulata si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti – Sectia Civila, urmand ca aceasta instanta sa se pronunte asupra fondului cauzei.
Tribunalul, investit cu aceasta cauza ca urmare a declinarii competentei, sesizand faptul ca reclamanta nu a indicat in concret temeiurile in drept ale actiunii sale, dar a facut in cuprinsul actiunii referire la Legea nr.46/2003, a pus in vedere acesteia sa precizeze temeiul in drept al cererii.
La data de 13.07.2015, reclamanta a aratat ca „chiar daca alaturi de prevederile legii speciale (cu referire la Legea nr. 95/2006) am inteles sa invocam ca temei de drept si dispozitiile codului civil”, norma speciala atributiva de competenta materiala se refera in mod expres la judecatorie, astfel ca a solicitat declinarea cauzei catre aceasta. A indicat in mod expres dispozitiile art. 676 din Legea nr. 95/2006.
Tribunalul a retinut ca Judecatoria Sectorului 4 nu a avut in vedere acest temei de drept cuprins in actiune la stabilirea competentei materiale, cu toate ca existau suficiente temeiuri in cerere pentru a aprecia ca reclamanta intelege sa isi fundamenteze pretentiile in principal pe legea speciala.
Fata de precizarile aduse si coroborandu-le cu continutul initial al actiunii, Tribunalul a retinut aplicabila cu prioritate norma de competenta prevazuta de art.687 din Legea nr.95/2006, conform careia „instanta competenta sa solutioneze litigiile prevazute in prezenta lege este judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala a avut loc actul de malpraxis reclamat”.
Prin urmare, exceptia necompetentei materiale a fost admisa, cu consecinta declinarii cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 4 si, constatand ivit conflictul negativ de competenta, dosarul a fost inaintat spre dezlegare Curtii de Apel Bucuresti.
Dosarul a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a Civila si pentru Cauze cu Minori si de Familie la data de 29.10.2015, sub nr.XXXXXXXXXXXX.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea retine in ceea ce priveste conflictul negativ de competenta, cu care a fost legal sesizata, in conformitate cu prevederile art. 133 Cod de procedura civila, urmatoarele:
In ceea ce priveste normele de procedura incidente in cauza, Curtea retine ca in conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 76/2012, pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila: „ Dispozitiile Codului de procedura civila se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa ____________________________”.Asadar, potrivit normelor tranzitorii cuprinse art. 3 din Legea nr. 76 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa ____________________________.
Curtea retine ca data sesizarii Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti cu cererea de chemare in judecata este 20.06.2013, asadar ulterior momentului intrarii in vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila -15.02.2013, caz in care, in aplicarea art. 3 din Legea nr. 76/2012, constata incidenta in cauza a normelor de procedura inscrise in Codul de procedura civila reprezentat de Legea nr. 134/2010 (Codul de procedura civila).
In ceea ce priveste competenta de solutionare a cererii in prima instanta, Curtea retine incidenta in cauza a prevederilor inscrise in art. 94 pct.3 din Codul de procedura civila si a art. 687 din Legea nr. 95/2006.
In acest sens, Curtea are in vedere faptul ca asa cum rezulta din cererea introductiva, reclamanta a investit prima instanta cu solutionarea unei actiuni civile in despagubiri, invocand inregistrarea unui prejudiciu ca urmare a exercitarii necorespunzatoare de catre paratul T_________ K_____,a activitatii specifice profesiei de medic stomatolog, prin realizarea unei lucrari dentare defectuoase, respectiv lipsa consimtamantului sau „informat” valabil exprimat, de natura a antrena raspunderea medicului care a realizat actul medical descris in actiunea introductiva.
Asadar, asa cum rezulta din cererea de chemare in judecata, reclamanta invoca drept temei al prejudiciului solicitat a fi acoperit aplicarea unei asistente medicale neadecvate de catre paratul medic stomatolog.
De asemenea, prin precizarea de la data de 13.07.2015, reclamanta a aratat ca „chiar daca alaturi de prevederile legii speciale (cu referire la Legea nr. 95/2006) a inteles sa invoce ca temei de drept si dispozitiile codului civil, norma speciala atributiva de competenta materiala se refera in mod expres la judecatorie, astfel ca a solicitat declinarea cauzei catre aceasta. A indicat in mod expres dispozitiile art. 676 din Legea nr. 95/2006.
Curtea retine, totodata, ca potrivit art. 653 alin. 1- 3 din Legea nr. 95/2006: „ In sensul prezentului titlu, urmatorii termeni se definesc astfel: a) personalul medical este medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul medical si moasa care acorda servicii medicale; b) malpraxisul este eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice. Personalul medical raspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ si neglijenta, imprudenta sau cunostinte medicale insuficiente in exercitarea profesiunii, prin acte individuale in cadrul procedurilor de preventie, diagnostic sau tratament. Personalul medical raspunde civil si pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor prezentului titlu privind confidentialitatea, consimtamantul informat si obligativitatea acordarii asistentei medicale”.
Tot astfel, potrivit art. 655 din Legea nr. 95/2006: „ Unitatile sanitare publice sau private, in calitate de furnizori de servicii medicale, raspund in conditiile legii civile pentru prejudiciile produse de personalul medical angajat, in solidar cu acesta” iar potrivit art. 668 alin. 1-2 si art. 669 alin. 1 din actul normativ de referinta: „Asiguratorul acorda despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund, in baza legii, fata de terte persoane care se constata ca au fost supuse unui act de malpraxis medical, precum si pentru cheltuielile de judecata ale persoanei prejudiciate prin actul medical. Despagubirile se acorda indiferent de locul in care a fost acordata asistenta medicala” respectiv, „Despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuieli de judecata persoanei sau persoanelor pagubite prin aplicarea unei asistente medicale neadecvate, care poate avea drept efect inclusiv vatamarea corporala ori decesul”.
Or, in raport de temeiurile de fapt si de drept ale actiunii introductive, precizate dar si de normele legale anterior evocate, Curtea apreciaza ca imprejurarea ca in justificarea cuantumului prejudiciului invocat a fi fost suferit de reclamanta, aceasta s-a raportat, si la prevederile dreptului comun, care reglementeaza raspunderea civila delictuala, nu este de natura a justifica concluzia ca, in ceea ce priveste competenta de solutionare a cauzei, sunt incidente normele de drept comun, inscrise in art. 95 din Codul de procedura civila si nu cele speciale, cuprinse in art. 687 din Legea nr. 95/2006, care dau in competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala s-a savarsit actul de malpraxis reclamat, toate litigiile prevazute aceasta lege.
Mai mult, art. 687 din Legea nr. 95/2006, nu distinge in raport de natura despagubirilor solicitate sau de modalitatea in care partea reclamanta intelege sa cuantifice prejudiciul pretins a fi incercat si nici in raport de valoarea pretentiilor deduse judecatii ori, unde legea nu distinge nici interpretul nu poate sa distinga.
Cum in cauza se solicita repararea unui prejudiciu in conditiile stabilite de art. 653 din Legea nr. 95/2006, iar potrivit art. 687 din actul normativ special, toate litigiile prevazute de legea speciala, sunt de competenta judecatoriei in prima instanta, Curtea urmeaza a stabili competenta Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti pentru solutionarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Stabileste competenta de solutionare a cauzei privind pe reclamanta R________ E____, cu domiciliul in M____, ________________________. 43-45, judet Prahova, in contradictoriu cu paratii C________ S___________ ___________________., cu sediul in Bucuresti, _______________________. 10, ______________, _________________, sector 4, S.C. O_______ V_____ INSURANCE GROUP S.A. (FOSTA BCR ASIGURARI V_____ INSURANCE GROUP S.A.), cu sediul in Bucuresti, _____________________. 23, sector 1 si T_________ K_____, cu domiciliul ales la C________ S___________ ___________________., cu sediul in Bucuresti, _______________________. 10, ______________, _________________, sector 4, in favoarea Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.
Definitiva.
Fara cale de atac.
Pronuntata in sedinta publica din 05.11.2015.
PRESEDINTE
M___ I___ GREFIER
M______ C____
Red.M.I.
Tehnored.M.I/B.I.
6 ex/10.11.2015
Continutul hotararii poate fi preluat si utilizat cu citarea sursei: http://www.rolii.ro/