Interventie medicala de corectie a ridurilor de expresie. Obligarea paratilor la plata de daune morale si daune materiale. Malpraxis
Reclamanta a suferit o interventie medicala de corectie a ridurilor de expresie efectuata de paratul C_____ D__ R___ la clinica N___________. Dupa efectuarea procedurii, reclamanta a acuzat prezenta unor edeme la nivelul pleoapelor inferioare, care nu s-au resorbit in timpul comunicat de medicul care a efectuat interventia. Reclamanta O______ A_______ prin care a solicitat obligarea paratilor ___________________ si D__ R___ C_____ la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale si la plata sumelor de 79.107 lei si 4586,81 euro, in echivalent lei, cu titlu de daune materiale.
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX
R O M A N I A
CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECTIA A IV-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 568R /2016
Aedinta publica din data de 10 iunie 2016
Curtea constituita din:
PREAEDINTE: JUDECATOR F____ P____
JUDECATOR: S_____ T____
JUDECATOR: R___ P__
GREFIER: G_______ M____ V_____
Pe rol se afla pronuntarea asupra recursului declarat impotriva deciziei civile nr.3968A/ 28.10.2015 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a IV-a Civila in dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, in cauza civila avand ca obiect actiune in raspundere delictuala.
Partile in prezentul proces sunt recurenta-reclamanta A_______ O______ si intimatii-parati C_____ D__ R___ si ___________________.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 3 iunie 2016, fiind consemnate in incheierea de sedinta, care face parte integranta din prezenta hotarare judecatoreasca, cand, curtea avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitate partilor sa formuleze si sa depuna la dosar concluzii scrise, a amanat pronuntarea pentru data de 10 iunie 2016, data la care, in aceeasi compunere, a decis urmatoarele:
C U R T E A
Prin sentinta civila nr.2085 din 10 februarie 2014 pronuntata in dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti s-a respins ca neintemeiata cererea precizata formulata de reclamanta O______ A_______ prin care a solicitat obligarea paratilor ___________________ si D__ R___ C_____ la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale si la plata sumelor de 79.107 lei si 4586,81 euro, in echivalent lei, cu titlu de daune materiale.
Pentru a dispune in acest sens s-au retinut urmatoarele:
La data de 26.07.2011, reclamanta a suferit o interventie medicala de corectie a ridurilor de expresie efectuata de paratul C_____ D__ R___ la clinica N___________. Dupa efectuarea procedurii, reclamanta a acuzat prezenta unor edeme la nivelul pleoapelor inferioare, care nu s-au resorbit in timpul comunicat de medicul care a efectuat interventia.
Pentru prejudiciile morale si materiale invocate de reclamanta ca fiind suferite in urma interventiei amintite, a fost formulata cererea de chemare in judecata care face obiectul prezentei cauze.
Reclamanta a formulat si o plangere penala impotriva paratului C_____ D__ R___, solutionata prin neinceperea urmaririi penale (f. 112-116).
Fata de data interventiei, 26.07.2011, se retine ca in speta sunt incidente prevederile Cod Civil din 1864, in vigoare pana la data de 01.10.2011.
Articolul 998 din Codul civil, prevede ca orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greaeala s-a ocazionat, a-l repara, iar potrivit art. 999 C.civ., omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa.
Art. 1000 Cod civ. instituie raspundere comitentilor pentru prejudiciul cauzat de prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat.
Intrunirea cumulativa a conditiilor raspunderii civile delictuale, respectiv: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul, constand in neglijenta cu care a actionat, trebuie probate de reclamant, in temeiul art. 1169 C.civ.
In ceea ce priveate fapta ilicita si vinovatia, se retine ca reclamanta nu a facut dovada faptei ilicite a medicului care a efectuat interventia.
In primul rand, potrivit prevederilor art. 671-672 Legii 95/2006, reclamanta avea posibilitatea de a sesiza comisia de malpraxis pentru o evaluare imediata a starii sale de sanatate in urma interventiei efectuate de paratul persoana fizica.
In plangerea formulata la politie, reclamanta s-a plans doar de injectarea de acid hialuronic in zona infrapalpebrala, nu si de interventia efectuata la nivelul buzelor si cu privire la care nu si-ar fi dat consimtamantul (f. 112-113)
In cadrul raportului de expertiza medico-legala efectuat in cadrul dosarului penal de INML, a fost analizata atat zona ochilor cat si zona buzei superioare si nu s-a putut stabili o legatura de cauzalitate cu un anumit factor, iar printre factorii care ar fi putut determina patologia reactiva locala reziduala au fost enumerati: tehnica medico-chirurgicala deficitara, caracteristici/proprietati inadecvate ale substantelor folosite, reactie particulara, individuala de raspuns a organismului la prezenta substantelor folosite, posibila nerespectare de catre pacienta (partial sau total) a recomandarilor medicale post interventie (f.120). ). In acest raport au fost mentionate si substantele folosite la efectuarea interventiei si zonele fetei in care au fost aplicate (f. 119). Astfel s-a mentionat faptul ca s-a folosit produsul Princess Filler pentru corectia ridurilor fine infraorbitale si a depresiunilor infraorbitale.
Concluzia raportului de expertiza este mentinuta in raportul de noua expertiza medico-legala nr. A.5/xxxxx/2011 efectuat de INML (f. 249-255).
Prin avizul emis de Comisia Superioara din cadrul INML a fost aprobat Raportul de Noua Expertiza medico legala nr. A.5/xxxxx/2011. Totodata s-a retinut ca pacienta acuza intarzieri in absorbtia materialului injectat in vederea corectiei ridurilor de expresie si nu deficiente in tehnica aplicata sau substantele folosite.
La dosar a fost depus de parati si o nota de consultanta medico-legala in care se retine lipsa relatarii istoricului de interventie chirurgicala la nivelul pleoapelor de catre reclamanta (f. 185), insa in cadrul raspunsului la intrebarea nr. 5 la interogatoriu, paratul persoana fizica a recunoscut ca reclamanta i-a spus de interventiile estetice anterioare (f. 165).
De asemenea, la dosar a fost depusa si opinia expertala formulata de dr. A______ F_______, inscris care insa nu poarta semnatura medicului care l-a intocmit (f. 245).
In ceea ce priveate inscrisurile depuse de reclamanta la dosar referitoare la zona necorespunzatoare in care a fost folosit acidul hialuronic Princess care i-a fost injectat reclamantei (f. 489), in cadrul raspunsului la intrebarea nr. 1 la interogatoriu, paratul persoana fizica a declarat faptul ca a folosit acidul hialuronic in aantul lacrimilor si pentru aanturile nazogeniene, conturul buzei superioare, liniile marionetei si aanturile comisurale (f. 164), deci nu in regiunea periorbitala (laba gaatei, cearcane, pleoape). Dupa cum am retinut mai sus, locul unde a fost injectat acest produs a fost avut in vedere la efectuarea expertizelor medico-legale efectuate in dosarul penal.
Avand in vedere inscrisurile depuse de reclamanta la dosar si rapoartele de expertiza medico-legala efectuate in cadrul dosarului penal, prin care nu s-a retinut culpa medicului in realizarea interventiei efectuate asupra reclamantei, instanta a retinut ca nu a fost dovedita fapta ilicita a medicului, paratul persoana fizica din prezenta cauza.
Reclamanta nu a indicat si nici dovedit fapta ilicita savarsita de _______________________., pentru angajarea raspunderii acestei parate pentru fapta proprie.
Neexistand fapta ilicita, nu poate fi dovedita nici legatura de cauzalitate.
Sub aspectul prejudiciului moral, se retine faptul ca reclamanta a facut dovada prejudiciului moral suferit, prin declaratiile martorilor audiati in cauza, care au relatat despre semnele vizibile pe fata reclamantei in urma interventiei suferite si faptul ca deschiderea localului reclamantei a fost intarziata cu circa doua luni, din cauza semnelor prezentate de aceasta la nivelul fetei (f. 168, 419).
In ceea ce priveate prejudiciul material, instanta are in vedere faptul ca,pentru a fi susceptibil de reparare, prejudiciul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:sa fie cert, adica existenta si intinderea sa fie sigure; sa fie direct, adica sa constituie un efect nemijlocit al faptei ilicite de care se leaga printr-un raport de cauzalitate; sa nu fi fost reparat.
In speta, reclamanta a depus la dosar inscrisuri referitoare la cheltuielile suportate cu serviciile medicale si medicatia folosita dupa interventie.
In ceea ce priveate contractul de colaborare depus la dosar incheiat intre reclamanta si S.C. LA MINE-N COPAC S.R.L., se retine ca acesta nu are data certa, care sa fie opozabila tertilor, in sensul ca acest contract a fost incheiat anterior interventiei suferite, avand in vedere ca societatea S.C. LA MINE-N COPAC S.R.L. este reprezentata tot de reclamanta (f. 263).
Fata de considerentele retinute mai sus, instanta a apreciat ca nu sunt intrunite cumulativ toate conditiile pentru angajarea raspunderii civile delictuale a paratilor pentru fapta proprie, ceea ce insemna ca nu poate fi atrasa nici raspunderea comitentului, in speta parata persoana juridica, motiv pentru care instanta va respinge actiunea, astfel cum a fost precizata, ca neintemeiata.
Impotriva sentintei a declarat apel reclamanta O______ A_______.
Prin decizia civila nr.3968 A din 28 octombrie 2015 pronuntata in dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Bucuresti Sectia a IV a Civila apelul a fost respins ca nefondat.
Pentru a dispune in acest sens s-au retinut urmatoarele:
Apelanta reclamanta invoca intrunirea conditiilor raspunderii civile delictuale in legatura cu interventia efectuata asupra acesteia de catre intimatul parat D__ R___ C_____ la data de 26.07.2011. De asemenea, tribunalul constata ca aspectul principal al criticilor apelantei vizeaza injectarea produsului Princess Filler.
Tribunalul a observat ca la data de 31.08.2011, deci la scurt timp dupa interventie, un medic legist a examinat actele medicale ce o privesc pe apelanta reclamanta si a examinat-o si clinic pe aceasta.
Tribunalul a apreciat ca din intregul ansamblu probator administrat atat in fata instantei de fond, cat si a instantei de control judiciar, nu rezulta certitudinea indeplinirii cumulative a conditiilor raspunderii civile delictuale a intimatilor parati.
Din inscrisurile existente la dosar, depuse de catre intimati, precum si din raspunsurile acestora la interogatorii, rezulta ca pentru corectia ridurilor fine infraorbitale si a depresiunilor infraorbitale s-a utilizat produsul Princess Filler.
Din examinarea prospectului depus la dosar in faza procesuala a apelului, rezulta ca produsul Princess Filler este contraindicat in zona periorbitala. Or, din fiaa medicala depusa la dosar de catre intimati, coroborata cu concluziile rapoartelor de expertiza medico-legala efectuate in cadrul procesului penal, rezulta ca acest produs a fost injectat in zona infraorbitala, pentru zona periorbitala fiind utilizata o alta substanta, Vistabel (toxina botulinica). Prin urmare, aceasta alegatie a apelantei reclamante nu este sustinuta de materialul probator. Tribunalul nu va retine ca pertinenta afirmatia apelantei din cadrul completarii motivelor de apel in sensul ca intimatul parat a recunoscut la interogatoriu injectarea de acid hialuronic in zona palpebrala, intrucat, din analiza raspunsului complet al acestuia la interogatoriul administrat in fata instantei de fond, acesta a sustinut ca a injectat acid hialuronic in zona palpebrala, precizand ca aantul lacrimilor face parte din zona palpebrala (raspunsul implicit fiind in sensul ca nu s-a utilizat in zona pleoapelor).
Totodata, tribunalul a apreciat ca inscrisul depus de catre apelanta reclamanta in care se atesta inlaturarea unei substante ce parea a fi gel hialuronic, injectat precedent in alta parte, nu este pertinent si concludent pentru solutionarea prezentei cauze, din moment ce aceasta interventie a fost efectuata la doi ani de la data interventiei initiale. Acelasi regim probator il constata tribunalul si referitor la opinia medicului Liza Ghalib, din data de 30.05.2013, si cea a medicului Jean – Claude Serfati, din data de 29.05.2013, privitoare la aprecierea de catre aceatia doar a unui set de fotografii prezentate de reclamanta si a afirmatiilor acesteia.
Concluziile raportului de expertiza medico-legala, confirmate de raportul de noua expertiza medico-legala si, ulterior, de Comisia Superioara de Medicina Legala, au fost in sensul ca „patologia reactiva locala reziduala, prelungita si de etiologie incerta, a putut fi determinata de mai multi factori, intre care: tehnica medico-chirurgicala deficitara, caracteristici/proprietati inadecvate ale substantelor folosite, reactie particulara, individuala de raspuns a organismului in prezenta substantelor folosite, posibila nerespectare de catre pacienta a recomandarilor medicale postinterventie”, precum si ca: „procedurile invazive in activitatea medicala produc inevitabil leziuni (solutii de continuitate si/sau echimoze, edeme, hematoame)”, retinandu-se, totodata, ca „in cauza de fata pacienta acuza intarzieri in absorbtia materialului injectat in vederea corectiei ridurilor de expresie si nu deficiente in tehnica aplicata sau substantele folosite”. De asemenea, din referatul organului de cercetare penala (fl. 112 fond), rezulta ca in raportul de noua expertiza medico-legala s-a apreciat ca nu se pot exclude o multitudine de factori, intre care au fost enumerati – fondul biologic preexistent, particularitatile morfologice si functionale de raspuns, specificul raspunsului local unde s-a mai intervenit operator – estetic.
Tribunalul a retinut ca apelanta reclamanta nu a probat nici afirmatia ca a adus la cunoatinta intimatului parat varsta sa si interventiile medicale anterioare, din raspunsurile la interogatoriu nefiind confirmat acest aspect (intrebarea nr. 5 referindu-se la alte chestiuni).
Pentru toate aceste considerente, tribunalul a considerat ca nu se poate retine in sarcina intimatilor parati savarsirea unei fapte ilicite, dupa cum nu se poate retine nici legatura de cauzalitate reclamanta intre aceasta pretinsa fapta si prejudiciul invocat de catre apelanta.
Impotriva deciziei a formulat recurs reclamanta A_______ O______ intemeiat pe art.304 pct.7 si 9 Cod procedura civila iar paratul C_____ D__ R___ a formulat intampinare.
In motivarea cererii de recurs reclamanta A_______ O______ a sustinut, in sinteza, urmatoarele:
Printr-un prim motiv intemeiat pe art.304 pct.9 Cod procedura civila s-a sustinut ca decizia recurata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea si aplicarea legii.
In dezvoltarea motivului s-a aratat ca intreaga motivare a deciziei se sprijina pe fiaa medicala depusa de parat la dosar, Recurenta sustine ca instanta de apel trebuia sa inlature fiaa medicala pentru ca a fost intocmita pro-cauza de vreme ce nu a fost depusa in dosarul de urmarire penala iar paratul D__ R___ C_____ a declarat ca acest inscris nu a fost intocmit niciodata.
Recurenta reclamanta sustine ca unul din obiectivele expertizei medicale legale a fost sa se precizeze de catre expertii I.N.M.L. daca este obligatorie intocmirea fiaei medicale, raspuns fiind ca nu este obligatorie intocmirea fiaei medicale intimatul D__ R___ C_____ a sustinut ca nu a intocmit fiaa medicala.
Recurenta sustine ca lipsind fiaa medicala nu se putea stabili substanta utilizata la efectuarea injectiilor si nici zonele in care a fost injectat acid hialuronic sau alta substanta.
Se mai arata de catre recurenta ca urmare plangerii penale formulate s-au intocmit doua rapoarte de expertiza medico – legale.
In raportul de expertiza medico legale nr.AXXXXXXXXXXX dr. R____ G_______, medic primar legist la I.N.M.L. M___ Minovici – Bucuresti a constatat efectuarea tratamentului estetic la 26.07.2011 iar ca factori determinanti si efectelor produse – tehnica medico – chirurgicala deficitara, proprietati inadecvate ale substantelor folosite sau a reactiei particulara a organismului.
In continuare recurenta reclamanta relateaza ca la solicitarea INML intimatul parat C_____ D__ R___ a intocmit un raport medical in care a prezentat ce anume s-a practicat cu ocazia efectuarii operatiunii chirurgicale estetice, aspecte pe care insa nu le-a dovedit.
In finalul motivului s-a aratat ca instanta trebuia sa justifice de ce a inlaturat cele doua motive indicate de comisia medico – legala si anume: tehnica medico – chirurgicala deficitara si proprietati inadievate ale substantelor folosite.
Printr-un al doilea motiv, probabil intemeiat tot pe art.304 pct.9 Cod procedura civila s-a sustinut ca instanta de apel a inlaturat gresit opiniile medicale depuse la dosarul cauzei, considerand ca au fost exprimate doar in baza unui set de fotografii si a afirmatiilor reclamantei.
In dezvoltarea motivului s-a aratat ca a depus la dosarul cauzei inscrisuri din care rezulta tratamentul aplicat de d-l chirurg plastician V_______ Mitz, respectiv o operatie de blefaroplastie reparatorie si injectarea cu acid hialuronic, pentru remedierea afectiunilor provocate de intimatul parat .
Recurenta reclamanta sustine ca din aceste opinii si documente depuse rezulta care este procedura normala ce trebuia aplicata inainte si dupa efectuarea unei interventii similare celei efectuate de intimatul parat.
Recurenta reclamanta sustine ca este dovedita culpa medicala a paratului C_____ D__ R___ incepand cu modalitatea de pregatire a actului medical, cu inexistenta fiaei medicale a pacientului, cu lipsa datelor pacientului, lipsa evaluarii pre – interventie raportat la fondul biologic al pacientului, imposibilitatea identificarea solutiei folosite pentru injectare si a conditiilor de valabilitate a acesteia.
Printr-un al treilea motiv, probabil intemeiat pe art.304 pct.7 Cod procedura civila s-a sustinut ca decizia cuprinde motive contradictorii .
In dezvoltarea motivului s-a aratat ca la fila 8 din decizia recurata instanta a retinut ca „apelanta reclamanta nu a probat nici afirmatia ca a adus la cunoatinta intimatului parat varsta ca si interventiile medicale anterioare” desi tot instanta arata la fila 4 din decizie recurata ca „insa in cadrul raspunsului la intrebarea nr.5 la interogatoriu, paratul persoana fizica a recunoscut ca reclamanta i-a spus de interventiile estetice anterioare.
Printr-un al patrulea motiv, probabil intemeiat pe art.304 pct.9 Cod procedura civila, s-a sustinut ca instanta de apel a respins gresit cererea de efectuare a unei expertize medico – legale, cu obiectivele indicate in cererea depusa la filele 111 – 113 din dosar.
Recurenta reclamanta a depus concluzii scrise si un supliment la raport de noua expertiza medico legala.
In motivarea intampinarii, intimatul parat C_____ D__ R___ a sustinut in sinteza urmatoarele aparari.
In ce priveate primul motiv de recurs s-a sustinut ca intreaga argumentatie a primului motiv de recurs se bazeaza pe neintocmirea unei fiae medicale de catre medic si care reprezinta o chestiune noua invocat in calea de atac a recursului care nu a facut obiectul controlului instantelor de fond si apel.
Se arata de intimat ca fiaa medicala a fost depusa la instanta de fond dar a fost contestata abia in faza recursului si ca documentele medicale au fost depuse inclusiv in dosarul penal.
De asemenea se arata de intimat ca documentele medicale contin informatii cu privire la produsele folosite pentru interventie.
Intimatul parat arata ca in cadrul expertizei intocmite in dosarul penal s-a concluzionat de experti ca nu poate fi atrasa culpa medicului in efectuarea interventiei , cauzele urmarilor produse fiind din cele mai diverse.
Se arata ca in Raportul de expertiza medico – legala nr.AXXXXXXXXXXX s-a concluzionat ca nu s-a putut stabili o legatura de cauzalitate intre unul sau mai multi factori, din cei enumerati, si prejudiciul existent, iar in al doilea Raport de expertiza medico – legala s-a apreciat ca echimozele infraorbitale fac parte din riscul asumat in cazul unei interventii de genul celei efectuate de intimat.
Referitor la opiniile medicale invocate in motivul doi de recurs, depuse de recurenta, s-a sustinut ca sunt lipsite de relevanta pentru ca au fost intocmite pe baza unor fotografii transmise medicilor.
Referitor la cel de-al treilea motiv de recurs s-a sustinut ca decizia recurata cuprinde motivele pe care se sprijina si nu exista motive contradictorii pentru ca raspunsul la intrebarea nr.5 din interogatoriu este: „Da, a fost solicitarea ei, aantul lacrimilor apartine zonei palpebrale”.
Referitor la cel de-al patrulea motiv de recurs s-a sustinut ca paratii au solicitat, la instanta de fond, proba iar recurenta s-a opus la administrarea ei; acesta sustinand ca este de ajuns expertiza intocmita in dosarul penal.
In opinie majoritara recursul este nefondat pentru urmatoarele argumente de drept.
Din examinarea ordonantei din 01.02.2013 data in dosarul penal nr.xxxxx/P/2011 rezulta ca s-a dispus clasarea cauzei in care s-au facut cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art.184 alin.1 – 3 Cod procedura penala si neinceperii urmarii penale pentru aceasta infractiune pentru ca lipseate un element constitutiv al faptei, respectiv lipsa unei vatamari care sa necesite pentru vindecare mai mult de 10 zile de ingrijiri medicale. La baza acestei rezolutii a stat Raportul de expertiza medico legala nr.AXXXXXXXXXXX din 18.10.2011 si Raportul de noua expertiza medico legala nr.A5/XXXXXXXXXX/1.02.2012 avizat de Comisia Superioara prin Aviz nr.E1/5721/18.07.2012.
Referitor la primul motiv de recurs astfel cum a fost formulat si dezvoltat si la apararile intimatului parat critica este nefondata iar apararile fondate pentru urmatoarele argumente:
Din examinarea modului de dezvoltare a primului motiv de recurs, Curtea constata ca desi s-au invocat toate tezele din dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila, atunci cand s-a dezvoltat motivul de recurs nu s-a aratat ce text de lege a fost incalcat si aplicat gresit si nici nu s-a aratat de ce decizia recurata ar fi lipsita de temei legal.
Se constata ca s-a criticat faptul ca solutia instantei de apel s-ar fi bazat pe o fiaa medicala care ar fi fost intocmita pro – cauza.
Examinand si apararile intimatului parat Curtea constata ca in cererea de apel initiala, la care a renuntat, reclamanta a criticat existenta fiaei medicale, aspect pe care nu l-a mai reluat in noile motive de apel, cu care a considerat ca a investit legal instanta de apel. Constata de asemenea ca la fila 133 vol.I al dosarului xxxxx/299/2012 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti precum si la filele 136 – 138 exista o fiaa medicala in care se arata substanta folosita si zona injectata.
Aceasta critica a recurentei nu se incadreaza in nici unul din motivele de nelegalitate reglementate in art.304 pct.1 – 9 Cod procedura civila de la 1865, fiind de fapt o critica impotriva aprecierii probatoriilor administrate, deci fiind vorba de o critica de netemeinicie a deciziei recurate motiv pentru care Curtea va inlatura aceasta critica ca neintemeiata.
Din dezvoltarea motivului Curtea retine ca recurenta a criticat faptul ca instanta de apel nu a justificat de ce a inlaturat cele doua motive indicate de Comisia medico legale, in Raportul de expertiza medico legale, respectiv tehnica medicala chirurgicale deficitara si proprietatile inadecvate ale substantei folosite.
Sub acest aspect, desi recurenta nu arata – ce text de lege a fost incalcat sau aplicat gresit totusi Curtea apreciaza ca este vorba de incalcarea sau aplicarea gresita a dispozitiilor art.261 alin.1 pct.5 Cod procedura civila , potrivit carora „hotararea trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
Examinand atat cererea de apel cat si decizia recurata Curtea constata ca nu exista in cererea de apel o critica cu privire la gresita apreciere a Raportului de expertiza medico legala si la luarea in considerare a celor doi factori, posibili de a fi produs efectul la care reclamanta a facut referire.
Din decizia recurata se constata insa ca instanta de apel a examinat concluziile Raportului de expertiza medico –legala confirmate de raportul de noua expertiza si a retinut din aceste rapoarte, posibili factori care ar fi contribuit la patologia reactiva locala, printre care tehnica medico – chirurgicala deficitara, caracteristici inadecvate ale substantelor folosite, reactia particulara, individuala ca raspuns a organismului in prezenta substantelor folosite, posibila nerespectare de catre pacienta a recomandarilor medicale post interventie, producerea in procedurile invazive medicale de echimoze, edeme, hematoane.
Fata de continutul cererii de chemare in judecata se constata ca instanta de apel nu a fost sesizata cu motivarea inlaturarii celor doi posibili factori, la care se refera recurenta. Fata de dispozitiile art.295 Cod procedura civila, care dispun ca „instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta” deci fata de aceste dispozitii si de continutul cererii de apel, Curtea constata ca instanta de apel nu a fost investita cu o critica privind nemotivarea inlaturarii celor doi pretinsi factori; astfel ca nu sunt indeplinite dispozitiile art.261 alin.1 pct.5 Cod procedura civila si implicit art.304 pct.9 Cod procedura civila, astfel ca sub acest aspect critica este nefondata.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, astfel cum a fost formulat si dezvoltat si la apararile intimatului parat fata de acest motiv, critica este nefondata pentru urmatoarele argumente:
Din examinarea motivului de recurs se constata ca si acesta se incadreaza in art.304 pct.9 Cod procedura civila, dar recurenta nu arata ce text de lege a fost incalcat si aplicat gresit de catre instanta de apel si nici nu arata ca decizia recurata ar fi fost data fara temei legal.
Aaa cum se poate observa recurenta critica inlaturarea opiniilor medicale depuse la dosar in speta opinia medicului V_______ Matz precum si a unor documente din care ar fi rezultat modalitatea in care trebuia sa fie realizata procedura chirurgicala estetica, si prin care ar fi facut dovada culpei intimatului parat. In acest fel critica ar privi aplicarea gresita a art.261 alin.1 Cod procedura civila si art.998 – 999 Cod civil .
Din examinarea deciziei recurate se constata ca instanta nu s-a pronuntat pe pretinsa opinie medicala a medicului V_______ Mitz. In schimb s-a pronuntat pe opinia medicala Liza Ghalib si Jean – Cande Serfoti pe care le-a inlaturat deoarece s-au bazat pe fotografii prezentate de reclamanta si pe afirmatiile acesteia in anul 2013.
In ce priveate opinia medicala a medicului V_______ Mitz, Curtea constata ca la termenul din 25.03.2015 reclamantei i s-a admis proba cu inscrisuri, constand in planae foto detinute de INML si alte documente premergatoare intocmirii expertizei nu rezulta ca s-a incuviintat o proba constand in opinia domnului V_______ Mitz.
In ce priveate actul medical intocmit de d-nul V_______ Mitz se constata ca dateaza din iunie 2013, la circa 2 ani de la data de 26.07.2011 cand s-a facut interventia de catre intimatul parat.
Se constata ca actele emise de d-nul V_______ Mitz nu reprezenta o opinie despre operatiunea chirurgicala facuta de intimatul parat ci exprima o operatiune chirurgicala facuta de el si faptul ca la din iunie 2013 i s-a parut ca ar fi inlaturat o substanta despre care a crezut ca este gel hialuronic.
In atare situatie se constata ca nu sunt indeplinite dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila, in sensul ca s-ar fi aplicat gresit art.261 alin.1 pct.5 Cod procedura civila de vreme ce nu s-a inlaturat vreo opinie a domnului V_______ Mitz, in ce priveate dovedirea culpei prin actele medicale intocmite de domnul V_______ Mitz.
Curtea nu poate retine o asemenea dovada in conditiile in care aceste acte medicale au fost intocmite dupa 2 ani de la data la care a intervenit intimatul parat, iar prin ordonanta parchetului s-a retinut ca vindecarea reclamantei nu presupune un timp mai mare de 10 zile, astfel ca nu se pot retine a fi incidente dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila si aplicarea gresita a art.998 – 999 Cod civil.
Referitor la cel de-al treilea motiv de recurs, intemeiat pe art.304 pct.7 Cod procedura civila, astfel cum a fost formulat si dezvoltat si la apararile intimatului in raport de acest motiv critica este nefondata pentru urmatoarele argumente.
Din modul de dezvoltare a motivului critica se incadreaza in ipoteza motivelor contradictorii. Critica este nefondata pentru ca din considerentul instantei de apel pe care il citam „ Tribunalul retine ca apelanta reclamanta nu a probat nici afirmatia ca a dus la cunoatinta intimatului parat varsta sa si interventiile medicale anterioare din raspunsurile la interogatoriu nefiind confirmat acest aspect (intrebarea nr.5 referindu-se la alte chestiuni ) nu rezulta o motivare contradictorie, astfel ca nu sunt indeplinite dispozitiile art.304 pct.7 Cod procedura civila.
Referitor la cel de-al patrulea motiv de recurs intemeiat in art.304 pct.9 Cod procedura civila astfel cum a fost formulat si dezvoltat critica este nefondata, proba nefiind pertinente dupa circa 4 ani de la momentul efectuarii operatiei chirurgicale de catre intimat, astfel ca nu a fost incalcat sau aplicat gresit art.167 Cod procedura civila.
Pentru toate aceste argumente in temeiul art.312 Cod procedura civila in opinie majoritara recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
In majoritate:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-reclamanta A_______ O______ impotriva deciziei civile nr.3968A/28.10.2015 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a IV-a Civila in contradictoriu cu intimatii-parati C_____ D__ R___ si ___________________.
Irevocabila.
Pronuntata in aedinta publica azi, 10 iunie 2016.
PREAEDINTE JUDECATOR
F____ P____ S_____ T____
GREFIER
G_______ M____ V_____
RED.FP
Tehhnored.MA/ 2 ex.
1.07.2016
Cu opinia separata a jud. R___ P__ in sensul admiterii recursului cu consecinta retinerii cauzei spre rejudecare.
Am propus admiterea recursului in baza art. 304 pct. 9 Cod procedura civila (1865) cu aplicarea art. 312 alin. 3 si 4 Cod procedura civila cu consecinta casarii hotararii atacate si retinerea cauzei spre rejudecare, deoarece modificarea deciziei pronuntate de Tribunalul Bucuresti nu este posibila, fiind necesara administrarea de probe noi.
Instanta de apel a respins in mod gresit, administrarea probei esentiale in acest proces si anume administrarea unei probe constand in expertiza medico-legala pentru aprecierea consecintelor actului medical la care s-a expus reclamanta, proba fiind utila, avand in vedere multitudinea de acte relevante datate ulterior efectuarii expertizei medico-legale din dosarul penal, acte ce cuprind concluzii contradictorii cu privire la actul medical efectuat de parat.
Astfel, intr-un prim raport de expertiza efectuat in dosarul penal nr. xxxxxxx/2011 la data de 18.10.2011 au fost enumerate mai multe cauze de producere a traumatismelor suferite de reclamanta, primele clasate in cadrul concluziilor fiind tehnica medicala deficitara aplicata de parat si caracteristicile inadecvate ale substantelor folosite, iar pe ultimul loc al concluziilor a fost plasata o posibila reactie particulara, individuala, de raspuns a organismului reclamantei in prezenta substantelor folosite. Concluzia raportului a fost ambigua cu privire la cauza care a determinat aparitia edemului si nu a fost exclusa „o posibila inabilitate tehnica cu privire la locul injectarii”.
De aceea, a fost solicitata o noua expertiza medico-legala care a stabilit ca echimozele create in urma tratamentului estetic aplicat de parat, reclamantei, nu pot fi asimilate unor leziuni traumatice „ci sunt o complicatie posibila a injectarii unei substante in spatiul palpebral, avand in vedere particularitatile morfologice si histologice ale acestei regiuni”.
Avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala a prezentat concluzia ca „procedurile invazive, in activitatea medicala produc inevitabil leziuni (…)” – vezi filele 112-114 din dosarul de fond, inscrisuri privind referatul cu propunere de clasare din dosarul penal nr. xxxxxxx/2011. In acelasi dosar penal a fost prezentata si opinia medicului A______ F_______ – medic primar legist I.N.M.L. Bucuresti (vezi filele 231-245 dosar fond) care lamureate multiple aspecte ambigue si care precizeaza ca „la data finalizarii raportului de noua expertiza medico-legala au trecut 6 (aase) luni de la injectarea acidului hialuronic, iar formatiunile infraorbitale sunt prezente si evidente, constituind un prejudiciu estetic pentru doamna A_______”.
Desi opinia mentionata a fost ceruta in dosarul penal la care am facut referire, actul nu este semnat de expert, iar instanta de apel nu a facut cercetari cu privire la acest aspect, ceea ce era important pentru clarificarea situatiei de fapt, mai ales ca este in discutie o expertiza efectuata dupa mai mult timp de la data interventiei medicale estetice si care precizeaza ca efectele prejudiciilor suferite de reclamanta s-au prelungit mult in timp, ceea ce se afla in contradictie cu concluziile celorlalte opinii medicale, care au sustinut ca procedurile invazive in activitatea medicala produc inevitabil leziuni (!?), lasand la aprecierea instantei concluzia implicita ca minime leziuni au fost inevitabile, dar nu au precizat daca a fost normal ca leziunile sa ramana vizibile dupa trecerea unei perioade de timp de 6 luni.
De aceea, am apreciat ca instanta de apel trebuia sa cerceteze imprejurarile care au facut posibila depunerea la dosarul cauzei a unui raport medical foarte detaliat, dar nesemnat, eventual prin audierea ca martor a medicului A______ F_______ sau prin solicitarea de ataaare a lucrarii penale in care a fost cerut si efectuat acest raport medical.
De asemenea, dupa efectuarea primului raport de expertiza legala au fost depuse la dosar inscrisuri reprezentand opiniile unor medici francezi, care au consultat-o si tratat-o pe reclamanta si care au constatat ca rezultatul interventiei estetice efectuata de reclamant este in mod manifest dezastruos (fila 225 dosar fond) si ca substanta injectata era contraindicata pentru zona in care a fost aplicata (fila 223 dosar fond). Chiar daca aceste opinii au fost expuse ca urmare a observarii unor fotografii efectuate dupa interventia estetica efectuata de reclamanta, ele erau de natura a determina suficiente dubii cu privire la cauzele complicarii efectelor injectarii acidului hialuronic, astfel ca instanta de apel, avand in vedere si ambiguitatea concluziilor primei expertize medico-legale, trebuia, in mod necesar, sa dispuna efectuarea unei noi expertize medico-legale pentru stabilirea clara a situatiei de fapt si nu sa respinga proba solicitata, deoarece multiple elemente de fapt s-au adaugat probatoriului dupa efectuarea primei expertize.
Apreciez ca proba a fost respinsa in mod nelegal, desi era pertinenta, concludenta si utila, cu consecinta stabilirii unei situatii de fapt care se afla in contradictie cu probele administrate in cauza, motiv pentru care au propus admiterea recursului si rejudecarea cauzei in baza textelor de lege invocate in prezenta motivare.
JUDECATOR
R___ P__
Red. R.P.
Tehnored. GC 2 ex
08.07.2016
Sursa: http://www.rolii.ro/