In/existenta afectatiunii speciale in ceea ce priveste sumele datorate de tertul poprit asociatiei de proprietari

Existenta sau inexistenta unei afectatiuni speciale in ceea ce priveste sumele datorate lunar de tertul poprit debitoarei asociatia de proprietari, in cererile avand ca obiect validarea popririi infiintate asupra sumelor de bani datorate de catre membrii asociatiei. Asociatii de proprietari. Executare silita

  

DECIZIE nr. 84 din 26 noiembrie 2018 in interpretarea dispozitiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007

Dosar nr. 2.297/1/2018

Gabriela Elena Bogasiu                    – vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie – presedintele completului

Lavinia Curelea                                – presedintele delegat al Sectiei 1 civile

Eugenia Voicheci                             – presedintele Sectiei a II-a civile

Carmen Georgeta Negrila                – judecator la Sectia I civila

Adina Georgeta Nicolae                   – judecator la Sectia I civila

Nina Ecaterina Grigoras                  – judecator la Sectia I civila

Paula C. Pantea                                – judecator la Sectia I civila

Eugenia Puscasiu                             – judecator la Sectia I civila

Carmen Tranica Teau                      – judecator la Sectia a II-a civila

Cosmin Horia Mihaianu                  – judecator la Sectia a II-a civila

Minodora Condoiu                           – judecator la Sectia a II-a civila

Ianina Blandiana Gradinari             – judecator la Sectia a II-a civila

Roxana Popa                                    – judecator la Sectia a II-a civila

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent sa judece sesizarile ce formeaza obiectul Dosarului nr. 2.297/1/2018 este legal constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sedinta este prezidata de doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

La sedinta de judecata participa doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Tribunalul Mures – Sectia civila in vederea dezlegarii urmatoarei chestiuni de drept: „Modul de interpretare si aplicare a art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 si art. 12 pct. B lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007 privind existenta sau inexistenta unei afectatiuni speciale in ceea ce priveste sumele datorate lunar de tertul poprit debitoarei asociatia de proprietari, in cererile avand ca obiect validarea popririi infiintate asupra sumelor de bani datorate de catre membrii asociatiei de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de intretinere, in cazurile in care debitoare este asociatia de proprietari, creditor un tert, iar membrii asociatiei de proprietari sunt terti popriti.”

Dupa prezentarea referatului cauzei de catre magistratul – asistent, constatand ca nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau exceptii de invocat, presedintele completului, doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra sesizarilor privind pronuntarea unei hotarari prealabile.

INALTA CURTE,

deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:

I. Titularul si obiectul sesizarii

1. Prin incheierea din 3 mai 2018, pronuntata in Dosarul nr. 8.187/320/2016*, Tribunalul Mures – Sectia civila a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:

„Modul de interpretare si aplicare a art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 si art. 12 pct. B lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007 privind existenta sau inexistenta unei afectatiuni speciale in ceea ce priveste sumele datorate lunar de tertul poprit debitoarei asociatia de proprietari, in cererile avand ca obiect validarea popririi infiintate asupra sumelor de bani datorate de catre membrii asociatiei de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de intretinere, in cazurile in care debitoare este asociatia de proprietari, creditor un tert, iar membrii asociatiei de proprietari sunt terti popriti.”

2. Cererea de pronuntare a hotararii prealabile a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ia data de 6 septembrie 2018, cu nr. 2.297/1/2018.”

II. Temeiul juridic al sesizarii

3. Articolul 519 din Codul de procedura civila stipuleaza urmatoarele:

„Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata.”

III. Normele de drept intern care formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile

4. Art. 781 alin. (5) din Codul de procedura civila:

„(5) Nu sunt supuse executarii silite prin poprire:

a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie;

b) sumele reprezentand credite nerambursabile ori finantari primite de la institutii sau organizatii nationale si internationale pentru derularea unor programe ori proiecte;

c) sumele aferente platii drepturilor salariale viitoare, pe o perioada de 3 luni de la data infiintarii popririi. Atunci cand asupra aceluiasi cont sunt infiintate mai multe popriri, termenul de 3 luni in care se pot efectua plati aferente drepturilor salariale viitoare se calculeaza o singura data de la momentul infiintarii primei popriri.”

5. Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 230/2007.

„Art. 46. – Toti proprietarii au obligatia sa plateasca lunar, conform listei de plata a cheltuielilor asociatiei de proprietari, in avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contributie ce le revine la cheltuielile asociatiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociatia de proprietari.

Art. 47. – (1) Cheltuielile asociatiei de proprietari sunt urmatoarele:

a) cheltuieli pe numar de persoane care locuiesc sau desfasoara activitati in proprietati individuale;

b) cheltuieli pe consumuri individuale;

c) cheltuieli pe cota-parte indiviza, in functie de suprafata utila a proprietatii individuale;

d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociatiei de proprietari;

e) cheltuieli pe consumatori tehnici;

f) cheltuieli de alta natura.

(2) Asociatiile de proprietari pot hotari exceptarea de la plata cheltuielilor prevazute la alin. (1) lit, b) pentru copiii cu varsta de pana la 3 ani.

Art. 48. – (1) Stabilirea si repartizarea sumei care priveste proprietatea comuna ce revine fiecarui proprietar din cadrul condominiului se fac proportional cu cota-parte indiviza din proprietatea comuna.

(2) Cheltuielile efectuate de asociatia de proprietari pentru plata unor servicii de utilitati publice sau de alta natura, legate de proprietatile individuale din condominiu si care nu se factureaza individual pe fiecare dintre acestea, se repartizeaza dupa acelasi criteriu care a stat la baza emiterii facturii, in conformitate cu prevederile contractului incheiat cu furnizorul respectivului serviciu.”

6. Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, denumita in continuare Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007.

„Art. 12. – Proprietarii membri ai asociatiei, pe langa drepturile si indatoririle prevazute in statutul asociatiei de proprietari, au si urmatoarele drepturi si obligatii:

[… ] pct. B [… ] lit. c) sa contribuie la constituirea mijloacelor banesti si materiale ale asociatiei de proprietari si sa achite in termenul stabilit cota de contributie care le revine in cadrul cheltuielilor asociatiei de proprietari;”.

IV. Expunerea succinta a procesului

7. Prin Cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Targu Mures cu nr. 8.187/320 la data de 4 iulie 2016, creditoarea A, prin lichidator B, a solicitat, in contradictoriu cu debitoarea C si tertul poprit D, ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna validarea popririi pana la concurenta sumei de 35.362,79 lei, conform titlului executoriu, reprezentat de Ordonanta nr. 4.758 din 13 iunie 2012, pronuntata de Judecatoria Targu Mures in Dosarul nr. 2.841/320/2012, astfel cum rezulta din adresa de infiintare a popririi.

8. Judecatoria Targu Mures – Sectia civila, prin Sentinta civila nr. 98 din data de 9 ianuarie 2017, a respins cererea formulata de creditoarea A, prin lichidator B, in contradictoriu cu debitorul C si tertul poprit D, privind validarea popririi infiintate in Dosarul de executare nr. 686/E/2014 al E ca neintemeiata, a desfiintat poprirea infiintata de E in Dosarul de executare nr. 686/E/2014 cu privire la tertul poprit D si a respins cererea de amendare a tertului poprit ca neintemeiata.

9. In motivare s-a retinut ca, pentru solutionarea cauzei, nu prezinta importanta daca membrii asociatiei de proprietari au achitat sau nu partea care le-ar fi revenit din contractul de prestari servicii incheiat de catre debitoare cu creditoarea, poprirea fiind infiintata in virtutea calitatii tertului poprit de membru al asociatiei de proprietari, respectiv de debitor al asociatiei pentru tot ce se include in cotele la intretinere in mod generic. Ceea ce conteaza in procedura validarii este doar daca tertul poprit datoreaza bani debitorului sau nu, indiferent cu ce titlu, indiferent de obiectul sau momentul nasterii obligatiei.

10. S-a mai aratat ca, in speta, raportul juridic obligational intre tertul poprit si debitoare rezulta din obligatiile reglementate de art. 12 pct. B lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007, conform carora proprietarii trebuie sa contribuie la constituirea mijloacelor banesti si materiale ale asociatiei de proprietari si sa achite, in termenul stabilit, cota de contributie care le revine in cadrul cheltuielilor asociatiei de proprietari.

11. Cu toate acestea, instanta a retinut ca tertul poprit nu este debitor al C pentru sumele pe care le achita lunar.

12. S-a retinut in motivarea solutiei ca, potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007, „Toti proprietarii au obligatia sa plateasca lunar, conform listei de plata a cheltuielilor asociatiei de proprietari, in avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contributie ce le revine la cheltuielile asociatiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociatia de proprietari”.

13. Tertul poprit are obligatia de a achita cotele de intretinere catre C, insa asociatiei i-a fost recunoscut acest drept prin lege, actualmente Legea nr. 230/2007, fiind un intermediar intre proprietarul care beneficiaza de utilitati si prestatorii de utilitati, nu numai in conditiile art. 28 din Legea nr. 230/2007, cand se factureaza consumul individual pentru fiecare proprietar, dar si pentru plata utilitatilor ce sunt facturate pentru toti proprietarii pe numele asociatiei. In acest sens, art. 25 din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007 dispune ca: „(…) in vederea respectarii termenelor legale de plata a facturilor catre furnizorii de utilitati, administratorii au obligatia de a afisa lista de plata in termen de maximum 5 zile de la data primirii ultimei facturi expediate prin posta, certificata prin inscrisul de pe stampila postei, sau de la data confirmarii de primire, in cazul transmiterii facturii prin curier/delegat (..,).”

14 Destinatia sumelor datorate lunar cu titlu de cheltuieli de intretinere de catre tertul poprit este, in principal, plata furnizorilor de utilitati.

15. Deci, pentru sumele de bani pe care tertul poprit, in calitate de proprietar al unui apartament situat in condominiu administrat de asociatia de proprietari debitoare, trebuie sa le achite in cadrul cotelor la intretinere, in fapt proprietarul nu este debitor al asociatiei, ci al furnizorilor acestor utilitati sau fata de cei care presteaza servicii si pentru aceste sume nu se poate dispune validarea popririi, intrucat nu asociatia, ca persoana juridica distincta, beneficiaza de aceste sume de bani, ci cei care presteaza serviciile si care au dreptul la incasarea contravalorii utilitatilor, respectiv a salariilor sau remuneratiilor contractate.

16. Prin urmare, nu asociatia beneficiaza personal de cotele de intretinere ce trebuie sa fie achitate lunar de proprietar si nici nu are drept de dispozitie asupra acestora, astfel ca, fata de prevederile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, conform carora nu pot face obiectul executarii silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de drept de dispozitie, instanta a apreciat ca, in privinta acestor sume, nu se poate proceda nici la validarea popririi, neputand fi retinut raportul juridic tripartit caracteristic popririi.

17. Prin Cererea de apel inregistrata pe rolul Tribunalului Mures la data de 15 februarie 2017, creditoarea A, in faliment, prin lichidator B, a solicitat schimbarea in tot a sentintei mentionate in sensul admiterii cererii de validare a popririi formulate si obligarii tertului poprit la suportarea cheltuielilor de judecata.

18. Tribunalul Mures – Sectia civila a constatat admisibila sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul prezentei intrebari preliminare si a dispus suspendarea judecatii conform prevederilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedura civila.

V. Motivele retinute de titularul sesizarii care sustin admisibilitatea procedurii

19. Instanta de sesizare a constatat admisibilitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, motivat de faptul ca:

a) de lamurirea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 si art. 12 pct. B lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007 depinde solutionarea pe fond a cauzei, intrucat:

– prin apelul declarat in cauza se critica modul in care prima instanta a solutionat cererea de validare a popririi, respectiv prin respingerea acesteia, intrucat a apreciat ca, in speta, raportul juridic obligational intre tertul poprit si debitoare rezulta din obligatiile reglementate prin art. 12 pct, B lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007, asociatia fiind un intermediar intre proprietarul care beneficiaza de utilitati si prestatorii de utilitati, destinatia sumelor datorate lunar cu titlu de cheltuieli de intretinere de catre tertul poprit fiind, in principal, plata furnizorilor de utilitati;

– instanta de apel este chemata sa se pronunte asupra fondului cererii, prin apel, sustinandu-se ca instanta de fond nu a dezlegat corect cauza, stabilind in mod gresit ca asociatia de proprietari este un intermediar intre proprietarii de imobile si prestatorii de servicii de utilitate publica, iar sumele incasate ar fi supuse afectatiunii speciale, nefiind in prezenta cazului prevazut de art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, deoarece nu sunt indeplinite conditiile textului de lege, respectiv sa se prevada in actul normativ afectatiunea speciala a sumelor si excluderea lor de la orice urmarire;

– prin urmare, in functie de modul de interpretare si aplicare a prevederilor legale mentionate, instanta de apel va solutiona apelul declarat;

b) problema de drept este noua, deoarece, prin consultarea jurisprudentei, s-a constatat ca asupra acestei probleme Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o alta hotarare;

c) problema de drept nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, conform evidentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

VI. Punctul de vedere al completului de judecata

20. Instanta de sesizare a aratat ca la nivelul Tribunalului Mures – Sectia civila au fost solutionate mai multe cauze cu acest obiect, validare poprire, in care creditoarea A solicita validarea popririi infiintate asupra sumelor de bani datorate de proprietarii de apartamente catre asociatia de proprietari, insa solutiile au fost neunitare.

21. Astfel, unele completuri au apreciat ca, in mod gresit, prima instanta a considerat ca sumele incasate de asociatia de proprietari de la proprietarii locuintelor, cu titlu de cheltuieli comune de intretinere, se constituie intr-un fond cu afectatiune speciala, astfel ca acestea nu pot fi urmarite.

22. S-a retinut ca este discutabila incidenta in cauza a prevederilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, potrivit carora nu sunt supuse executarii silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie. Legea nr. 230/2007 nu prevede ca incasarile asociatiei din partea proprietarilor de locuinte, reprezentand cota-parte din cheltuielile comune si cota-parte din contravaloarea utilitatilor si serviciilor furnizate de terti, se constituie intr-un fond special, cu afectatiune speciala.

23. Nu rezulta din prevederile legale ca fondul din care se achita contravaloarea serviciilor de care au beneficiat membrii asociatiei ar avea ceva special si nu ar putea fi urmarit pentru realizarea unor creante de aceeasi natura pe care le au furnizorii impotriva asociatiei. Art. 22 alin. (7) din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007 prevede fondurile constituite la nivelul asociatiei. Art. 24 din acelasi act normativ instituie obligatia constituirii a trei fonduri speciale, aratand totodata si destinatia acestor sume.

Astfel, asociatia de proprietari va constitui un fond pentru repararea partilor de constructii/instalatii aflate in proprietate comuna, fond cu perioada de folosire limitata, care va fi depus in contul asociatiei de proprietari si nu va putea fi folosit decat cu acordul adunarii generale a asociatiei de proprietari, in conformitate cu bugetul de venituri si cheltuieli.

De asemenea, veniturile obtinute de asociatia de proprietari din activitati economice sau din alte activitati desfasurate se constituie ca fond special si se vor utiliza in exclusivitate pentru imbunatatirea confortului si eficientei condominiului, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune, potrivit art. 45 alin. (3) din Legea nr. 230/2007. In aceste venituri se cuprind si cele obtinute din inchirierea unor spatii aflate in proprietate comuna indiviza, a spatiilor pentru instalarea de reclame si pentru serviciul de televiziune prin cablu, firme luminoase, precum si alte venituri obtinute din orice sursa, in conditiile legii. Aceste venituri se constituie ca surse proprii ale asociatiei de proprietari, nu se platesc proprietarilor, nu pot fi folosite la constituirea sau la completarea fondului de rulment si nu pot fi folosite la plata facturilor emise de furnizorii de servicii publice de utilitati. Acest fond va fi depus in contul asociatiei de proprietari si nu va putea fi folosit decat cu acordul adunarii generale a asociatiei de proprietari, in conformitate cu bugetul de venituri si cheltuieli. In fine, art. 25 din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007 reglementeaza constituirea si utilizarea fondului de penalitati de intarziere, aratand ca sumele rezultate din aplicarea penalitatilor de intarziere vor face obiectul fondului de penalitati al asociatiei de proprietari si se vor utiliza numai pentru plata penalizarilor impuse asociatiei de proprietari de catre terti si pentru cheltuieli de reparatii ale proprietatii comune sau pentru alte cheltuieli de natura administrativa.

24. S-a retinut ca au un regim special doar cele trei fonduri mentionate anterior, cel de reparatii, cel constituit din veniturile proprii si cel al penalitatilor de intarziere.

25. Astfel, din economia celor doua acte normative nu s-a retinut interdictia de urmarire silita a sumelor incasate de asociatia de proprietari de la membrii sai.

26. In al doilea rand, este de subliniat ca suma la care a fost obligata debitoarea prin sentinta civila pronuntata de Judecatoria Targu Mures are aceeasi natura cu sumele incasate de asociatie de la membrii sai (contravaloarea unor utilitati furnizate, mai concret energia termica). Nu se poate pune astfel problema ca s-ar incerca executarea silita a unei creante reprezentand sume de alta natura. Apare astfel firesc ca din sumele incasate de asociatie de la membrii sai (in urma defalcarii cheltuielilor potrivit art. 47 din Legea nr. 230/2007) sa se achite datoriile avand aceeasi natura, chiar daca sunt mai vechi si au fost stabilite de instanta de judecata. Considerand ca respectivele sume nu pot fi urmarite, s-ar ajunge astfel la o adevarata „imunitate de executare silita” a debitoarei, care, in realitate, isi invoca propria culpa, adica neplata la timp a contravalorii serviciilor de care a beneficiat.

27. Asa cum, potrivit art. 50 alin. (3) din Legea nr. 230/2007, „Sentinta data in favoarea asociatiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusa in aplicare pentru acoperirea datoriilor prin orice modalitate permisa de Codul de procedura civila„, si creditorii asociatiei pot sa isi realizeze creantele in orice modalitate prevazuta de lege (cu exceptia celor trei categorii de fonduri speciale).

28. Ceea ce conteaza in cauza este ca intimata are calitatea de debitoare fata de unul dintre furnizorii de servicii/utilitati, iar tertul poprit datoreaza lunar asociatiei sume de aceeasi natura, care pot fi deci urmarite prin poprire.

29. Alte completuri de judecata au apreciat ca solutia primei instante de respingere a cererii de validare a popririi este corecta.

30. Acestea au avut in vedere faptul ca asociatia de proprietari functioneaza ca un intermediar intre furnizorii de servicii publice si consumatori, precum si ca sumele de bani reprezentand cote de contributie sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie, astfel cum prevede art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila. Din reglementarile citate anterior rezulta ca utilizarea cotelor de contributie se efectueaza exclusiv pentru achitarea datoriilor la diferitii furnizori si a celorlalte cheltuieli necesare pentru repararea si imbunatatirea proprietatii comune. Prin urmare, sistarea acestor plati imperative ar putea avea consecinte inadmisibile, precum sistarea furnizarii utilitatilor catre proprietarii cu platile la zi si incalcarea obligatiei legale de intretinere in conditii corespunzatoare de utilizare a unitatii locative. Asociatia de proprietari este lipsita de dreptul de dispozitie asupra acestor cote de contributie, fiind obligata sa utilizeze respectivele sume pentru achitarea datoriilor expres indicate in listele de plata afisate potrivit legii.

31. Natura de creante cu regim special este confirmata si de privilegiul imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor si altor spatii proprietati individuale ale proprietarilor din condominiu, precum si de privilegiul instituit in favoarea asociatiilor de proprietari asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cota de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari.

32. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 51 alin. (1) din Legea nr. 230/2007, „Asociatia de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor si altor spatii proprietati individuale ale proprietarilor din condominiu, precum si un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cota de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, dupa cheltuielile de judecata datorate tuturor creditorilor in interesul carora au fost facute”.

33. Membrii asociatiei de proprietari au obligatia de a achita lunar catre asociatia de proprietari cota de contributie ce le revine din cheltuielile constand in consumul de utilitati, pe baza facturilor emise de furnizorii de utilitati. Potrivit Legii nr. 230/2007, scopul principal al constituirii asociatiilor de proprietari este acela de a asigura o mai buna administrare a spatiilor comune, precum si o mai buna gestionare a cheltuielilor legate de intretinerea acestora si de consumul de utilitati. Potrivit atributiilor conferite acestora, asociatiile de proprietari sunt intermediarii dintre proprietarii de apartamente care beneficiaza de utilitati si prestatorii serviciilor de furnizare a utilitatilor, nu numai in conditiile art. 28 din Legea nr. 230/2007, cand se factureaza consumul individual pentru fiecare proprietar, dar si pentru plata utilitatilor ce sunt facturate pentru toti proprietarii pe numele asociatiei. In acest sens, art. 25 din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007 dispune ca: „(…) in vederea respectarii termenelor legale de plata a facturilor catre furnizorii de utilitati, administratorii au obligatia de a afisa lista de plata in termen de maximum 5 zile de la data primirii ultimei facturi expediate prin posta, certificata prin inscrisul de pe stampila postei, sau de la data confirmarii de primire, in cazul transmiterii facturii prin curier/delegat (…)”.

34. Astfel, destinatia sumelor datorate lunar cu titlu de cheltuieli de intretinere de catre proprietarii apartamentelor din cadrul unei asociatii de proprietari o constituie, in principal, plata furnizorilor de utilitati.

35. Rezulta ca, pentru sumele de bani pe care tertul poprit, in calitate de proprietar al unui apartament situat in condominiul administrat de asociatia de proprietari debitoare, trebuie sa le achite in cadrul cotelor la intretinere, acesta nu este debitor al asociatiei debitoare, ci debitor ai societatilor furnizoare de utilitati sau care presteaza servicii, astfel incat pentru aceste sume nu se poate dispune validarea popririi, intrucat nu debitoarea beneficiaza de aceste sume de bani, ci cei care presteaza serviciile si care au dreptul la incasarea contravalorii utilitatilor, respectiv a salariilor sau remuneratiilor contractate.

36. Prin urmare, nu debitoarea beneficiaza personal de cotele de intretinere ce trebuie sa fie achitate lunar de proprietarii de apartamente si nici nu are drept de dispozitie asupra acestora, astfel ca, fata de prevederile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, conform carora nu pot face obiectul executarii silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de drept de dispozitie, rezulta ca, in privinta acestor sume, nu se poate proceda nici la validarea popririi. Sumele cu destinatie de fond de rulment sunt asimilate celor cu destinatie de cheltuieli curente, constituindu-se ca plati anticipate, in vederea asigurarii fondurilor necesare platilor curente. Prin urmare, si aceste sume sunt din categoria celor fata de care asociatia nu are drept de dispozitie, fiind destinate platii utilitatilor si serviciilor furnizorilor de utilitati tot in cadrul raporturilor de intermediere in virtutea carora asociatia de proprietari functioneaza, intrand asadar in categoria celor cu afectatiune speciala, fata de care nu se poate institui si valida poprirea.

37. S-a apreciat ca intentia legiuitorului a fost de a include cvasitotalitatea sumelor aflate in gestiunea asociatiei in categoria celor destinate exclusiv platii utilitatilor si serviciilor de care beneficiaza proprietarii, intrucat s-a stabilit ca si veniturile obtinute de asociatia de proprietari din activitati economice sau din alte activitati desfasurate se constituie ca fond special si se vor utiliza in exclusivitate pentru imbunatatirea confortului si eficientei condominiului, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune; prin urmare, o alta interpretare, care ar permite poprirea sumelor datorate de tertul poprit, cu titlu de cheltuieli comune catre asociatie, ar fi vadit contrara legii.

VII. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

38. Apelanta creditoare nu si-a exprimat punctul de vedere asupra acestei chestiuni in mod separat, ulterior comunicarii cererii de sesizare, dar din cuprinsul apelului formulat rezulta sustinerea acesteia conform careia sumele de bani datorate de proprietarii de apartamente asociatiei de proprietari nu sunt supuse unei afectatiuni speciale.

39. Intimatul tert poprit nu si-a exprimat punctul de vedere asupra acestei chestiuni in mod separat, ulterior comunicarii cererii de sesizare, dar din cuprinsul intampinarii reiese ca sumele de bani in discutie sunt supuse unei afectatiuni speciale in baza prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.588/2007 si ale Legii nr. 230/2007.

40. Intimata debitoare C este cea care a formulat solicitarea de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar opinia sa este in sensul ca cheltuielile comune de intretinere reglementate de art. 46,47 si 48 din Legea nr. 230/2007, precum si de art. 12 pct. B lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007 sunt exceptate de la executarea silita prin poprire potrivit art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, intrucat au o afectatiune speciala legala, fiind platite de proprietari potrivit destinatiilor prevazute de lege, sume care nu ar putea fi platite individual de catre proprietari, ci doar prin intermediul asociatiei.

Afectatiunea speciala este data sumelor prin prisma destinatiei pe care o dau la plata proprietarii, in conditiile in care proprietarii nu ar putea plati cheltuielile altfel decat prin intermediul asociatiei, aceasta fiind special constituita in acest scop, nefiind utilizator direct al niciunuia dintre serviciile prestate.

Sistarea acestor plati imperative ar putea avea consecinte inadmisibile: sistarea furnizarii utilitatilor catre proprietarii cu platile la zi si incalcarea obligatiei legale de intretinere in conditii corespunzatoare de utilizare a unitatii locative. Pentru recuperarea debitelor cu privire la serviciile publice de utilitati, furnizorul serviciului va actiona impotriva proprietarilor restantieri. Avand in vedere categoria si componentele ce intra in continutul cheltuielilor de intretinere gestionate de asociatia de proprietari, cu luarea in considerare a destinatiei acestor sume, creditoarea A, in faliment, care nu mai furnizeaza populatiei agent termic din anul 2013, nu poate urmari sumele ce vor fi platite in viitor de locatari pentru alte servicii de utilitati publice.

Prin completarea la cererea de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, debitoarea mai invoca faptul ca tertul poprit, fiind membru al asociatiei, este parte a acesteia; dat fiind acest raport, de parte-intreg, nu se poate admite executarea silita a membrilor asociatiei in calitate de terti, creditoarea incercand un artificiu juridic pentru obtinerea executarii acelor membri ai asociatiei care sunt solvabili, ignorandu-i pe cei insolvabili.

Aceasta argumentatie juridica se regaseste in numeroase solutii pronuntate de Judecatoria Braila, Tribunalul Braila, Judecatoria Suceava, Tribunalul Suceava, unde fosti furnizori de agent termic au incercat artificii juridice similare, insa acestea au fost respinse.

In final, s-a aratat ca practica instantelor este diferita in apel, unii proprietari vecini fiind obligati la plata cotelor lunare de intretinere prezente si viitoare catre executor pentru plata energiei termice, iar alti proprietari nu.

VIII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie

41. Curtile de apel nu au o jurisprudenta in materie.

42. Opinia unanima a judecatorilor Sectiei I civile a Tribunalului Bacau, exprimata la nivel teoretic, este in sensul ca exista afectatiune speciala in ceea ce priveste sumele datorate lunar de tertul poprit, membru al asociatiei de proprietari, debitoarei asociatia de proprietari, acestea neputand fi supuse popririi, iar judecatorii din cadrul Sectiei civile a Judecatoriei Piatra-Neamt au opinat, in majoritate, ca sumele datorate lunar de proprietari cu titlu de cheltuieli de intretinere asociatiei de proprietari nu sunt supuse unei afectatiuni speciale prevazute de lege, in sensul avut in vedere prin dispozitiile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, mentionandu-se existenta unor hotarari judecatoresti, care insa nu au fost inaintate.

43. In urma consultarii judecatorilor Sectiei I civile a Tribunalului Brasov, s-a conturat opinia ca dispozitiile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul procedura civila, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 si art. 12 pct. B lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007 se interpreteaza in sensul ca sumele datorate de locatari (terti popriti) asociatiei de proprietari (debitoare), cu titlu de cote din cheltuielile comune de intretinere, nu sunt destinate unei afectatiuni speciale, prevazute expres de lege.

Punctul de vedere exprimat de Judecatoria Brasov este ca exista o afectatiune speciala in ceea ce priveste suma datorata lunar de membrii asociatiei de proprietari cu titlu de cheltuieli de intretinere, iar aceasta suma nu poate face obiectul popririi.

44. Curtea de Apel Bucuresti, inaintand hotarari judecatoresti pronuntate de instante din circumscriptia acesteia, intr-o opinie majoritara, a apreciat ca sumele datorate lunar de proprietari asociatiei de proprietari sunt destinate unei afectatiuni speciale, neputand fi, in consecinta, supuse executarii silite prin poprire, conform art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila.

In considerarea acestei opinii s-a invocat regimul asociatiei de proprietari, care trebuie analizat pornind de la scopul pentru care a fost infiintata asociatia de proprietari, precum si faptul ca asociatia de proprietari nu poate dispune de sumele incasate de la proprietari.

A fost exprimata si opinia minoritara, potrivit careia sumele incasate de asociatia de proprietari de la proprietarii locuintelor, cu titlu de cheltuieli comune de intretinere, nu se constituie intr-un fond cu afectatiune speciala, astfel ca acestea pot fi urmarite silit prin poprire, nefiind incidente prevederile art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila.

In argumentarea acestei opinii s-a invederat ca Legea nr. 230/2007 nu prevede ca incasarile asociatiei din partea proprietarilor de locuinte, reprezentand cota-parte din cheltuielile comune si cota-parte din contravaloarea utilitatilor si serviciilor furnizate de terti, se constituie intr-un fond special, cu afectatiune speciala.

Astfel, s-a aratat ca nu rezulta din prevederile legale ca fondul din care se achita contravaloarea serviciilor de care au beneficiat membrii asociatiei ar avea ceva special si nu ar putea fi urmarit pentru realizarea unor creante de aceeasi natura pe care le au furnizorii impotriva asociatiei. Art. 22 alin. (7) din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007 prevede fondurile constituite la nivelul asociatiei. Art. 24 din acelasi act normativ instituie obligatia constituirii a trei fonduri speciale, aratand totodata si destinatia acestor sume. Astfel, asociatia de proprietari va constitui un fond pentru repararea partilor de constructii/instalatii aflate in proprietate comuna, fond cu perioada de folosire limitata, care va fi depus in contul asociatiei de proprietari si nu va putea fi folosit decat cu acordul adunarii generale a asociatiei de proprietari, in conformitate cu bugetul de venituri si cheltuieli.

45. Opinia majoritara exprimata la nivelul Judecatoriei Constanta, inaintandu-se hotarari judecatoresti, a fost in sensul ca aceste sume au o afectatiune speciala.

Judecatoria Tulcea a considerat admisibile cererile de validare a popririi, in situatia in care debitoare este o asociatie de proprietari, iar tert poprit unul dintre membrii acestei asociatii, apreciindu-se ca sumele datorate lunar de catre tertul poprit debitoarei, cu titlu de cheltuieli de intretinere, nu se incadreaza in dispozitiile art. 781 afin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, atasandu-se doua hotarari judecatoresti.

46. In exprimarea unui punct de vedere teoretic, judecatorii din cadrul Sectiei civile a Judecatoriei Bistrita au apreciat ca, potrivit art. 781 alin. (1) din Codul de procedura civila, „Sunt supuse urmaririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului ori detinute in numele sau de o a treia persoana sau pe care aceasta din urma i le va datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente (…)”.

47. In opinia judecatorilor din cadrul Sectiei civile a Tribunalului Cluj, sumele datorate lunar de catre membrii asociatiei de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de intretinere au afectatiune speciala, deoarece sunt destinate achitarii utilitatilor si efectuarii reparatiilor.

Sumele anterior mentionate nu pot fi destinate achitarii datoriilor de alta natura ale asociatiei, deoarece in lipsa fondurilor necesare achitarii utilitatilor (apa, canal, electricitate etc.), furnizorii de servicii procedeaza la sistarea utilitatilor.

48. Opinia judecatorilor Sectiei I civile din cadrul Curtii de Apel Galati este in sensul ca asupra sumelor de bani respective se poate dispune executarea silita prin poprire.

Majoritatea judecatorilor Sectiei I civile a Tribunalului Galati au imbratisat opinia potrivit careia, in raportul dintre asociatia de proprietari si proprietari, acestia nu au calitatea de terti, ci sunt parte a asociatiei, avand calitatea de membru. Ca atare, dat fiind raportul parte-intreg intre proprietari si asociatie, nu s-ar putea admite executarea silita a acestora in calitate de terti.

49. Judecatoria lasi a comunicat ca, in urma consultarii colectivului Sectiei civile cu privire la aceasta chestiune, la nivel teoretic, s-au conturat ambele opinii, respectiv ca nu pot fi supuse popririi sumele de bani rulate prin conturile debitoarei, justificat de faptul ca acestea sunt destinate afectatiunilor speciale consacrate de dispozitiile legale incidente, o interpretare contrara fiind de natura sa prejudicieze alti creditori ai debitoarei poprite, si, in opinie minoritara, ca afectatiunea speciala a unor sume de bani, care nu pot fi supuse popririi, este reglementata cu titlu de exceptie, fara ca sumele de bani incasate in contul cotelor de intretinere si penalitatilor sa fie incadrate intr-o atare derogare.

50. Punctul de vedere exprimat de catre magistratii care judeca in aceasta materie la Tribunalul Vaslui este acela ca cererea de validare a popririi nu poate fi admisa intr-o asemenea situatie, sumele datorate de tertul poprit asociatiei de proprietari avand o afectatiune speciala prevazuta de lege si neputand fi executate silit prin poprire, conform art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila.

Aceste sume de bani sunt destinate achitarii utilitatilor, iar asociatia de proprietari nu are un drept de dispozitie asupra acestora, asociatia avand calitate de intermediar intre membrii sai si furnizorii de utilitati, in acest sens fiind si art. 24 din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007.

51. Punctul de vedere al judecatorilor din cadrul Sectiei civile a Tribunalului Arges este in sensul respingerii unor astfel de cereri de validare a popririi, invederandu-se ca sumele de bani reprezentand cote de contributie sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege, respectiv acoperirea contravalorii utilitatilor furnizate apartamentelor ce fac parte din asociatia de proprietari, conform listei de plata, astfel cum prevede art. 46 din Legea nr. 230/2007, iar debitoarea asociatia de proprietari este lipsita de dreptul de dispozitie asupra acestor sume, actionand ca un intermediar intre furnizori si proprietarii apartamentelor, membri ai asociatiei.

52. Opinia unanima exprimata de judecatorii Sectiei I civile a Tribunalului Dambovita este in sensul ca exista argumente pentru existenta unei afectatiuni speciale in ceea ce priveste sumele datorate lunar de tertul poprit debitoarei asociatia de proprietari, in cererile avand ca obiect validarea popririi infiintate asupra sumelor de bani datorate de catre membrii asociatiei de proprietari cu titlu de cheltuieli lunare de intretinere, in cazurile in care debitoare este asociatia de proprietari, creditor un tert, iar membrii asociatiei de proprietari sunt terti popriti.

53. Punctul de vedere teoretic exprimat de judecatorii din cadrul instantelor arondate Curtii de Apel Targu Mures este in sensul ca, pentru sumele de bani pe care tertul poprit, in calitate de proprietar al unui apartament situat in condominiul administrat de asociatia de proprietari debitoare, trebuie sa le achite in cadrul cotelor la intretinere, tertul poprit membru al asociatiei de proprietari nu este debitor al asociatiei debitoare, ci este debitor al societatilor furnizoare de utilitati sau care presteaza servicii, astfel incat pentru aceste sume nu se poate dispune validarea popririi, intrucat nu debitoarea beneficiaza de aceste sume de bani, ci cei care presteaza serviciile si care au dreptul la incasarea contravalorii utilitatilor, respectiv a salariilor sau remuneratiilor contractate.

54. Curtea de Apel Timisoara, din punct de vedere teoretic, a apreciat ca dispozitiile legale ce fac obiectul sesizarii permit interpretarea potrivit careia proprietarii spatiilor din condominium, ca membri ai asociatiei de proprietari, nu pot avea calitate de terti parati, deoarece ei nu sunt debitori ai asociatiei pentru cheltuieli lunare de intretinere, aferente proprietatii comune.

55. Ministerul Public, prin Adresa nr. 2.206/C/2.295/III-5 din 28 septembrie 2018, a comunicat ca, la nivelul Sectiei judiciare – Serviciul judiciar civil, nu se verifica practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii.

IX. Jurisprudenta Curtii Constitutionale

56. In ce priveste jurisprudenta Curtii Constitutionale, s-a constatat ca in mai multe randuri a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 (asa cum rezulta, de exemplu, din deciziile nr. 1.161 din 11 decembrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2008, nr. 40 din 31 ianuarie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 193 din 13 martie 2008, nr. 393 din 19 martie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 280 din 29 aprilie 2009, nr. 1.652 din 16 decembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 185 din 16 martie 2011, nr. 596 din 5 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 454 din 6 iulie 2012, nr. 501 din 15 mai 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, si nr. 519 din 15 mai 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 569 din 10 august 2012).

X. Raportul asupra chestiunii de drept

57. Prin raportul intocmit in conformitate cu prevederile art. 520 din Codul de procedura civila, retinand ca sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile de dezlegare a unor chestiuni de drept, pe fondul cauzei, s-a concluzionat ca, in interpretarea dispozitiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007, sumele datorate lunar de tertul poprit, membru al asociatiei de proprietari, debitoarei asociatia de proprietari, cu titlu de cheltuieli de intretinere, au afectatiunea speciala corespunzatoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislatia in materie.

XI. Inalta Curte de Casatie si Justitie

XI.1. Admisibilitatea sesizarii

58. Potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, „daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul iegii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata”.

59. Din cuprinsul prevederilor legale enuntate anterior se desprind conditiile de admisibilitate pentru declansarea procedurii de sesizare in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, conditii care trebuie sa fie intrunite in mod cumulativ, respectiv:

– existenta unei cauze aflate in curs de judecata;

– instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie sa judece cauza in ultima instanta;

– cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;

– solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere;

– chestiunea de drept a carei lamurire se cere sa fie noua;

– chestiunea de drept nu a facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.

60. Verificarea admisibilitatii sesizarii, din aceasta perspectiva, releva indeplinirea cumulativa a conditiilor prevazute de lege.

61. Astfel, litigiul in legatura cu care s-a formulat sesizarea este in curs de judecata, titularul sesizarii, Tribunalul Mures – Sectia civila, investit cu calea de atac a apelului, urmeaza sa solutioneze cauza in ultima instanta, prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti care, potrivit art. 791 din Codul de procedura civila raportat la art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedura civila, este definitiva.

62. Cauza care face obiectul judecatii in apel se afla in competenta legala a unui complet de judecata al Tribunalului Mures – Sectia civila investit sa o solutioneze; litigiul are ca obiect o cerere de validare a popririi, ce confera competenta tribunalului sa judece in ultima instanta.

63. Asupra conditiei referitoare la existenta unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei se constata ca art. 519 din Codul de procedura civila nu defineste notiunea de „chestiune de drept”. In doctrina s-a aratat insa ca, pentru a fi vorba de o problema de drept reala, trebuie ca norma de drept disputata sa fie indoielnica, imperfecta, lacunara sau neclara, susceptibila de mai multe interpretari.

O astfel de interpretare diferita in legatura cu textele de lege mentionate in cuprinsul sesizarii a rezultat din jurisprudenta anexata, in contextul in care unele instante au procedat la validarea popririi, considerand ca nu exista o anumita afectatiune a sumelor, iar alte instante au apreciat ca, dimpotriva, exista impediment pentru validarea popririi, rezultat dintr-o anumita destinatie a sumelor de bani.

64. Este indeplinita si conditia referitoare la relatia dintre dezlegarea data chestiunii de drept si solutionarea pe fond a cauzei.

Aceasta intrucat se constituie in critica in calea de atac a apelului modalitatea in care prima instanta a facut interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, in legatura cu afectatiunea sumelor prevazute de art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 si in ce masura aceasta este de natura sa atraga excluderea de la urmarirea silita, prin poprire, in contextul existentei unei clasificari a tipurilor de Cheltuieli si a regimului juridic specific fiecareia

65. De asemenea se constata ca fiind indeplinita cerinta noutatii chestiunii de drept supuse interpretarii, care, potrivit art. 519 din Codul de procedura civila, reprezinta o conditie distincta de admisibilitate.

Astfel, legislatia care a suscitat interpretari diferite este relativ recenta, iar examenul jurisprudential efectuat a relevat ca nu s-a cristalizat o practica unitara si constanta in legatura cu chestiunea de drept a carei lamurire se solicita, situatie care justifica interesul in formularea unei cereri pentru pronuntarea unei hotarari prealabile in scopul prevenirii aparitiei unei jurisprudente neunitare.

66. Totodata, se constata ca asupra acestei chestiuni de drept Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat anterior si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii ori al unei alte hotarari prealabile.

67. Prin urmare, sesizarea intruneste cumulativ conditiile de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, astfel incat se impune a se da eficienta mecanismului de unificare reprezentat de pronuntarea unei hotarari prealabile, in vederea atingerii dezideratului acestei institutii procesuale, respectiv preintampinarea solutionarii diferite a unei chestiuni de drept de catre instantele judecatoresti (control a priori), determinand si efectul asigurarii securitatii raporturilor juridice.

XI.2. Asupra fondului sesizarii Inaltei Curti de Casatia si Justitia cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

68. Chestiunea de drept a carei lamurire se solicita vizeaza posibilitatea validarii popririi asupra sumelor de bani datorate de un membru al asociatiei de proprietari (tert poprit) debitorului asociatia de proprietari, la solicitarea creditorului, furnizor de utilitati.

69. Controversa a fost transata diferit, asa cum rezulta din jurisprudenta anexata, apreciindu-se deopotriva ca astfel de sume pot face obiect al popririi sau, dimpotriva, ca opereaza indisponibilitatea prevazuta de art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila.

70. Raspunsul asupra acestei chestiuni de drept ridicate in practica instantelor de judecata presupune analiza: (A) naturii cheltuielilor lunare ale asociatiei de proprietari; a existentei relatiei tripartite pe care o implica solicitarea de validare’ a popririi (B), cu referire specifica la afectatiunea sumelor platite lunar cu titlu de intretinere de un membru al asociatiei de proprietari, respectiv, daca si in ce masura aceasta afectatiune este apta sa constituie un impediment in calea executarii prin poprire (C).

A) Natura cheltuielilor lunare ale asociatiei de proprietari

71. Cheltuielile asociatiei de proprietari, la plata carora trebuie sa contribuie lunar toti proprietarii, pe baza facturilor emise de furnizori (conform art. 46 din Legea nr. 230/2007), sunt detaliate prin dispozitiile art. 47 din actul normativ mentionat ca fiind: a) cheltuieli pe numar de persoane care locuiesc sau desfasoara activitati in proprietati individuale; b) cheltuieli pe consumuri individuale; c) cheltuieli pe cota-parte indiviza, in functie de suprafata utila a proprietatii individuale; d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociatiei de proprietari; e) cheltuieli pe consumatori tehnici; f) cheltuieli de alta natura.

72. In mod corespunzator, aceste cheltuieli sunt explicitate prin Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007 (Norme metodologice), care detaliaza, pe fiecare categorie de cheltuieli, ce fel de consumuri ori servicii incorporeaza ele.

73. Astfel, cheltuielile determinate in functie de numarul persoanelor care locuiesc in condominiu sunt cheltuielile asociatiei pentru apa rece, calda, canalizare, combustibil pentru prepararea apei calde de consum, energia termica utilizata pentru functionarea instalatiilor comune, colectarea deseurilor menajere etc. (art. 34 din Normele metodologice).

74. Cheltuielile pe consumuri individuale reprezinta cheltuielile asociatiei pentru: apa rece si canalizare, apa calda menajera, energia termica, combustibilul si apa rece pentru prepararea apei calde, gaze naturale, incalzirea apartamentului sau a spatiului cu alta destinatie decat aceea de locuinta (art. 39 din Normele metodologice).

75. Referitor la cheltuielile pe cota-parte indiviza, in functie de suprafata utila a proprietatii individuale, din art. 43 din Normele metodologice rezulta ca sunt acelea efectuate cu administrarea, intretinerea, repararea, exploatarea si, dupa caz, consolidarea partilor de constructii si instalatii din condominiu aflate in proprietate comuna.

76. In privinta cheltuielilor pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociatiei de proprietari, ele sunt destinate acoperirii serviciilor individuale pentru proprietari, toti sau in parte, nefiind gestionate insa de acestia, ci prin intermediul asociatiei (art. 48 din Normele metodologice), si sunt detaliate ca atare prin prevederile art. 49 din Normele metodologice (cheltuieli referitoare la citirea, calculul, gestiunea consumurilor individuale de apa rece, apa calda, caldura, gaze etc.).

77. Cheltuielile pe consumatori tehnici sunt acelea care vizeaza consumurile pentru incalzirea proprietatilor individuale – apartamente, spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta (art. 51 din Normele metodologice).

78. Potrivit art. 53 si 54 din Normele metodologice sunt cheltuieli de alta natura acelea efectuate pentru plata unor servicii care nu pot fi repartizate dupa criteriile prevazute la art. 47 lit. a)-c) din Legea nr. 230/2007, cum ar fi cheltuielile pentru lucrari de intretinere, reparatii si inlocuiri la antenele colective de televiziune, cele privind cutiile postale, cheile de la usa de intrare comuna etc.

79. La acestea se adauga si contributia pe care o datoreaza fiecare membru la constituirea fondurilor asociatiei, necesare organizarii si functionarii acesteia, respectiv: fondul de rulment, fondul pentru repararea partilor de constructii/instalatii aflate in proprietatea comuna (art. 45 din Legea nr. 230/2007, art. 24 din Normele metodologice).

80. Rezulta asadar ca este vorba despre mai multe categorii de cheltuieli, in privinta carora dispozitiile art. 46 din Legea nr. 230/2007, coroborat cu art. 12 pct. B lit. c) din Normele metodologice, dispun ca plata trebuie sa se efectueze, in avans sau la termenul stabilit, pe baza facturilor emise, corespunzator cotei de contributie ce revine fiecarui proprietar, inclusiv cele aferente fondurilor asociatiei de proprietari.

81. Conform reglementarii legale, diferitele categorii de cheltuieli se regasesc evidentiate ca atare in cuantumul total al contributiei datorate lunar, astfel incat se pune problema daca si in ce masura un creditor poate urmari pentru indestularea creantei sale intreaga suma (in care sunt incluse contributii si pentru acoperirea altor cheltuieli) sau numai, in mod specific, partea din aceste cheltuieli care i se cuvine pentru serviciul prestatori utilitatea furnizata.

82. Corelativa este chestiunea referitoare la afectatiune, si anume daca indisponibilizarea poate viza intreaga suma a cheltuielilor lunare de intretinere sau numai acea parte a ei destinata acoperirii serviciilor prestate de alti furnizori decat cel care porneste executarea silita (de exemplu, cel care nu si-a recuperat contravaloarea energiei termice livrate nu ar putea solicita poprirea intregii sume datorate cu titlu de cheltuieli de intretinere, aferente acoperirii mai multor consumuri si servicii).

83. A considera altfel, respectiv fie imposibilitatea urmaririi de catre fiecare creditor a partii din suma corespunzatoare creantei sale in considerarea unei indisponibilizari totale a contributiei lunare de intretinere, fie, dimpotriva, posibilitatea urmaririi intregii sume de catre un singur creditor (indiferent de faptul ca respectiva suma incorporeaza mai multe creante cu titulari diferiti), ar insemna sa se nege, practic, dreptul fiecarui creditor de a-si putea valorifica propria creanta.

84. Sensul legii, atunci cand a procedat la o detaliere a cheltuielilor, pe diferite categorii de consum, trebuie vazut si in legatura Cu posibilitatea furnizorilor de utilitati publice sau de alta natura de a-si recupera cheltuielile, inclusiv in situatia in care nu sunt incheiate contracte individuale cu fiecare proprietar, ci cu asociatia de proprietari.

B) Raportul juridic tripartit pe care il implica solicitarea de validare a popririi

85. Interpretarea jurisprudentiala care a negat posibilitatea validarii popririi unor astfel de sume de bani a considerat si ca asociatia de proprietari, cea care a incheiat contractul cu furnizorul, nu ar avea calitatea de debitor, deoarece ea este un simplu intermediar, adevaratii debitori fiind proprietarii, cei care beneficiaza de serviciile prestate de diversii furnizori. Cum acesti proprietari sunt parte din asociatie, rezulta ca aceasta din urma nu ar putea avea calitatea de debitor caruia sa i se datoreze de catre proprietar o suma de bani lunara si, ca atare, nici proprietarul nu ar putea sa aiba calitatea de tert poprit.

86. O asemenea interpretare este eronata, ignorand existenta a doua ipoteze distincte, reglementate de lege, in care se poate proceda la incheierea contractelor cu furnizorii de utilitati sau prestatorii de servicii.

87. Astfel, potrivit art. 28 din Legea nr. 230/2007, asociatia de proprietari poate intermedia servicii intre furnizori si proprietarii consumatori, in special cu privire la serviciile publice de utilitati, pe baza unor contracte de prestari servicii sau de furnizare cu caracter individual, drepturile si obligatiile apartinand, pe de o parte, furnizorului si, pe de pe alta parte, proprietarului.

88. Pentru recuperarea debitelor in aceasta situatie, pentru serviciile publice de utilitati, furnizorul serviciului va actiona direct impotriva proprietarilor restantieri [art. 28 alin. (2)], activitatea asociatiei de proprietari fiind doar una de intermediere [respectiv, de repartizare a facturilor catre proprietari, incasare si plata a sumelor reprezentand contravaloarea consumului facturat, instiintarea furnizorului cu privire la debitori – art. 28 alin. (3)].

89. In acelasi timp insa asociatia de proprietari poate incheia contracte in nume propriu, ca utilizator colectiv, calitate ce ii este recunoscuta de lege.

90. Astfel, potrivit art. 41 alin. (1) lit. a) din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, „Au calitatea de utilizator beneficiarii individuali sau colectivi, directi sau indirecti, ai serviciilor de utilitati publice: a) utilizatorii casnici persoane fizice sau asociatii de proprietari/locatari”. De asemenea, potrivit art. 5 alin. (2) din Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice nr. 343/2010 pentru aprobarea Normei tehnice privind repartizarea consumurilor de energie termica intre consumatorii din imobilele de tip condominiu, in cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru incalzire si apa calda de consum, in situatia in care, cu ocazia verificarii repartitoarelor de costuri, se constata ca datele nu corespund realitatii, prestatorul de servicii va recalcula repartizarea, cheltuielile legate de recalculare recuperandu-se de la asociatia de proprietari. Rezulta si din aceasta reglementare ca, in relatia cu prestatorul de servicii, asociatia este considerata debitor.

91. In aceasta ipoteza, in care incheierea contractelor se face de catre asociatia de proprietari in nume propriu, aceasta va avea, ca parte in contract, calitatea de debitor pentru sumele neplatite diferitilor furnizori sau prestatori de servicii.

92. Este motivul pentru care, de altfel, legea face referire la „Cheltuielile asociatiei de proprietari” (cap, VI al Legii nr. 230/2007), la plata carora fiecare proprietar trebuie sa participe lunar, in caz contrar, asociatia putand sa il actioneze in judecata pentru recuperarea cotelor de contributie (art. 50).

93. Rezulta neindoielnic ca, in ipoteza in care asociatia este parte in contract, ea va avea calitatea de debitor pentru neindeplinirea obligatiilor de plata, impotriva ei putandu-se obtine titlul executoriu de catre furnizorul/prestatorul de servicii.

94. Aceasta situatie este regasita de altfel si in cauza in care s-a ridicat chestiunea preliminara, impotriva asociatiei fiind pronuntata o hotarare judecatoreasca (ordonanta de plata), in considerarea calitatii ei de parte in contractul de furnizare de energie termica si, respectiv, a neonorarii obligatiilor de plata asumate. Pe baza acestei hotarari judecatoresti, care constituie titlu executoriu impotriva asociatiei, s-a demarat ulterior executarea silita.

95. Fata de reglementarile legale in materie, a nega, de principiu, calitatea de debitor a asociatiei de proprietari, pe motiv ca de serviciile prestate beneficiaza de fapt membrii acesteia, nesocoteste ipoteza legala in care asociatia actioneaza in nume propriu la perfectarea contractelor privind furnizarea diferitelor servicii publice de utilitati.

96. Data fiind, pentru asemenea ipoteze, calitatea de debitor a acesteia in raport cu furnizorii, in mod corespunzator, pentru sume datorate lunar cu acelasi titlu, membrii asociatiei indeplinesc conditia juridica de terti popriti, in sensul art. 781 alin. (1) din Codul de procedura civila.

97. In consecinta, nu se poate sustine ca asociatia de proprietari este lipsita de dreptul de dispozitie asupra sumelor de natura celor aratate, intrucat nu ar avea calitatea de debitor, iar aceasta ar atrage implicit o anumita afectatiune, apta sa faca incidenta dispozitia art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila (referitoare la excluderea de la executarea silita prin poprire a anumitor sume de bani).

98. Se regaseste astfel relatia tripartita pe care o presupune cererea de infiintare si validare a popririi: creditor (furnizorul de utilitati), debitor (asociatia de proprietari), tert poprit (membrul asociatiei de proprietari), conform dispozitiilor art. 781 alin. (1) din Codul de procedura civila. Astfel spus, poprirea executorie presupune existenta a trei raporturi juridice: intre creditorul urmaritor si debitorul poprit, in sensul ca debitorul este dator creditorului; intre debitorul poprit si tertul poprit, in sensul ca tertul poprit este dator fata de debitor; intre creditor si tertul poprit (raport care ia nastere in urma validarii popririi), conform caruia tertul poprit va indisponibiliza sumele pe care le datoreaza debitorului urmarit si le va plati direct creditorului.

C) Natura sumelor datorate si repercusiunea afectatiunii lor asupra posibilitatii urmaririi prin poprire

99. Astfel cum s-a mentionat, cu trimitere la dispozitiile legale care constituie sediul materiei, sumele datorate in cadrul cheltuielilor de intretinere lunare au mai multe destinatii, de natura sa acopere consumul de utilitati si plata diferitelor servicii prestate pentru buna functionare a proprietatii individuale si a partilor comune ale condominiului.

100. Asa fiind, plata si, corelativ, stingerea creantelor diferitilor furnizori sau prestatori de servicii trebuie sa se faca respectandu-se destinatia fiecarei sume, calculata in mod corespunzator, potrivit clauzelor contractuale, pe baza facturilor emise (regasindu-se, ca atare, pe listele de plata afisate lunar de asociatie).

101. De aceea, nu se poate sustine ca un anumit furnizor ori prestator de servicii nu ar putea urmari suma datorata de membrul asociatiei, tert poprit in relatia cu debitorul (asociatia de proprietari, atunci cand contractul este incheiat de aceasta in nume propriu), pentru acea parte a sumei ce i se cuvine conform serviciului prestat.

102. Este evident insa ca un creditor nu va putea urmari intreaga suma pe care un proprietar o datoreaza lunar asociatiei, pentru ca, asa cum s-a aratat, in componenta acestei sume intra debite ale acestuia catre diferiti alti furnizori care au, in egala masura, calitatea de creditori si deci interes in valorificarea creantei proprii.

103. In acest sens trebuie respectata destinatia fiecarei sume si apare astfel afectatiunea speciala la care face referire art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, de natura sa atraga indisponibilizarea sumelor de bani care au alta afectatiune decat cea a carei realizare, prin poprire, o urmareste creditorul (de exemplu, un furnizor de energie termica nu va putea popri si sumele datorate pentru consumul de apa rece sau canalizare ori pentru energia electrica etc.).

104. Altminteri s-ar putea ajunge ca, in valorificarea unei creante, prin indisponibilizarea intregii sume platite cu titlu de cheltuieli de intretinere de catre un debitor, sa fie paralizat dreptul la valorificarea creantei al altui creditor.

105. Asadar, in masura in care un creditor face dovada ca tertul poprit datoreaza asociatiei de proprietari sume de bani reprezentand contravaloarea serviciului pe care l-a prestat sau a utilitatii furnizate, validarea popririi pe care o solicita nu poate fi impiedicata de invocarea dispozitiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, pe de o parte, pentru ca, prin ipoteza, nu este vorba despre o suma de bani avand o afectatiune speciala, alta decat cea necesara satisfacerii creantei respective, pe de alta parte, pentru ca nu este vorba despre sume de care debitorul nu ar putea dispune.

106. Dimpotriva, asociatia de proprietari are scopul de a colecta lunar sumele de bani necesare achitarii consumurilor individuale si celor aferente spatiilor comune indivize, asigurand plata la timp a furnizorilor [conform art. 3 lit. i) din Legea nr. 230/2007, cheltuielile asociatiei de proprietari constau in cheltuielile sau obligatiile financiare ale asociatiei care sunt legate de exploatarea, reparatia sau intretinerea proprietatii comune, precum si cheltuielile cu serviciile de care beneficiaza proprietarii si care nu sunt facturate individual catre proprietatile individuale].

107. De aceea, in interpretarea dispozitiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007, trebuie considerat ca sumele datorate lunar de catre tertul poprit, membru al asociatiei de proprietari, debitoarei asociatia de proprietari, cu titlu de cheltuieli de intretinere, au afectatiunea corespunzatoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislatia in materie (si cum rezulta din listele de plata lunare).

Pentru aceste considerente, in temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedura civila,

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

in numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulata de Tribunalul Mures – Sectia civila, in Dosarul nr. 8.187/320/2016*, privind pronuntarea unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea dispozitiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedura civila, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 1.588/2007, sumele datorate lunar de tertul poprit, membru al asociatiei de proprietari, debitoarei asociatia de proprietari, cu titlu de cheltuieli de intretinere, au afectatiunea speciala corespunzatoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislatia in materie.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 26 noiembrie 2018.

-****-

VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

GABRIELA ELENA BOGASIU

Magistrat-asistent,

Ileana Peligrad

Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 84 din data de 1 februarie 2019

 

Executare silita. Nu este admisibila formularea mai multor cereri de fixare a sumei definitive datorate de debitor cu titlu de penalitati