Cerere de restituire in natura a terenului in conditiile in care acesta a fost concesionat in mod nelegal. Despagubiri

Cerere de restituire in natura a terenului in conditiile in care acesta a fost concesionat in mod nelegal. Despagubiri

Prin sentinta civila nr. 1463 din 4 noiembrie 2009 a Tribunalului Bacau, s-a admis contestatia formulata de contestatoarea M.(C.)E. in contradictoriu cu intimata Primaria Municipiului Bacau, s-a anulat dispozitia nr. 1025 din 4 februarie 2009 emisa de Primarul Municipiului Bacau si a fost obligat paratul sa acorde reclamantei despagubiri pentru terenul in suprafata de 1.800 m.p.

Impotriva sentintei a declarat apel reclamanta, criticand-o ca nelegala si netemeinica pentru gresita respingere a cererii sale de restituire in natura a terenului in conditiile in care acesta a fost concesionat in mod nelegal de parata unor societati comerciale, iar partial este spatiu verde.

Apelanta a precizat ca a solicitat masuri reparatorii numai pentru constructiile demolate, iar in ceea ce priveste terenul liber a optat pentru restituirea in natura.

Curtea de Apel Bacau, Sectia civila, minori si familie, conflicte de munca si asigurari sociale, prin decizia nr. 29 din 21 martie 2011, a respins ca nefondat apelul reclamantei, retinand ca, asa cum a rezultat din expertiza topo-cadastrala efectuata in cauza, terenul a carui restituire s-a solicitat este ocupat de constructii, spatii comerciale, trotuare, parcare, strazi, alei de acces, platforme si spatii verzi.

Fata de adresa din 10 ianuarie 2011 emisa de intimata, s-a retinut ca pentru amplasamentul stabilit prin expertiza nu exista niciun contract de concesiune, iar, conform adresei din 18 februarie 2011, spatiile comerciale identificate de expert sunt proprietatea privata a mai multor persoane fizice si juridice.

S-a considerat ca terenul in litigiu nu poate fi restituit in natura, avand in vedere si faptul ca, in subteran, se afla retele de termoficare, de apa si instalatii de telecomunicatii.

In consecinta, s-a apreciat ca reclamanta este indreptatita la acordarea de despagubiri pentru teren. Referitor la solicitarea de despagubiri pentru constructia demolata, instanta de apel a retinut ca acestea nu au facut obiectul notificarii, cererea intitulata „precizare a notificarii” neputand fi avuta in vedere cata vreme actiunea reclamantei a vizat anularea deciziei nr. 1025 din 4 februarie 2009, emisa de intimata, decizie prin care s-a solutionat notificarea cu privire la teren.

Impotriva deciziei mentionate a declarat recurs reclamanta, invocand motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 5 C.proc.civ.

Dezvoltand motivele de recurs reclamanta a expus situatia de fapt si a aratat, cu privire la teren, ca s-a retinut eronat prin expertiza ca acesta ar fi ocupat de un bloc si ca ar fi partial in proprietate privata, fara a observa ca nu putea fi concesionat.

Cu privire la constructiile demolate, recurenta reclamanta a invederat ca a formulat pretentii prin notificarea din 22 mai 2001, astfel ca se impune modificarea hotararii recurate si, sub acest aspect, in sensul acordarii de despagubiri.

In faza procesuala a recursului, reclamanta recurenta a depus la dosar fotografii ale terenului si o schita din dosarul curtii de apel, precum si contractul de vanzare – cumparare autentic, incheiat intre S.C. B.D. SRL si B.S. si N.C., cu privire la spatiul comercial din str. G.

Inalta Curte, din oficiu, a invocat nulitatea recursului reclamantei in raport de prevederile art. 304 si 306 C.proc.civ.

Prin decizia civila nr. 1496 din 5 martie 2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat nul recursul declarat de reclamanta, retinand urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 3021 lit. c) C.proc.civ., cererea de recurs trebuie sa cuprinda, sub sanctiunea nulitatii, motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza calea de atac si dezvoltarea acestora.

A motiva recursul inseamna, pe de o parte, a arata motivele de recurs prevazute de art. 304 C.proc.civ., dar si dezvoltarea acestora, in sensul formularii unor critici privind modul de judecata al instantei, raportat la criticile invocate.

In speta, desi reclamanta s-a conformat din punct de vedere formal dispozitiilor inscrise in art. 3021 C.proc.civ., indicand cazul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 5 C.proc.civ., iar prin precizarea facuta prin concluziile orale, dispozitiile art. 304 pct. 5, 7 si 8 C.proc.civ., s-a limitat la exprimarea nemultumirii fata de solutia pronuntata, formuland sustineri nestructurate din punct de vedere juridic si care nu se pot incadra in motivele de recurs indicate si nici in celelalte cazuri de nelegalitate prevazute de art. 304 C.proc.civ.

Recurenta – reclamanta a expus situatia de fapt, criticand concluziile expertizei efectuate in cauza, fara a indica insa incalcarea vreunei dispozitii  legale.

Criticile referitoare la stabilirea eronata a situatiei de fapt ca urmare a interpretarii eronate a probatoriului administrat nu mai pot fi valorificate pe calea recursului in actuala reglementare a art. 304 C.proc.civ., in conditiile in care pct. 11 al acestui articol a fost abrogat.

Pentru toate aceste considerente, retinand ca nu este posibila incadrarea motivelor de recurs in dispozitiile art. 304 C.proc.civ. si cenzurarea deciziei instantei de apel, Inalta Curte a constatat nul recursul reclamantei conform dispozitiilor art. 306 alin. ultim C.proc.civ.

Impotriva acestei decizii a formulat contestatie in anulare reclamanta, invocand in drept dispozitiile art. 318 C.proc.civ.

In dezvoltarea motivului de contestatie in anulare, s-a invocat ca instanta de recurs a omis din greseala sa cerceteze motivul de recurs privind lipsa incheierii de sedinta din 14.03.2011 cand s-a judecat pe fond, apelul, incheiere unde ar fi trebuit sa fie consemnate si sustinerile pe fond al partilor, sustineri despre care nu se face vorbire nici in cuprinsul deciziei civile recurate, si motivele pentru care s-a dispus  amanarea pronuntarii.

Avand in vedere art. 261 alin. (1) pct. 1-4 coroborate cu art. 268 alin.(3) C.proc.civ., incheierea din 14 martie 2011 face parte componenta a deciziei Curtii de Apel Bacau nr.29 din 21 martie 2011, si in consecinta lipsa acesteia atrage nulitatea acestei decizii.

Acest motiv de recurs nu a fost analizat de instanta de recurs, care in mod nejustificat a considerat ca nu a indicat vreun motiv de nelegalitate a deciziei recurate.

Prin decizia nr.6831 din 7.11.2012, Inalta Curte a admis contestatia in anulare, a anulat decizia si s-a fixat termen pentru judecarea recursului.

Inalta Curte a retinut ca potrivit dispozitiilor art. 318 C.proc.civ., hotararile instantelor de recurs pot fi atacate cu contestatie in anulare cand instanta respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, omite din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Pentru ca o contestatie in anulare sa poata fi admisa in temeiul art. 318 C.proc.civ., trebuie indeplinite urmatoarele conditii: a) instanta de recurs sa fi omis sa cerceteze vreunul din motivele de casare sau modificare ale hotararii; b) aceasta omisiune sa se fi produs din greseala.

S-a constatat ca in cauza, instanta de recurs a omis sa analizeze motivul de nelegalitate al hotararii din perspectiva dispozitiile art. 304 pct. 5 C.proc.civ. raportat la dispozitiile art. 260 – 261 C.proc.civ., respectiv lipsa incheierii de dezbateri si de amanarea pronuntarii, critica reluata si dezvoltata si  prin concluziile scrise.

Analizand recursul, in limita motivului de recurs pentru care s-a admis contestatia in anulare, s-a constatat ca acesta este fondat.

Lipsa incheierii de dezbateri atrage nulitatea hotararii, care se justifica prin aceea ca lipsa incheierii de dezbateri impiedica exercitarea controlului judiciar, nefiind posibil a se verifica daca s-au respectat regulile de procedura privind legala compunere a instantei, prezenta partilor, continutul concluziilor formulate, probele administrate, cererile de noi probe si alte imprejurari esentiale, referitoare la modul in care s-au desfasurat dezbaterile.

Neintocmirea incheierii de dezbateri aduce partilor o vatamare care nu se poate inlatura decat prin anularea hotararii.

Se constata ca in apel, dezbaterile au avut loc la termenul din 14 martie 2011 pentru cand s-a amanat pronuntarea la data de 21 martie 2011, cand s-a pronuntat decizia recurata.

Desi din practicaua deciziei rezulta ca dezbaterile au avut loc la data de 14 martie 2011, lipseste incheierea de dezbateri si de amanare a pronuntarii, ceea ce atrage nulitatea hotararii in temeiul dispozitiilor art.304 pct.5 raportat la dispozitiile art.105 alin.(2) si art. 260-261 C.proc.civ.

Avand in vedere aceste considerente, in baza dispozitiilor art.312 C.proc.civ., s-a admis recursul, s-a casat decizia si s-a inaintat cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.