Termenul de 30 de zile este aplicabil cererilor de reconstituire intemeiate pe art.11 din Legea nr.18/1991

Decizia 36/2020 [A] privind pronuntarea unei hotarari prealabile in interpretarea dispozitiilor art. 11 alin. (2^1) coroborate cu art. 27 alin. (2^1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

Data act: 4-mai-2020

Emitent: Inalta Curte de Casatie si Justitie

 

 

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

Dosar nr. 434/1/2020

Laura-Mihaela Ivanovici         – presedintele Sectiei I civile – presedintele completului

Lavinia Dascalu                       – judecator la Sectia I civila

Sorinela Alina Macavei           – judecator la Sectia I civila

Beatrice Ioana Nestor             – judecator la Sectia I civila

Elena Carmen Popoiag           – judecator la Sectia I civila

Simona Lala Cristescu            – judecator la Sectia I civila

Mirela Visan                             – judecator la Sectia I civila

Georgeta Stegaru                     – judecator la Sectia I civila

Bianca Elena Tandarescu       – judecator la Sectia I civila

  1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formeaza obiectul Dosarului nr. 434/1/2020 a fost constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (6) din Codul de procedura civila raportat la art. XIX din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile ulterioare (Legea nr. 2/2013), si ale art. 36 alin. (2) lit. a) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat (Regulamentul).
  2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Laura-Mihaela Ivanovici, presedintele Sectiei I civile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
  3. La sedinta de judecata participa doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 38 din Regulament.
  4. Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Tribunalul Maramures – Sectia I civila, in Dosarul nr. 7.581/182/2017, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
  5. Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar s-a depus raportul intocmit de judecatorul-raportor, ce a fost comunicat partilor, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila; apelanta-parata Comisia locala de fond funciar Baia Mare a depus, prin consilier juridic, un punct de vedere asupra chestiunii de drept.
  6. In urma deliberarilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.

INALTA CURTE,

deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:

  1. Titularul si obiectul sesizarii
  2. Tribunalul Maramures – Sectia I civila a dispus, prin incheierea din 7 noiembrie 2019, in Dosarul nr. 7.581/182/2017, aflat pe rolul acestei instante, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: formularea cererii de eliberare a titlului de proprietate intemeiata pe dispozitiile art. 27 alin. (21) corelate cu cele ale art. 11 alin. (21) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 18/1991), este supusa sau nu unui termen?
  3. Sesizarea a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 13 februarie 2020 cu nr. 434/1/2020, termenul de judecata fiind stabilit la 4 mai 2020.
  4. Norma de drept intern ce formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile
  5. Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

Art. 8

„(1) Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc in patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face in conditiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.

(2) De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamant in cooperativa agricola de productie sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre aceasta, precum si, in conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamant in cooperativa si alte persoane anume stabilite. (…)”

Art. 11

„(…) (21) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de productie de la persoanele fizice, fara inscriere in cooperativele agricole de productie sau de catre stat, fara niciun titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. (…)

(4) Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune si se inregistreaza la primarie in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.”

Art. 27

„(…) (21) Proprietarii sau mostenitorii acestora care nu s-au inscris in cooperativa agricola de productie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari si mostenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64 (…) „.

Art. 64

„(1) In cazul in care comisia locala refuza inmanarea titlului de proprietate emis de comisia judeteana sau punerea efectiva in posesie, persoana nemultumita poate face plangere la instanta in a carei raza teritoriala este situat terenul.

(2) Daca instanta admite plangerea, primarul va fi obligat sa execute de indata inmanarea titlului de proprietate sau, dupa caz, punerea efectiva in posesie, sub sanctiunea platii de penalitati in conditiile prevazute la art. 894 din Codul de procedura civila.

(3) Dispozitiile art. 53 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.”

Art. 53

„(…) (2) Impotriva hotararii comisiei judetene se poate face plangere la judecatoria in a carei raza teritoriala este situat terenul, in termen de 30 de zile de la comunicare.”

III. Expunerea succinta a procesului

  1. Prin Sentinta civila nr. 8.318 din 18 septembrie 2018, pronuntata de Judecatoria Baia Mare, s-a admis actiunea formulata de reclamantii A, B, C si D in contradictoriu cu paratele Comisia locala de fond funciar Baia Mare si Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Maramures si, in consecinta, s-a dispus: anularea adreselor nr. xxxxx din 15 noiembrie 2016, nr. xxxxx din 26 iunie 2017 si nr. xxxxx din 18 iulie 2017 emise de Comisia locala de fond funciar Baia Mare; obligarea Comisiei locale sa solutioneze pe fond cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de reclamanti, in sensul emiterii unei propuneri de validare sau invalidare pe care sa o inainteze Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Maramures, cu intreaga documentatie; obligarea acesteia din urma sa emita o hotarare de validare sau invalidare a propunerii Comisiei locale.
  2. Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata Comisia locala de fond funciar Baia Mare, prin primar, care a solicitat admiterea apelului si modificarea hotararii in sensul respingerii actiunii introductive.
  3. In motivarea apelului a sustinut ca hotararea atacata este netemeinica si nelegala, prin nesocotirea prevederilor legilor fondului funciar, intrucat reclamantii au formulat la data de 16 septembrie 2016 cerere de reconstituire ope legis a dreptului de proprietate, dupa autorii lor, asupra unor suprafete de teren situate in Baia Mare. Cererea a fost respinsa, motivat de faptul ca este depusa in afara termenelor prevazute de legile fondului funciar.
  4. Instanta de fond, apreciind ca aceasta cerere poate fi depusa oricand, a adaugat la lege, ceea ce nu este permis.
  5. Invocand dispozitiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991, avute in vedere si de intimatii-reclamanti prin raspunsul la intampinare, apelanta-parata a apreciat ca o cerere de stabilire a dreptului de proprietate se depune si se inregistreaza la primarie in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a acestei legi.
  6. Potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si cu vegetatie forestiera se face numai in baza unei cereri, care se depune la sediul primariei din localitatea in a carei raza teritoriala se afla terenul pentru care urmeaza fi reconstituit dreptul de proprietate. Acelasi act normativ stabileste si un termen-limita pana la care poate fi depusa aceasta cerere, sub sanctiunea decaderii. Termenul a fost prelungit succesiv, ultimul fiind cel instituit prin Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 247/2005), mai exact, potrivit art. 33 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 1/2000), modificata prin titlul VI din Legea nr. 247/2005: „Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si fostii proprietari carora li s-au respins cererile sau li s-au modificat ori anulat adeverintele de proprietate, procesele-verbale de punere in posesie sau titlurile de proprietate, prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997. Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se considera a fi depuse in termen chiar daca acestea au fost depuse la alte comisii decat cele competente potrivit legii; aceste comisii vor trimite cererile, din oficiu, comisiilor competente, instiintand despre acest lucru si persoanele indreptatite. Persoanele fizice si persoanele juridice care nu au depus in termenele prevazute de Legea nr. 169/1997 si de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, dupa caz, actele doveditoare pot formula astfel de cereri pana la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv (…) „.
  7. Prin urmare, pentru a beneficia de caracterul reparatoriu al Legii nr. 18/1991, era imperativ ca petentii sa depuna cererea de reconstituire in termenul prevazut de lege. Neprocedand astfel si avand in vedere ca, potrivit dovezii depuse de catre petenti, acestia au inregistrat cererea la data de 16 septembrie 2016, se impune admiterea exceptiei tardivitatii formularii cererii, cu consecinta respingerii acesteia ca tardiv formulata.
  8. Intimatii-reclamanti au formulat intampinare, prin care au sustinut ca exceptia tardivitatii depunerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate este neintemeiata, intrucat cererea lor a fost fundamentata pe prevederile art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, terenurile autorilor lor fiind preluate in mod abuziv de Cooperativa Agricola de Productie Y, fara inscrierea celor doi ca membri cooperatori. Acest articol stipuleaza ca terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de productie de la persoanele fizice, fara inscriere in cooperativele agricole de productie, sau de catre stat, fara niciun titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.
  9. Formularea „revin de drept” proprietarilor care au solicitat reconstituirea se explica prin aceea ca, data fiind modalitatea de preluare a terenului, fara niciun titlu, acestia nu au pierdut niciodata proprietatea asupra terenului.
  10. Prin urmare, este un caz de reconstituire ope legis a dreptului de proprietate, cu conditia ca terenul sa nu fi fost atribuit in mod legal altor persoane, iar titlul de proprietate se va emite de catre prefect, la propunerea comisiei locale de fond funciar, conform art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991.
  11. Intimatii au mai aratat ca legiuitorul a mai prevazut in Legea nr. 18/1991 si alte situatii de (re) constituire ope legis a dreptului de proprietate, respectiv in art. 23 si 24. Atat timp cat dreptul de proprietate este consacrat de lege, concluzia fireasca este aceea ca dreptul este recunoscut chiar si in lipsa unui titlu de proprietate sau in lipsa formularii unei cereri de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate. Mai exact, in cazul formularii unei cereri de (re) constituire in temeiul art. 23-24 din Legea nr. 18/1991, aceasta nu este supusa termenelor de decadere prevazute de legile fondului funciar, dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente caselor de locuit si anexelor gospodaresti fiind pe deplin recunoscut in favoarea persoanelor indreptatite, fara vreo manifestare de vointa a acestora in sensul formularii unei cereri de (re)constituire.
  12. Prin urmare, in cazul formularii unei cereri de reconstituire in temeiul art. 11 alin. (21) coroborat cu art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate are caracter facultativ, nefiind supusa termenelor de decadere din legile fondului funciar, adica putand fi formulata oricand, acestor categorii de persoane urmand a li se aplica doar prevederile art. 64 din lege, nu si prevederile legale referitoare la obligativitatea depunerii cererii de reconstituire in termenul legal, sub sanctiunea decaderii, respectiv art. 9 alin. (3), termen prelungit succesiv prin Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 169/1997), Legea nr. 1/2000 si Legea nr. 247/2005.
  13. La termenul de judecata din 26 septembrie 2019, instanta a pus in discutie, raportat la prevederile art. 519 din Codul de procedura civila, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru interpretarea prevederilor art. 27 alin. (21) si art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, respectiv daca cererile de eliberare a titlului de proprietate intemeiate pe aceste dispozitii legale pot fi formulate oricand sau trebuie formulate in termenul de decadere prevazut de legea speciala.
  14. Prin Incheierea din 7 noiembrie 2019, sesizarea a fost considerata admisibila si, in temeiul dispozitiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedura civila, s-a dispus suspendarea judecatii.
  15. Motivele retinute de titularul sesizarii care sustin admisibilitatea procedurii
  16. Instanta de trimitere, procedand la analiza conditiilor de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila pentru declansarea procedurii pronuntarii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a apreciat ca acestea sunt intrunite cumulativ, dupa cum urmeaza:
  17. Litigiul aflat pe rolul Tribunalului Maramures – Sectia I civila este unul in materia fondului funciar, in privinta caruia sunt incidente dispozitiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 76/2012), cu referire la art. 1 si 5 din titlul XIII al Legii nr. 247/2005.
  18. Tribunalul Maramures – Sectia I civila trebuie sa transeze definitiv solicitarea reclamantilor de anulare a unor adrese emise de comisia locala de fond funciar prin care li s-a respins ca tardiva cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor suprafete de teren agricol, cerere formulata la data de 16 septembrie 2016, in temeiul art. 11 alin. (21) si art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991.
  19. Prin apelul formulat s-a criticat modul de solutionare de catre prima instanta a exceptiei tardivitatii cererii reclamantilor de reconstituire a dreptului de proprietate. Astfel, modul de solutionare a exceptiei de tardivitate, determinat de maniera de interpretare a textelor de lege apreciate ca fiind incidente, reprezinta o chestiune de lamurirea careia depinde solutionarea pe fond a cauzei, deoarece poate conduce la punerea in discutie a fondului dreptului dedus judecatii.
  20. Problema de drept enuntata este noua, deoarece, prin consultarea jurisprudentei, s-a constatat ca asupra acestei probleme instanta nu a statuat printr-o alta hotarare, astfel cum rezulta din extrasul de pe portalul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
  21. Problema de drept nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, conform evidentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie consultate la data de 26 septembrie 2019.
  22. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
  23. La data de 18 octombrie 2019, intimata Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Maramures si-a exprimat punctul de vedere cu privire la sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, apreciind ca art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 se refera la terenurile din zona necooperativizata care n-au fost preluate de stat, carora le sunt aplicabile numai prevederile art. 64 din lege.
  24. Art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 se refera la terenurile din zona cooperativizata preluate abuziv de cooperativa agricola de productie, fara inscriere in cooperativa, sau de stat, fara niciun titlu.
  25. Pentru o practica judiciara uniforma, intimata considera utila sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in ceea ce priveste interpretarea dispozitiilor art. 27 alin. (21) si art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991.
  26. La data de 24 octombrie 2019, intimatii-reclamanti si-au exprimat punctul de vedere, invederand ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila.
  27. Conform prevederilor acestui text de lege, chestiunea de drept de a carei interpretare depinde solutionarea pe fond a cauzei trebuie sa fie noua, or dispozitiile cu privire la care se doreste sesizarea instantei supreme au fost introduse in Legea nr. 18/1991 de peste 15 ani, prin titlul IV art. I pct. 2 din Legea nr. 247/2005, iar notiunea de noutate a chestiunii de drept nu se refera la noutatea ei pentru completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, ci la noutatea ei in plan jurisprudential si doctrinar. Chiar daca celelalte conditii prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila sunt indeplinite, in absenta noutatii chestiunii de drept nu este admisibila sesizarea instantei supreme pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
  28. Daca instanta de apel va aprecia ca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, intimatii-reclamanti sunt de parere ca, prin coroborarea prevederilor art. 11 alin. (21) cu art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, cererile de eliberare a titlurilor de proprietate intemeiate pe aceste prevederi pot fi formulate oricand. Mai mult, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate are caracter facultativ.
  29. Dupa comunicarea raportului, conform dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, apelanta-parata Comisia locala de fond funciar Baia Mare a depus, prin consilier juridic, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, prin care a apreciat ca sesizarea este admisibila si ca formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, intemeiata pe dispozitiile art. 11 alin. (21) coroborate cu cele ale art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, este si trebuie sa fie supusa termenului prevazut de art. 11 alin. (4).
  30. Punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
  31. Completul de judecata investit cu solutionarea apelului in Dosarul nr. 7.581/182/2017 a retinut ca alineatele (21) s-au introdus in cuprinsul articolelor 11 si 27 din Legea nr. 18/1991 prin art. I pct. 2 si 8 din titlul IV al Legii nr. 247/2005, denumit „Modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991”. In opinia instantei, aceste dispozitii legale trebuie interpretate coroborat, referindu-se la aceleasi categorii de persoane, pe de o parte, la persoanele fizice care nu s-au inscris in cooperativa agricola de productie (deci nu au devenit membri cooperatori) si, cu toate acestea, terenurile le-au fost preluate de cooperativa agricola de productie, respectiv la persoanele care nu au predat sau carora nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate.
  32. Este fara echivoc faptul ca, pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, este necesara formularea unei cereri, art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 referindu-se la proprietarii care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, iar art. 27 alin. (21) din aceeasi lege, la cererea adresata prefectului, prin comisia de fond funciar.
  33. Nu rezulta cu claritate insa daca cererea de reconstituire trebuie introdusa intr-un anumit termen, iar, in caz afirmativ, care este acest termen si de la ce data incepe sa curga.
  34. Utilizarea in cuprinsul art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 a formularii „revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente” ar putea conduce la concluzia (sustinuta si de reclamanti) ca este vorba despre un nou caz de reconstituire ope legis a dreptului de proprietate si, ca atare, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate in temeiul art. 11 alin. (21), cu consecinta obtinerii titlului de proprietate corespunzator art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, ar putea fi formulata oricand, nefiind supusa vreunui termen, intrucat, data fiind modalitatea de preluare a terenului – fara niciun titlu -, categoriile de persoane vizate de ipoteza alin. (21) al art. 11 din Legea nr. 18/1991 nu au pierdut niciodata proprietatea asupra terenului.
  35. Insa reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea persoanelor ale caror terenuri au fost preluate abuziv de cooperativele agricole de productie, fara sa se fi inscris in aceste cooperative (deci fara a deveni membri cooperatori), a fost reglementata si anterior aparitiei Legii nr. 247/2005, pentru terenurile din extravilan, in cuprinsul art. 15 alin. (2) cu raportare la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, iar pentru terenurile intravilane, in art. 23 alin. (4) raportat la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, respectiv in art. 25 alin. (1) din lege.
  36. De asemenea, stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, in cazul persoanelor care nu au predat sau carora nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate, a fost reglementata prin art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicata in temeiul art. VII din Legea nr. 169/1997, si prin art. 34 din Legea nr. 1/2000, in forma sa initiala.
  37. Asadar, mai inainte de modificarile si completarile aduse prin Legea nr. 247/2005, Legea nr. 18/1991 si Legea nr. 1/2000 au recunoscut calitatea de persoane indreptatite la reconstituire atat persoanelor care nu au dobandit calitatea de cooperatori, dar ale caror terenuri au trecut fara titlu in patrimoniul cooperativei, cat si persoanelor carora li s-au preluat terenuri de catre stat fara acte translative de proprietate, fiind reglementate si conditiile in care opera reconstituirea pentru fiecare dintre situatii (teren intravilan/extravilan, teren din patrimoniul cooperativei/teren proprietate de stat).
  38. Or, fata de reglementarile existente in cuprinsul Legii nr. 18/1991 si al Legii nr. 1/2000, vizand reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea acelorasi categorii de fosti proprietari deposedati abuziv si acelorasi categorii de terenuri, este improbabil ca legiuitorul sa fi urmarit, prin dispozitiile art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, instituirea unui nou caz de reconstituire a dreptului de proprietate, deoarece, potrivit normelor de tehnica legislativa, in procesul de legiferare trebuie evitate paralelismele.
  39. In opinia instantei de trimitere, formularea „revin de drept” din cuprinsul art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 ar putea fi asociata sintagmei „pe vechile amplasamente” si interpretata ca instituind imperativul restituirii terenurilor pe vechile amplasamente, pentru aceste categorii de proprietari, inclusiv pentru terenurile din extravilan, daca nu au fost legal atribuite altor persoane.
  40. Totodata, s-ar explica si utilizarea de catre legiuitor in textul art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 a timpului trecut, modul perfect compus, al verbului „a solicita” (care indica o actiune realizata si terminata in trecut), referindu-se la „proprietarii care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate”. Folosirea verbului „a solicita” la modul perfect compus exclude ipoteza instituirii unui nou caz de reconstituire a dreptului de proprietate ai carui beneficiari ar putea formula oricand o asemenea cerere.
  41. Apoi, din interpretarea sistematica a dispozitiilor art. 11 din Legea nr. 18/1991, avand in vedere normele de tehnica legislativa, rezulta ca dispozitiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 se aplica si solicitarii de reconstituire a dreptului de proprietate prevazute de art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991.
  42. Termenul statuat de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 este un termen imperativ in care se impunea a fi depusa cererea de stabilire a dreptului de proprietate, fapt atestat pe deplin prin aceea ca norma mentionata contine o trimitere generala la cererea de stabilire a dreptului de proprietate, fara a distinge intre categoriile de persoane indreptatite, beneficiare ale prevederilor Legii nr. 18/1991. Ulterior, art. IV alin. (1) din Legea nr. 169/1997, apoi art. 33 din Legea nr. 1/2000 au prevazut noi termene de depunere a cererilor de reconstituire.
  43. Din expunerea de motive a initiatorului Legii nr. 247/2005 rezulta ca la intocmirea proiectului de act normativ, in privinta legilor proprietatii, s-au urmarit eliminarea caracterului aleatoriu al restituirii pe vechiul amplasament, considerat sursa celor mai mari abuzuri in reconstituirea proprietatii funciare private, si finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate. In acest scop, printre principalele modificari propuse a fi aduse Legii nr. 18/1991 si Legii nr. 1/2000, initiatorul proiectului de lege a indicat: consacrarea regulii vechiului amplasament al terenurilor cu respectarea atribuirii lor in proprietate legate de perioada anterioara, simplificarea conditiilor de reconstituire a dreptului de proprietate si accelerarea emiterii titlurilor si a punerii in posesie.
  44. Din aceasta perspectiva, dispozitiile art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 referitoare la punerea in posesie si eliberarea titlurilor de proprietate celor indreptatiti pot fi interpretate in sensul simplificarii procedurii de eliberare a titlului de proprietate pe vechile amplasamente, in favoarea proprietarilor sau mostenitorilor acestora care nu s-au inscris in cooperativa agricola de productie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate, dar care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate in termenele imperative prevazute de art. 10 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 [devenit art. 11 alin. (4) dupa republicare], art. 4 din Legea nr. 169/1997, respectiv art. 33 din Legea nr. 1/2000.
  45. In acest sens a invocat si considerentele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 1.285 din 2 decembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 106 din 20 februarie 2009.
  46. In concluzie, tribunalul a apreciat ca modificarea adusa prin Legea nr. 247/2005 art. 11 din Legea nr. 18/1991, prin introducerea alin. (21), a vizat instituirea obligativitatii restituirii pe vechiul amplasament (daca acesta nu era legal atribuit altor persoane) in favoarea proprietarilor sau mostenitorilor acestora care nu s-au inscris in cooperativa agricola de productie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate, ultimul termen de introducere a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate fiind cel prevazut de art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin titlul VI art. I pct. 37 din Legea nr. 247/2005, adica pana la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.

VII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie

  1. La solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instantele nationale au comunicat o singura hotarare judecatoreasca relevanta, insa au transmis puncte de vedere teoretice divergente ale magistratilor.
  2. Astfel, o parte a instantelor a apreciat ca cererea de eliberare a titlului de proprietate, intemeiata pe dispozitiile alin. 27 alin. (21) si art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, nu este supusa unui termen.
  3. In argumentarea acestui punct de vedere s-a aratat ca prevederile legale in discutie fac referire la o categorie speciala de terenuri, respectiv acelea cu privire la care nu exista un titlu justificativ valabil (potrivit normelor de la acel moment) de trecere a lor in patrimoniul cooperativelor agricole sau in proprietatea statului. Aceste terenuri reprezinta o categorie speciala, cu norme derogatorii fata de terenurile cu privire la care proprietarii s-au inscris in cooperative agricole sau au fost preluate de stat in baza unui titlu translativ de proprietate emis in conformitate cu legile in vigoare. Ele au fost preluate in mod abuziv de la proprietari, prin mijloace faptice sau prin mijloace nelegale, neexistand un transfer legal al dreptului de proprietate. Cu privire la aceste terenuri, legea are in vedere faptul ca fostul proprietar nu a pierdut in mod legal dreptul de proprietate. Tinand seama de aceste particularitati, art. 11 alin. (21) prevede ca terenurile revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, daca nu au fost atribuite legal altor persoane. Or, aceasta exclude de la aplicare termenul stabilit de art. 11 alin. (4), prorogat prin dispozitii legale subsecvente. Titlul de proprietate astfel emis, potrivit art. 27 alin. (21), are un caracter recognitiv, avand in vedere ca terenurile nu au iesit in mod legal din patrimoniul persoanelor fizice. Un argument in plus il constituie prevederile art. 27 alin. (21) teza finala, care prevad ca acestor categorii de proprietari si mostenitorilor lor le sunt aplicabile numai prevederile art. 64. Per a contrario, nu le sunt aplicabile dispozitiile referitoare la termenul in care poate fi formulata cererea de reconstituire. Astfel, in aceste cazuri, cererea nu este supusa unui termen.
  4. Alte instante au considerat ca art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 a introdus un termen imperativ, care a fost prelungit succesiv, ultima modificare intervenind prin Legea nr. 247/2005, respectiv pana la data de 30 noiembrie 2005. Textul de lege include, in categoria beneficiarilor reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, persoanele carora li s-a preluat, in orice mod, teren de catre cooperativa agricola de productie sau mostenitorii acestora, insa beneficiul nu intervine ope legis, ci conditionat de formularea unei cereri in termenul reglementat de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991.
  5. Au fost invocate considerentele retinute de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul competent pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 19 din 20 martie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249 din 11 aprilie 2017, paragrafele 53-62. Asadar, cererea de eliberare a titlului de proprietate intemeiata pe dispozitiile art. 11 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 este conditionata de respectarea termenului de 30 noiembrie 2005 inclusiv.
  6. S-a sustinut si ca sunt supuse termenului prevazut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 numai cererile de stabilire a dreptului de proprietate, nu si cererile de eliberare a titlului de proprietate, dupa ce acest drept a fost solicitat in termenul legal.
  7. Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca la nivelul Sectiei Judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii.

VIII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale

  1. Din verificarile efectuate rezulta ca instanta de contencios constitutional s-a pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, respingand exceptiile invocate.
  2. Concludenta in acest sens este Decizia nr. 1.285 din 2 decembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 106 din 20 februarie 2009, prin care Curtea Constitutionala a retinut ca: „Prevederile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate in favoarea fostilor cooperatori, a mostenitorilor acestora si a altor persoane care, la data intrarii in vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Avand in vedere obiectul de reglementare al legii – fondul funciar al Romaniei – si scopul declarat al acesteia – reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de productie sau de catre stat catre fostii proprietari sau mostenitorii acestora -, reglementarea conditiilor in care opereaza aceasta, inclusiv sub aspectul persoanelor indreptatite, constituie optiunea legiuitorului, in acord cu politica economica a statului si cu finalitatea reparatorie a legii.

De aceea, dreptul mostenitorilor la reconstituirea dreptului de proprietate este in concordanta cu caracterul reparator al legii, prin repunerea in termen a celor cu vocatie succesorala. Astfel, cererea depusa la comisia locala de fond funciar reprezinta conditia pentru repunerea de drept in termenul de acceptare a mostenirii, termen ce a fost prelungit prin art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.”

  1. Asupra exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, instanta de contencios s-a pronuntat, respingandu-le ca inadmisibile, cu motivarea ca nu poate modifica sau completa prevederea legala supusa controlului si nici nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constitutiei (Decizia nr. 288 din 4 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 609 din 27 iulie 2017), ori ca aceasta nu reprezinta veritabile critici de neconstitutionalitate, ci vizeaza in fapt probleme de aplicare a legii ce tin de competenta instantei de judecata, singura in masura a aprecia cu privire la legalitatea actelor intocmite de institutiile abilitate (Decizia nr. 587 din 4 mai 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 463 din 6 iulie 2010).
  2. Raportul asupra chestiunii de drept
  3. Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, referitor la fondul sesizarii, judecatorul-raportor a apreciat, mai intai, ca este necesara reformularea intrebarii instantei de trimitere astfel: formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate intemeiata pe dispozitiile art. 11 alin. (21) corelate cu cele ale art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 este sau nu este supusa termenului prevazut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991?
  4. Ca urmare, a apreciat ca formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, in conditiile aratate, este supusa termenului prevazut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991.
  5. Inalta Curte de Casatie si Justitie
  6. Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorul-raportor si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata urmatoarele:

X.1. Asupra admisibilitatii sesizarii

  1. Potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, „Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata”.
  2. Asadar, in cuprinsul articolului anterior mentionat legiuitorul a instituit o serie de conditii de admisibilitate pentru declansarea acestei proceduri, care se impun a fi intrunite in mod cumulativ, dupa cum urmeaza: existenta unei cauze in curs de judecata, in ultima instanta; cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului; ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata; o chestiune de drept cu caracter de noutate; asupra respectivei chestiuni de drept Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat si nici sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
  3. Prima conditie enuntata, aceea a existentei unei cauze in curs de judecata in ultima instanta, este indeplinita, intrucat, din cuprinsul Incheierii de sesizare din 7 noiembrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 7.581/182/2017 al Tribunalului Maramures – Sectia I civila, reiese ca litigiul in legatura cu care a fost formulata sesizarea se afla in curs de judecata, iar titularul prezentei sesizari, investit cu solutionarea cauzei in faza procesuala a apelului, va solutiona cauza in ultima instanta, intrucat litigiul are ca obiect fond funciar, iar hotararile pronuntate in prima instanta in procesele funciare sunt supuse numai apelului, astfel cum se deduce din interpretarea coroborata a art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 si art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2012.
  4. Astfel, hotararea este una definitiva, in sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedura civila.
  5. A doua conditie, referitoare la verificarea legalei competente a completului de judecata al Tribunalului Maramures, este indeplinita, intrucat cauza a fost solutionata in prima instanta de catre Judecatoria Baia Mare, iar apelul este de competenta Tribunalului Maramures, in temeiul art. 95 pct. 2 din Codul de procedura civila, care prevede ca tribunalul judeca, ca instanta de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta.
  6. In ceea ce priveste a treia conditie, aceea referitoare la relatia dintre dezlegarea data chestiunii de drept si solutionarea pe fond a cauzei, se constata ca Tribunalul Maramures – Sectia I civila trebuie sa transeze definitiv solicitarea reclamantilor de anulare a unor adrese emise de comisia locala de fond funciar, de obligare a comisiei locale sa solutioneze pe fond cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de reclamanti si obligarea comisiei judetene sa emita o hotarare de validare sau invalidare a propunerii comisiei locale, intrucat a fost respins ca tardiva cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor suprafete de teren agricol, solicitare formulata la data de 16 septembrie 2016, in temeiul art. 11 alin. (21) si art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991.
  7. Prin Sentinta civila nr. 8.318 din 18 septembrie 2018, Judecatoria Baia Mare a admis actiunea cu privire la toate capetele de cerere, iar prin apelul formulat de parata s-a criticat numai solutia data de catre prima instanta exceptiei tardivitatii cererii pentru reconstituirea dreptului de proprietate, in considerarea nerespectarii art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991.
  8. In jurisprudenta sa, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a retinut in mod constant ca obiectul sesizarii l-ar putea constitui atat o chestiune de drept material, cat si una de drept procesual daca, prin consecintele pe care le produce, interpretarea si aplicarea normei de drept au aptitudinea sa determine solutionarea pe fond a cauzei, rezolvarea raportului de drept dedus judecatii (spre pilda, Decizia nr. 18 din 17 februarie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 191 din 10 martie 2020, paragraful 74).
  9. Incidenta in cauza a termenului instituit de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 in legatura cu valorificarea drepturilor recunoscute de art. 11 alin. (21) si art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 a fost analizata de Judecatoria Baia Mare in considerentele Sentintei civile nr. 8.318 din 18 septembrie 2018, sentinta impotriva careia parata a formulat apel, iar, prin motivele de apel, s-a criticat exclusiv dezlegarea data de prima instanta exceptiei tardivitatii depunerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
  10. Problema de drept in discutie are aptitudinea de a influenta solutionarea pe fond a cauzei, intrucat de aplicabilitatea sau inaplicabilitatea termenului prevazut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 depinde valorificarea dreptului pretins in temeiul art. 11 alin. (21) din aceeasi lege, ceea ce va conduce la confirmarea solutiei primei instante, din perspectiva dreptului pretins de reclamanta, sau va determina, in limitele cererii de apel, solutionarea pricinii pe calea unei exceptii procesuale.
  11. Astfel, modul de solutionare a exceptiei tardivitatii, determinat de maniera de interpretare a art. 11 alin. (21) coroborat cu art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, reprezinta o chestiune de lamurirea careia depinde solutionarea pe fond a cauzei, ceea ce face ca si aceasta a treia conditie sa fie respectata.
  12. In ceea ce priveste a patra conditie de admisibilitate, cea referitoare la noutatea chestiunii de drept, se constata ca, in absenta unei definitii legale a notiunii de „noutate”, verificarea acestei conditii ramane atributul completului investit cu solutionarea unei astfel de sesizari, asa cum instanta suprema a decis in mod constant in jurisprudenta sa (in acest sens, deciziile nr. 1 din 17 februarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; nr. 6 din 23 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014; nr. 13 din 8 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; nr. 14 din 8 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015; nr. 4 din 14 ianuarie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 132 din 19 februarie 2019, etc.).
  13. Potrivit jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materia hotararilor prealabile, cerinta noutatii este indeplinita nu doar atunci cand problema de drept isi are izvorul in reglementari recent intrate in vigoare, iar instantele inca nu au dat acesteia o anumita interpretare si aplicare la nivel jurisprudential, de o anumita intindere sau consistenta, ci si in cazul in care s-ar impune anumite clarificari, intr-un context legislativ nou, ale unei norme mai vechi, in ipoteza asa-zisei reevaluari a interpretarii normei, astfel cum s-a decis, de exemplu, prin Decizia nr. 23 din 19 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490 din 14 iunie 2018 (paragrafele 59 si 60), sau ale unei norme mai vechi a carei aplicare frecventa a devenit actuala mult ulterior intrarii ei in vigoare (in acest sens, Decizia nr. 10 din 20 octombrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 832 din 14 noiembrie 2014).
  14. In cauza de fata ne aflam in ultima ipoteza, a unei norme mai vechi a carei aplicare a devenit actuala mult ulterior intrarii ei in vigoare, respectiv dupa 15 ani, fiind astfel indeplinita cerinta noutatii din perspectiva jurisprudentiala.
  15. Aplicarea normei a devenit actuala, insa nu si frecventa.
  16. Astfel, verificarea jurisprudentiala la nivel national a evidentiat faptul ca, pana la acest moment, majoritatea instantelor nu s-au confruntat cu problema de drept a carei lamurire se solicita, Curtea de Apel Iasi identificand o singura hotarare judecatoreasca prin care a fost solutionata o cauza cu un obiect similar cererii de chemare in judecata adresate Judecatoriei Baia Mare, iar alte instante au atasat un numar total de 8 hotarari in care nu s-a analizat chestiunea de drept supusa analizei.
  17. Opiniile exprimate de judecatorii instantelor nationale sunt contradictorii, ceea ce ofera indicii referitoare la posibilitatea aparitiei unei practici neunitare.
  18. Astfel fiind, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constata ca este indeplinita si conditia noutatii chestiunii de drept supuse dezlegarii.
  19. De asemenea, este indeplinita cea de-a cincea conditie, aceea ca instanta suprema sa nu fi statuat asupra chestiunii de drept in discutie si ca aceasta sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, intrucat, astfel cum rezulta din comunicarea provenita de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la nivelul Sectiei judiciare – Serviciul judiciar civil, din consultarea jurisprudentei, din extrasul de pe portalul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, din evidentele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, asupra acestei probleme instanta nu a statuat printr-o alta hotarare, problema de drept nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare si nu se verifica in prezent practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii.

X.2. Asupra fondului sesizarii

X.2.A. Reformularea intrebarii

  1. Obiectul cererii de chemare in judecata il constituie „anularea adreselor nr. xxxxx din 15 noiembrie 2016, nr. xxxxx din 26 iunie 2017 si nr. xxxxx din 18 iulie 2017 emise de Comisia locala de fond funciar Baia Mare; obligarea Comisiei locale sa solutioneze pe fond cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de reclamanti, in sensul emiterii unei propuneri de validare sau invalidare pe care sa o inainteze Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Maramures, cu intreaga documentatie; obligarea acesteia din urma sa emita o hotarare de validare sau invalidare a propunerii Comisiei locale”.
  2. In tot cuprinsul Incheierii de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie din 7 noiembrie 2019, din Dosarul nr. 7.581/182/2017 al Tribunalului Maramures – Sectia I civila, se vorbeste despre „cererea de reconstituire a dreptului de proprietate prevazuta de art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991″, insa in intrebarea prealabila adresata Inaltei Curti de Casatie si Justitie este folosita o alta sintagma, anume: „cererea de eliberare a titlului de proprietate intemeiata pe dispozitiile art. 27 alin. (21) corelate cu cele ale art. 11 alin. (21) din Legea fondului funciar nr. 18/1991″.
  3. Se observa ca toate motivele de apel care critica solutia primei instante si in raport cu care a fost ridicata intrebarea ce face obiect al sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu pronuntarea unei hotarari prealabile fac referire la gresita admitere a cererii de chemare in judecata pe fond, in conditiile in care „cererea de reconstituire a dreptului de proprietate prevazuta de art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991″ a fost tardiv formulata, cu depasirea termenului de 30 de zile prevazut in art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991.
  4. Probabil, schimbarea formularii a fost determinata de corelatia existenta intre art. 11 alin. (21) si art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, determinata de imprejurarea ca ambele texte se aplica aceleiasi categorii de persoane.
  5. Insa, pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, este necesara formularea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, in temeiul art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, pe cand in art. 27 alin. (21) din aceeasi lege cererea se adreseaza prefectului, prin comisia de fond funciar, pentru emiterea titlului de proprietate.
  6. Diferenta dintre modul in care a fost formulata cererea de chemare in judecata si cuprinsul intrebarii prealabile reprezinta un aspect supus analizei in cadrul prezentei decizii, din perspectiva simplificarii procedurii de obtinere a titlului de proprietate pentru persoanele ale caror terenuri, situate pe vechile amplasamente, nu au fost atribuite in mod legal altor persoane, astfel ca are implicatii asupra dezlegarii chestiunii de drept, nefiind o simpla eroare rezultata din identitatea necontestata a unor notiuni.
  7. Asadar, in raport cu obiectul cauzei, cu chestiunea de drept care rezulta din intreaga sesizare si pentru acuratetea exprimarii, intrebarea urmeaza a fi reformulata astfel: formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate intemeiata pe dispozitiile art. 11 alin. (21) coroborate cu cele ale art. 27 alin. (21) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 este sau nu supusa termenului prevazut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991?

X.2.B. Dezlegarea data intrebarii reformulate

  1. Textele legale care fac obiectul chestiunii de drept aduse in discutie se refera la o categorie de persoane pentru care legiuitorul a dorit simplificarea procedurilor aplicabile pentru reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, pentru terenurile care intra in domeniul de aplicare a acestei legi.
  2. Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 statueaza ca de prevederile acestei legi beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamant in cooperativa agricola de productie sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre aceasta, precum si, in conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamant in cooperativa si alte persoane anume stabilite.
  3. Persoanele mentionate in art. 11 alin. (21) si in art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 fac parte din categoria „altor persoane anume stabilite”, mentionata in art. 8 alin. (2), si sunt: proprietarii sau mostenitorii acestora de la care au fost preluate abuziv terenuri de catre cooperativele agricole de productie, desi aceste persoane nu s-au inscris in cooperativa agricola de productie, dar si persoanele sau mostenitorii acestora de la care statul roman a preluat terenuri fara niciun titlu, in zonele care nu au fost supuse cooperativizarii.
  4. Chestiunea de drept semnalata de titularul sesizarii doreste sa lamureasca daca, pentru aceasta categorie de persoane, sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991, care impune obligatia de a depune si inregistra la primarie cererea de stabilire a dreptului de proprietate in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a acestei legi, termen care a fost prelungit succesiv, prin modificarile legislative aduse Legii nr. 18/1991, pana la data de 30 noiembrie 2005.
  5. Termenul prevazut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 este un termen imperativ, intrucat norma mentionata contine o trimitere generala la cererea de stabilire a dreptului de proprietate, care se poate realiza fie prin constituire, fie prin reconstituire, fara a distinge intre categoriile de persoane beneficiare ale Legii nr. 18/1991, astfel ca, din aceasta perspectiva, nu exista niciun argument plauzibil pentru a se sustine ca termenul in discutie nu ar fi aplicabil si categoriei de persoane mentionate in art. 11 alin. (21) si in art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991.
  6. Alin. (21) a fost introdus in cuprinsul art. 11 si art. 27 din Legea nr. 18/1991 prin art. I pct. 2 si 8 din titlul IV al Legii nr. 247/2005, denumit „Modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991”.
  7. Reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea persoanelor care nu au devenit membri cooperatori si ale caror terenuri au fost preluate abuziv de cooperativele agricole de productie a fost reglementata si anterior aparitiei Legii nr. 247/2005, pentru terenurile din extravilan, in cuprinsul art. 15 alin. (2) cu raportare la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, iar pentru terenurile intravilane, in art. 23 alin. (4) raportat la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, respectiv in art. 25 alin. (1) din aceeasi lege.
  8. De asemenea, stabilirea dreptului de proprietate, prin reconstituire, in cazul persoanelor care nu au predat sau carora nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate, a fost reglementata prin art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicata in temeiul art. VII din Legea nr. 169/1997, si prin art. 34 din Legea nr. 1/2000, in forma sa initiala.
  9. Modificarile aduse Legii nr. 18/1991 prin Legea nr. 247/2005, prin introducerea alin. (21) la art. 11, au urmarit eliminarea caracterului aleatoriu al restituirii pe vechiul amplasament, iar scopul art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 a fost simplificarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechile amplasamente in etapa emiterii sau inmanarii titlului de proprietate si a punerii in posesie, ca urmare a recunoasterii de plin drept a indreptatirii proprietarilor de a li se reconstitui dreptul de proprietate, potrivit art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991.
  10. Sintagma „revin de drept proprietarilor” din cuprinsul art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 nu poate fi interpretata in sensul ca, fiind preluate abuziv sau fara niciun titlu, terenurile nu au iesit niciodata din patrimoniul fostilor proprietari, ceea ce ar constitui un caz de restituire ope legis, care ar avea drept consecinta lipsa obligatiei proprietarilor de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, in termenul de 30 de zile de la intrarea in vigoare a art. 11 alin. (21) si art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, instanta avand obligatia sa dispuna intabularea dreptului lor de proprietate prin efectul legii, in absenta unui titlu de proprietate, sustineri care se regasesc in opiniile exprimate in intampinarea depusa in cauza care a determinat formularea prezentei intrebari prealabile si in punctele de vedere expuse in cadrul prezentului dosar.
  11. Asadar, nu ne aflam in prezenta unui caz de restituire ope legis, ca recunoastere a drepturilor care decurg din lege, fara a mai fi necesara emiterea titlului de proprietate, pentru considerentele ce succeda.
  12. Potrivit art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, terenurile „revin de drept proprietarilor”, „pe vechile amplasamente”, daca sunt indeplinite doua conditii:

– sa se fi solicitat acest drept prin formularea unei cereri de catre proprietari (astfel cum rezulta din sintagma „proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate”);

– terenurile sa nu fi fost atribuite legal altor persoane.

  1. Din continutul neechivoc al textului se desprinde concluzia ca acesta se aplica numai persoanelor care „au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate”, ceea ce reprezinta una dintre conditiile de aplicabilitate a textului.
  2. De vreme ce exista obligatia legala de a formula o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, devine incidenta si obligatia de a respecta termenul in care trebuie depuse cererile de restituire, prevazuta in cuprinsul aceluiasi articol la alin. (4), intrucat, potrivit art. 8 alin. (1), stabilirea dreptului de proprietate se face prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.
  3. Ca urmare, in ipoteza art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, obligatia de a formula cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ca si aceea privind termenul in care trebuie depusa sunt prevazute expres si neechivoc.
  4. Interpretarea sintagmei „revin de drept proprietarilor” din cuprinsul art. 11 alin. (21) trebuie realizata si prin coroborare cu art. 27 alin. (21), intrucat ambele articole se refera la aceeasi categorie de persoane.
  5. Prin art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 s-a creat posibilitatea, pentru categoria de persoane in discutie, de a obtine reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, daca acestea erau libere, urmand o procedura simplificata, printr-o cerere adresata prefectului, prin comisiile de fond funciar, pentru emiterea titlurilor de proprietate, in aceasta ipoteza devenind aplicabile exclusiv prevederile art. 64.
  6. Trimiterea pe care art. 27 alin. (21) o face la aplicarea exclusiva a art. 64, care reglementeaza una dintre procedurile prevazute in cap. IV, intitulat „Dispozitii procedurale”, pentru ipoteza in care, desi comisia judeteana a recunoscut dreptul pretins prin emiterea titlului de proprietate, comisia locala refuza sa il inmaneze sau refuza punerea efectiva in posesie, nu justifica inaplicabilitatea art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991.
  7. Aceasta procedura este ulterioara celei administrativ-jurisdictionale in care are loc verificarea indreptatirii petentilor la obtinerea de masuri reparatorii, reglementata in art. 51 si urmatoarele din Legea nr. 18/1991, procedura pe care legiuitorul a inteles sa o eludeze, in considerarea faptului ca, atunci cand sunt indeplinite toate conditiile art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, prefectul, prin comisia judeteana, are obligatia de a emite titlul de proprietate sau de a dispune punerea in posesie, iar nu acordarea altor masuri reparatorii, precum acordarea de masuri compensatorii, dand astfel eficienta sintagmei „revin de drept proprietarilor”, context in care valorificarea dreptului de proprietate ar mai putea fi afectata numai de refuzul comisiei locale de a inmana titlul de proprietate sau de a efectua punerea in posesie.
  8. In acest caz, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, formulata in temeiul art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, se materializeaza intr-o cerere adresata prefectului, prin comisiile de fond funciar, pentru emiterea titlului de proprietate sau pentru punerea in posesie, datorita particularitatilor procedurii instituite de art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991.
  9. Legiuitorul a prevazut, in art. 64 alin. (3), si posibilitatea ca insusi prefectul, prin comisia judeteana, sa nu actioneze cu respectarea legii in indeplinirea obligatiei de a emite titlul de proprietate sau de a dispune punerea in posesie pentru persoanele care fac dovada dreptului de proprietate si a nerestituirii in mod legal a terenului pe vechiul sau amplasament, lasand partii deschis accesul la instanta.
  10. Consecinta a aplicarii sintagmei „revin de drept in proprietate” din cuprinsul art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, simplificarea procedurii, potrivit art. 27 alin. (21), are in vedere numai procedura de reconstituire a dreptului de proprietate in ceea ce priveste emiterea titlului de proprietate sau punerea in posesie de catre comisia judeteana sau de catre comisia locala, neputandu-se extinde la alte cerinte, cu atat mai mult la cele mentionate in alte capitole, precum cea din art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991.
  11. Astfel, dreptul de proprietate recunoscut in temeiul art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 urmeaza a fi dovedit cu titlul de proprietate emis potrivit art. 27 alin. (21) din aceeasi lege, in baza caruia imobilul poate fi inscris in cartea funciara, instanta neavand indrituirea legala de a dispune intabularea in cartea funciara in absenta unui titlu de proprietate.
  12. Concluzionand, sintagma „revin de drept proprietarilor” din cuprinsul art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 nu produce consecinte asupra obligatiei de a depune cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechile amplasamente in termenul prevazut in alin. (4) al aceluiasi articol, ci asupra deciziei prefectului de a recunoaste dreptul pretins, prin imposibilitatea acestuia de a refuza emiterea titlului de proprietate in cazul in care s-a facut dovada indreptatirii petentului la reconstituire pe vechiul amplasament si daca este indeplinita si a doua conditie din art. 11 alin. (21), aceea ca terenurile sa nu fi fost atribuite legal altor persoane.
  13. Nici trimiterea pe care art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 o face la art. 64 nu are semnificatia excluderii de la aplicare a art. 11 alin. (4), intrucat vointa legiuitorului nu a fost aceea de a crea o facilitate sub aspectul exercitarii dreptului de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate, ci de a usura punerea in executare a dreptului astfel reconstituit.
  14. Pentru toate aceste considerente,

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

In numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulata de Tribunalul Maramures – Sectia I civila, in Dosarul nr. 7.581/182/2017, privind pronuntarea unei hotarari prealabile.

In interpretarea dispozitiilor art. 11 alin. (21) coroborate cu art. 27 alin. (21) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:

Formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate intemeiata pe dispozitiile art. 11 alin. (21) coroborate cu art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 este supusa termenului prevazut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 4 mai 2020.

-****-

PRESEDINTELE SECTIEI I CIVILE

LAURA-MIHAELA IVANOVICI

Magistrat-asistent,

Elena Adriana Stamatescu

Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 541 din data de 24 iunie 2020

Sursa:  sintact.ro