Societati comerciale. Revocare administrator. Actiune in constatarea nulitatii absolute a hotararii AGA formulata de administrator
A admis actiunea formulata de reclamantul H.M.E. in contradictoriu cu parata SC I.G. SRL si in consecinta a constatat nulitatea absoluta a Hotararii Generale a actionarilor SC I.G. SRL din data de 25 septembrie 2008. A dispus radierea mentiunilor efectuate in Registrul Comertului in baza hotararii sus-indicate. A respins cererea de interventie accesorie formulata de intervenienta R.R.
Exceptia inadmisibilitatii actiunii invocate de intervenienta accesorie R.R. a fost respinsa de prima instanta, pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea de chemare in judecata s-a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a hotararii A.G.A. a SC I.G. SRL din data de 25 septembrie 2008, prin care s-a majorat capitalul social al societatii parate si s-a revocat reclamantul din functia de administrator al societatii parate.
Potrivit art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale: „Membrii consiliului de administratie… nu pot ataca hotararea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie”, iar potrivit art. 132 alin. (3) din acelasi act normativ: „Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil iar cererea poate fi formulata de orice persoana interesata”.
Dispozitiile art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 au in vedere doar „persoanele interesate” care sunt doar administratori ai unei societati comerciale, iar reclamantul este si actionar al societatii parate, astfel ca cererea lui de constatare a nulitatii absolute a hotararii A.G.A. in litigiu este admisibila.
Pe fondul cauzei, instanta de fond a apreciat ca actiunea formulata de reclamantul H.M.E. este intemeiata si a admis-o, retinand urmatoarele:
Prin Hotararea A.G.A. a SC I.G. SRL din data de 25 septembrie 2008 s-a majorat capitalul social al societatii parate prin aportul in numerar al asociatei R.R., aceasta devenind astfel asociat majoritar al societatii parate si s-a revocat din functia de administrator asociatul-reclamant H.M.E., acesta fiind reprezentat in adunarea generala de asociata R.R., conform procurii nr. 387 din 22 martie 2004.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut in considerentele deciziei civile nr. 2084/2010 ca reprezentarea reclamantului in sedinta A.G.A. din data de 25 septembrie 2008 s-a facut cu depasirea limitelor mandatului de catre intervenienta R.R., depasire care „are in primul rand un aspect moral dar si unul de legalitate, deoarece majorarea capitalului social cu scop de a deveni majoritara in societate si astfel sa poata sa revoce intimatul din functia de administrator, imbraca forma unei cauze ilicite si imorale”.
In aceste conditii, Hotararea A.G.A. in litigiu este nula absolut, pentru „nerespectarea dispozitiilor legale si ale actului constitutiv in ceea ce priveste convocarea acesteia”, a retinut, de asemenea, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in considerentele deciziei sus-indicate.(…)
Fata de aceste considerente, prima instanta a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii si a admis actiunea formulata de reclamantul H.M.E. impotriva paratei SC I.G. SRL, constatandu-se nulitatea absoluta a hotararii AGA in litigiu si dispunandu-se radierea mentiunilor efectuate in Registrul Comertului in baza hotararii AGA in litigiu.
Pentru aceleasi considerente si cererea de interventie accesorie in interesul paratei formulata de intervenienta R.R.a fost respinsa.
Prin decizia nr. 38/AP/2011, Curtea de Apel Brasov a respins apelul declarat de parata si de intervenienta R.R. impotriva sentintei mai sus mentionate, pe care a pastrat-o.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel a retinut urmatoarele:
Exceptia inadmisibilitatii a fost in mod corect solutionata de instanta de fond. In cauza de fata, reclamantul nu a atacat hotararea AGA a SC I.G. SRL din 25 septembrie 2008 sub aspectul revocarii din functia de administrator, ci a invocat nulitatea absoluta a hotararii pentru nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la convocare. Ingradirea dreptului actionarului, care a fost revocat din functia de administrator, de a ataca hotararea adunarii generale pentru alte motive decat cele ce vizeaza propria revocare, inseamna a da o interpretare de un formalism excesiv art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, care ar duce la incalcarea principiului liberului acces la justitie astfel cum este reglementat de art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei.
In privinta lipsei calitatii de asociat a reclamantului, in raport de dispozitiile art. 226 din Legea nr. 31/1990, rezulta ca simpla notificare adresata de reclamant societatii nu face dovada retragerii din societate, fiind necesara fie o hotarare generala a asociatilor, care sa exprime acordul unanim al asociatilor cu privire la acest aspect, fie o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila in acest sens. Cum litigiul dintre parti referitor la retragerea reclamantului din societate nu s-a solutionat inca, fiind suspendat, rezulta ca nu s-a facut dovada retragerii acestuia din societate.(…)
Impotriva deciziei curtii de apel au declarat recurs parata SC I.G. SRL si intervenienta in interesul paratei R.R.
Recurentele au solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, in sensul admiterii apelului formulat impotriva sentintei tribunalului, care sa fie schimbata in sensul respingerii actiunii introductive de instanta formulate de reclamantul H.M.E. impotriva paratei SC I.G. SRL.
In motivarea recursului lor, recurentele au sustinut in esenta urmatoarele:
In ce priveste respingerea exceptiei de inadmisibilitate a actiunii formulate de reclamant, ambele instante au ignorat faptul ca, prin hotararea atacata, A.G.A. a hotarat nu numai majorarea capitalului social al SC I.G. SRL, ci si revocarea din functia de administrator a reclamantului H.M.E.
Prin urmare, daca s-ar impartasi punctul de vedere al instantei potrivit cu care reclamantul, in calitate de asociat al SC I.G. SRL ar avea posibilitatea sa ceara anularea hotararii in ceea ce priveste majorarea capitalului social, este discutabila posibilitatea formularii actiunii in anulare a hotararii, in partea referitoare la revocarea sa din functia de administrator al societatii.
S-a mai aratat ca pentru ca reclamantul sa poata ataca hotararea referitoare la revocarea sa din functie trebuia sa voteze contra in cadrul adunarii generale si sa se consemneze ca atare in continutul procesului verbal de sedinta aceasta optiune, or, acest lucru nu s-a intamplat, iar instanta de apel nu si-a motivat decizia pronuntata sub acest aspect.
Pe de alta parte, recurentele au sustinut ca cererea reclamantului referitoare la anularea hotararii AGA, in ce priveste revocarea sa din functie, nu poate fi primita si pentru ca cererea reclamantului de retragere din societate, adusa la cunostinta prin Notificarea nr. 23 din 1 aprilie 2009, a fost acceptata de SC I.G. SRL, comunicandu-i-se acest acord printr-o adresa ulterioara.(…)
In ce priveste interpretarea art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, referitor la modul de convocare a adunarii generale, recurentele invoca jurisprudenta I.C.C.J., in conformitate cu care obligatia de convocare „este inlaturata atunci cand sunt intrunite cumulativ doua conditii: unanimitatea acordului actionarilor si totalitatea capitalului social”.
Recurentele au considerat ca in cauza dedusa judecatii sunt indeplinite aceste conditii, in sensul ca unul dintre asociati a fost prezent personal, iar celalalt a fost reprezentat, in baza procurii speciale, autentificata sub nr. 387/2004. Ambii asociati si-au exprimat dreptul la vot, asa incat hotararea adoptata s-a luat cu unanimitate de voturi.
Cu privire la depasirea limitelor mandatului dat de reclamant asociatei R.R., s-a sustinut ca majorarea anterioara a capitalului social cu suma de 66.200 lei, adusa prin aport in numerar de reclamant s-a facut in baza aceluiasi mandat, care a stat la baza exprimarii votului pentru majorarea capitalului social in A.G.A. din 25 septembrie 2008.
In alta ordine de idei, au aratat ca asa cum rezulta din cuprinsul mandatului, mandatara avea dreptul sa semneze in numele mandantului si pentru acesta, acte aditionale la actul constitutiv al SC I.G. SRL, mai putin actele privitoare la cesiune de parti sociale, lichidare si dizolvare. Or, actele mandatarei nu privesc nici cesiunea de parti sociale, nici lichidarea si nici dizolvarea societatii comerciale.
Asupra recursului de fata, declarat de parata SC I.G. SRL Brasov si de intervenienta in interesul paratei R.R., s-au constatat urmatoarele:
(…) Instanta apreciaza ca motivele de recurs formulate de cele doua recurente pot fi incadrate in prevederile art. 304 pct. 8 si 9 C. proc. civ.
Exceptia inadmisibilitatii actiunii formulate de reclamant, invocata de parata si intervenienta pe considerentul ca reclamantul nu avea deschisa calea unei actiuni in anulare a hotararii AGA, atat timp cat prin aceasta s-a hotarat nu numai majorarea capitalului social, dar si revocarea din functia de administrator a acestuia nu este intemeiata, intrucat, asa cum judicios a retinut si curtea de apel, reclamantul nu a atacat hotararea AGA, in discutie sub aspectul revocarii sale din functia de administrator, ci a invocat nulitatea absoluta a hotararii pentru nerespectarea dispozitiilor legale privind convocarea.
Totodata, instantele au retinut in mod corect ca este adevarat ca, potrivit dispozitiilor art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, membrii consiliului de administratie nu pot ataca hotararea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie, insa in speta, reclamantul este si actionar al societatii parate, astfel incat devin aplicabile dispozitiile art. 132 alin. (3) din aceeasi lege, conform carora atunci „cand se invoca motive de nulitate absoluta dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata de orice persoana interesata”, iar cererea privind constatarea nulitatii absolute a Hotararii AGA din 25 septembrie 2008, formulata de reclamant este admisibila. Prin urmare, se constata ca s-a facut o aplicare corecta a dispozitiilor art. 132 din Legea nr. 31/1990 si criticile sub acest aspect vor fi respinse, ca neintemeiate.
Corect s-a retinut de catre instanta de apel si ca ingradirea dreptului actionarului, care a fost revocat din functia de administrator de a ataca hotararea AGA pentru alte motive decat cele ce vizeaza propria revocare ar da o interpretare de un formalism excesiv a art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, ceea ce ar conduce la incalcarea principiului liberului acces la justitie, asa cum este el reglementat prin dispozitiile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei.
In ce priveste sustinerea potrivit careia ar fi avut loc retragerea reclamantului din societate, se constata ca instanta de apel a retinut judicios ca simpla notificare adresata de reclamant societatii nu face dovada retragerii acestuia din societate, nefiind suficienta, ci fiind necesara fie o hotarare generala a asociatilor, fie o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, in acest sens.(…)
Nici sustinerile vizand gresita retinere a depasirii mandatului de catre intervenienta nu pot fi primite intrucat Inalta Curte in considerentele deciziei pronuntate in primul ciclu procesual (nr. 2084/2010) a retinut ca a existat mai mult decat o depasire a mandatului si anume ca reprezentarea reclamantului in sedinta A.G.A. din data de 25.09.2008 s-a facut cu depasirea limitelor mandatului de catre intervenienta R.R., depasire care „are in primul rand un aspect moral dar si unul de legalitate, deoarece majorarea capitalului social cu scop de a deveni majoritara in societate si astfel sa poata sa revoce intimatul din functia de administrator, imbraca forma unei cauze ilicite si imorale”.
Procesul verbal al sedintei AGA, mentionat de recurente nu schimba nici el starea de fapt avuta in vedere de Inalta Curte in primul ciclu procesual, intrucat acest inscris a fost semnat de recurenta-intervenienta atat in nume propriu, cat si ca mandatar al intimatului-reclamant, in temeiul aceluiasi mandat, ale carui limite au fost depasite, astfel cum s-a aratat mai sus.(…)
In consecinta, fata de cele mai sus aratate si in raport de dispozitiile art. 312 C. proc. civ., s-a respins ca nefondat recursul declarat de parata SC I.G. SRL Brasov si de intervenienta in interesul paratei R.R.