In cazul faptelor contraventionale stabilite cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate si verificate metrologic, sarcina probei temeiniciei procesului-verbal de contraventie este pusa in sarcina organului din care face parte agentul constatator, care trebuie sa dovedeasca imprejurarea ca situatia de fapt consemnata in cuprinsul acestuia corespunde adevarului. In lipsa acestor probe nu este rasturnata prezumtia de nevinovatie a contravenientului.
In sensul dispozitiilor art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, art. 180 si 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, coroborate cu art. 15 si 21 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, politistul rutier poate incheia procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei in baza informatiilor comunicate prin radio de catre operatorul radar, aflat in alt loc decat acela in care se afla politistul rutier.
DECIZIE nr. 4 din 30 ianuarie 2017 privind pronuntarea unei hotarari prealabile in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002), art. 180 si 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002), coroborate cu art. 15 si 21 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta Guvernului nr. 2/2001)
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Dosar nr. 3.478/1/2016
Ionel Barba – presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal – presedintele completului
Doina Duican – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Viorica Trestianu – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Laura Mihaela Ivanovici – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Dana Iarina Vartires – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Mariana Constantinescu – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Rodica Florica Voicu – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Carmen Maria Ilie – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Adriana Elena Gherasim – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formeaza obiectul dosarului este constituit conform dispozitiilor art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile ulterioare, si ale art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentul).
Sedinta este prezidata de domnul judecator Ionel Barba, presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
La sedinta de judecata participa domnul Aurel Segarceanu, magistrat-asistent la Sectiile Unite, desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulament.
Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia in examinare sesizarea formulata de Tribunalul Caras-Severin – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. 23.520/271/2014, privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:
„Daca, in sensul dispozitiilor art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002), art. 180 si 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002), coroborate cu art. 15 si 21 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta Guvernului nr. 2/2001), politistul poate incheia procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor in urma informatiilor comunicate prin radio de catre operatorul radar, aflat in alt loc decat acela in care se afla politistul, sau doar ca urmare a verificarii in mod nemijlocit a inregistrarii aparatului radar.”
Magistratul-asistent prezinta referatul cu privire la obiectul sesizarii, aratand ca instantele au comunicat jurisprudenta si puncte de vedere referitoare la problema de drept supusa dezlegarii, iar la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorul-raportor; potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, raportul a fost comunicat partilor, care si-au exprimat punctul de vedere.
In urma deliberarilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii.
INALTA CURTE,
deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:
I. Titularul si obiectul sesizarii
1. Tribunalul Caras-Severin – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, prin incheierea din 17 mai 2016, pronuntata in Dosarul nr. 23.520/271/2014, a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in temeiul art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, prin care sa dea o rezolvare de principiu cu privire la chestiunea de drept sus-mentionata.
II. Expunerea succinta a procesului. Obiectul investirii instantei care a solicitat pronuntarea unei hotarari prealabile. Stadiul procesual in care se afla pricina
2. Prin plangerea contraventionala inregistrata pe rolul Judecatoriei Caransebes, la data de 30 aprilie 2015, cu nr. 23.520/271/2014, prin declinare de la Judecatoria Oradea, petentul C.H.O., in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judetean de Politie, a solicitat instantei, in principal, anularea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor intocmit la data de 31 octombrie 2014, iar in subsidiar inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment si restituirea sumei achitate cu titlu de amenda.
3. In motivarea plangerii, petentul a aratat ca la data de 31 octombrie 2014, in timp ce se deplasa cu autoturismul, in interes de serviciu, pe directia Caransebes – Orsova si pe raza localitatii Mehadia, la km 386 + 200 m, pe DN6, a fost inregistrat circuland cu viteza de 121 km/h, pe un sector de drum cu viteza legal admisa de 50 km/h. Petentul a sustinut ca, din cauza timpului si a urgentei, nu a observat daca limita de viteza era de 50 km/h sau 70 km/h si a aratat ca a achitat jumatate din cuantumul amenzii contraventionale in termen de 48 de ore; totodata a solicitat ca intimatul sa depuna inscrisurile care au stat la baza intocmirii procesului-verbal.
4. Intimatul a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea plangerii, aratand ca petentul a fost sanctionat contraventional cu amenda si masura complementara a retinerii permisului de conducere, in conformitate cu prevederile art. 121 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 si art. 147 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a acesteia, retinandu-se in sarcina sa ca la data de 31 octombrie 2014, ora 13,48, aflandu-se la volanul autoturismului, a fost surprins de aparatul radar circuland pe DN6+km 386+200 m, cu viteza de 121 km/h pe un sector de drum cu viteza legal admisa de 50 km/h si neavand asupra sa in momentul controlului asigurarea obligatorie RCA. Intimata a depus la dosar planse foto, raportul agentului constatator, atestatul operatorului radar.
5. Prin Sentinta civila nr. 1.103 din 16 septembrie 2015, Judecatoria Caransebes a respins plangerea contraventionala formulata de petent si a mentinut procesul-verbal de contraventie, retinand ca acesta a fost intocmit cu respectarea conditiilor de forma prevazute de art. 16 si 19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 si cuprinde mentiunile obligatorii prevazute de art. 17 din acelasi act normativ, neexistand motive de nulitate ce pot fi invocate din oficiu.
6. Referitor la temeinicia actului contestat, prima instanta a retinut ca procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei face dovada deplina a situatiei de fapt si a incadrarii in drept, pana la proba contrara, beneficiind de prezumtia de veridicitate.
7. Instanta de judecata a retinut ca fapta a fost constatata cu mijloace tehnice certificate, in conformitate cu dispozitiile art. 109 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii facandu-se direct de catre agentul constatator, iar, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, constatarea contraventiei putandu-se face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic; in speta, constatarea contraventiei savarsite de catre petent s-a facut cu ajutorul aparatului radar, masuratorile si inregistrarile au fost efectuate conform dispozitiilor legale ale pct. 4.2 din NML 021-05, de catre operatorul radar, iar procesul-verbal a fost intocmit conform art. 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002.
8. Impotriva sentintei pronuntate de prima instanta a formulat apel petentul, solicitand anularea hotararii atacate, rejudecarea cauzei de catre instanta de apel si admiterea plangerii, cu consecinta anularii procesului-verbal de constatare a contraventiei.
9. In motivare, petentul a aratat, in esenta, ca i-au fost incalcate drepturile prevazute de normele interne si europene privind dreptul la aparare si ca judecata in fond s-a desfasurat prin incalcarea principiilor contradictorialitatii, prevazut de art. 14 din Codul de procedura civila, si rolului activ al judecatorului in aflarea adevarului, prevazut de art. 22 din acelasi cod. In acest sens a aratat ca intampinarea i-a fost comunicata fara a-i fi comunicate si actele depuse de intimat in probatiune, desi procesul verbal de indeplinire a procedurii de comunicare mentioneaza, in mod nereal, ca acestea au fost depuse la cutia postala.
10. In ceea ce priveste solutionarea plangerii contraventionale a aratat ca instanta de fond in mod eronat a retinut ca procesul-verbal a fost intocmit cu respectarea conditiilor de forma prevazute de art. 16 si 19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 si ca face dovada deplina a situatiei de fapt si a incadrarii in drept.
11. Intimatul a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca neintemeiat si mentinerea hotararii primei instante, ca temeinica si legala, sustinand ca procesul-verbal de contraventie a fost in mod temeinic intocmit, fiind cuprinse toate mentiunile obligatorii, iar agentul constatator a respectat dispozitiile legale si a intocmit actul sanctionator in conformitate cu acestea, facand aplicarea corecta a dispozitiilor art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001. Intimatul a depus la dosar inregistrarea aparatului radar si buletinul de verificare metrologica.
12. Dupa comunicarea inscrisurilor si suportului care contine inregistrarea faptei contraventionale, apelantul a depus la dosar note scrise, prin care a invederat ca autoturismul pe care era montat aparatul radar care a efectuat inregistrarea, neinscriptionat cu insemnele politiei, se afla in alt loc decat echipajul de politie care l-a oprit si i-a aplicat amenda. Ulterior, apelantul a formulat concluzii scrise, prin care a aratat ca, potrivit Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta Guvernului nr. 195/2002, constatarea contraventiei se face fie direct (art. 180), fie cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate si verificate metrologic (art. 181), iar in procedura constatarii prin mijloace tehnice se prevede ca agentul constatator care a prelucrat inregistrarea va incheia procesul-verbal de contraventie; potrivit art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, procesul-verbal trebuie sa cuprinda numele si prenumele agentului constatator, lipsa acestora atragand sanctiunea nulitatii absolute a actului, conform art. 17 din acelasi act normativ.
13. A aratat apelantul ca, in cauza, persoana care a incheiat procesul-verbal de contraventie nu este agentul care a constatat contraventia, fapta fiind constatata cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat de catre un alt agent, aflat la cativa kilometri distanta, imprejurare ce rezulta din raportul incheiat la data de 23 decembrie 2014, de catre persoana care a intocmit procesul-verbal, unde arata ca i s-a comunicat prin intermediul mijloacelor radio din dotare ca autoturismul apelantului a fost inregistrat si filmat circuland cu viteza de 121 km/h; desi persoana care a intocmit procesul-verbal de contraventie nu este persoana care a constatat contraventia, in cuprinsul actului de sanctionare nu este identificat agentul care a facut constatarea.
14. Apelantul a sustinut ca actul a fost emis intr-o procedura nepermisa si nereglementata de lege, fiind intocmit de catre un agent, care i-a aplicat o sanctiune pentru o fapta constatata de un alt agent, respectiv operatorul radar, contrar dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 2/2001, conform carora agentul constatator si numai el, constatand contraventia, intocmeste procesul-verbal.
III. Dispozitiile legale supuse interpretarii
15. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002:
„Art. 109. – (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac direct de catre politistul rutier, iar in punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, de catre politistii de frontiera.
(2) Constatarea contraventiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contraventiei.
(3) In cazurile prevazute la alin. (2), procesul-verbal se poate incheia si in lipsa contravenientului, dupa stabilirea identitatii conducatorului de vehicul, mentionandu-se aceasta in procesul-verbal, fara a fi necesara confirmarea faptelor de catre martori.
(4) Forma si continutul procesului-verbal de constatare a contraventiei se stabilesc prin regulament.
(5) Contravenientul, cu exceptia persoanei juridice, poate achita, in termen de cel mult doua zile lucratoare de la data primirii procesului-verbal de constatare a contraventiei, jumatate din minimul amenzii prevazute de lege.
(6) Pentru amenzile contraventionale in cuantum de pana la 20 puncte-amenda, contravenientul poate achita pe loc agentului constatator jumatate din minimul amenzii prevazute de lege.
(7) In cazul prevazut la alin. (6), agentul constatator elibereaza contravenientului chitanta reprezentand contravaloarea amenzii, in care se mentioneaza data, numele si prenumele contravenientului, fapta savarsita, actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, numele, prenumele si semnatura agentului constatator, nemaifiind necesara incheierea procesului-verbal de constatare a contraventiei daca nu se dispune si o sanctiune contraventionala complementara.
(8) Amenzile privind circulatia pe drumurile publice se achita in conditiile legii si se fac venit integral la bugetele locale.
(9) Prevederile prezentei ordonante de urgenta referitoare la contraventii se completeaza cu cele ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, daca prin prezenta ordonanta de urgenta nu se dispune altfel.”
16. Ordonanta Guvernului nr. 2/2001:
„Art. 15. – (1) Contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in mod generic agenti constatatori.
(2) Pot fi agenti constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitati, persoanele imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute in legi speciale.
(3) Ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne constata contraventii privind: apararea ordinii publice; circulatia pe drumurile publice; regulile generale de comert; vanzarea, circulatia si transportul produselor alimentare si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotarare a Guvernului.
(…)
Art. 21. – (1) In cazul in care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sanctiunea.
(2) Daca, potrivit actului normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei, agentul constatator nu are dreptul sa aplice si sanctiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de indata organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea. In acest caz sanctiunea se aplica prin rezolutie scrisa pe procesul-verbal.
(3) Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal.”
17. Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002:
„Art. 180. – (1) In cazul in care constata incalcari ale normelor rutiere, agentul constatator incheie un proces-verbal de constatare a contraventiei, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 1A, care va cuprinde in mod obligatoriu: data, ora si locul unde este incheiat; gradul profesional, numele si prenumele agentului constatator, unitatea din care acesta face parte; numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau resedinta contravenientului, numarul si seria actului de identitate ori, in cazul cetatenilor straini, al persoanelor fara cetatenie sau al cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate, seria si numarul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii acestuia si statul emitent; descrierea faptei contraventionale, cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; numarul punctelor-amenda aplicate si valoarea acestora, posibilitatea achitarii de catre persoana fizica, in termen de cel mult doua zile lucratoare, a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, sanctiunea contraventionala complementara aplicata si/sau masura tehnico-administrativa dispusa; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie din care au rezultat numai pagube materiale; termenul de exercitare a caii de atac, semnatura agentului constatator si unitatea de politie la care se depune plangerea.
(2) In cazul in care contravenientul refuza sau nu poate sa semneze procesul-verbal, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de un martor asistent. In acest caz procesul-verbal va cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal si semnatura martorului.
(3) Atunci cand contravenientul a fost sanctionat cu amenda, odata cu copia procesului-verbal (exemplarul nr. 2), acestuia i se va comunica si instiintarea de plata, in care se va face mentiunea cu privire la obligativitatea achitarii amenzii la institutiile abilitate sa o incaseze, potrivit legislatiei in vigoare, in termen de 15 zile de la comunicare, in caz contrar urmand sa se procedeze la executarea silita.
(4) In situatia in care contravenientul este persoana juridica, in procesul-verbal se fac mentiuni cu privire la denumirea, sediul, codul unic de inregistrare ale acesteia, precum si numele, prenumele, numarul si seria actului de identitate, codul numeric personal si domiciliul ori resedinta persoanei care o reprezinta.
(5) In momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile trebuie consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica «Alte mentiuni», sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal.
(6) In cazul in care pentru fapta savarsita se dispune ca masura tehnico-administrativa retinerea permisului de conducere si/sau a certificatului de inmatriculare ori de inregistrare sau a placutelor cu numarul de inmatriculare ori de inregistrare, odata cu incheierea procesului-verbal de constatare a contraventiei agentul constatator elibereaza si o dovada inlocuitoare cu sau fara drept de circulatie, dupa caz, al carei model este prevazut in anexa nr. 1B.
(7) Atunci cand permisul de conducere se retrage pentru ca titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie, se elibereaza dovada inlocuitoare fara drept de circulatie.
(8) In situatia in care, prin acelasi proces-verbal de constatare a contraventiei, se dispun mai multe masuri tehnico-administrative, agentul constatator elibereaza pentru fiecare document sau set de placute cate o dovada inlocuitoare.
(9) Pentru vehiculele implicate in accidente de circulatie din care au rezultat pagube materiale, politia rutiera elibereaza proprietarilor sau detinatorilor acestora autorizatie de reparatii, al carei model este prevazut in anexa nr. 1C, cu exceptia situatiei in care s-a incheiat o constatare amiabila de accident a carei validitate a fost atestata de societatea de asigurari abilitata, in conditiile legii, caz in care reparatiile pot fi efectuate in baza actului de atestare.
Art. 181. – (1) In situatia in care fapta a fost constatata cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, politistul rutier incheie un proces-verbal de constatare a contraventiei, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 1D, dupa prelucrarea inregistrarilor si stabilirea identitatii conducatorului de vehicul.
(2) Datele de identificare a contravenientului care se consemneaza in procesul-verbal de constatare a contraventiei sunt cele comunicate, in scris, sub semnatura proprietarului sau detinatorului legal al vehiculului.”
IV. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
18. Apelantul a apreciat ca intocmirea procesului-verbal de contraventie si aplicare a sanctiunii trebuia efectuat de catre operatorul radar, singura persoana care are dreptul sa constate savarsirea faptei.
19. Intimatul nu a formulat un punct de vedere.
V. Punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea
A. Cu privire la admisibilitatea sesizarii
20. Instanta de trimitere a apreciat ca sunt indeplinite cerintele prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, retinand urmatoarele: este investita cu solutionarea cauzei in ultima instanta; solutionarea cauzei depinde de lamurirea modului de interpretare a dispozitiilor legale ce constituie obiectul sesizarii; chestiunea de drept este noua si asupra ei Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o alta hotarare; problema de drept nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare si nici al unei alte sesizari, in conditiile art. 519 din Codul de procedura civila.
B. Cu privire la chestiunea de drept ce formeaza obiectul sesizarii, opinia judecatorilor cauzei este divergenta.
21. Intr-o opinie se considera ca depasirea vitezei legale nu poate fi constatata cu oprirea in trafic a conducatorului auto, in cazul cinemometrelor folosite in regim stationar, cum este cazul de fata, decat de un echipaj format din cel putin doi agenti (unul fiind operatorul radar, celalalt fiind agentul care opreste vehiculul in trafic). Imprejurarea ca procesul-verbal este intocmit si semnat de catre cel care opreste in trafic contravenientul, si nu de operatorul radar, nu este de natura sa atraga nulitatea procesului-verbal. Nu este obligatoriu ca agentul care incheie procesul-verbal sa constate personal fapta, insa in cazul in care fapta nu este constatata personal, procesul-verbal nu se bucura de prezumtia de veridicitate. In aceasta situatie, procesul-verbal trebuie sa fie sustinut de probe suficiente, care sa demonstreze existenta faptei si vinovatia contravenientului. Depasirea vitezei legale nu poate fi, in niciun caz, constatata personal de catre agentul rutier. Aceasta se poate constata numai prin intermediul aparatelor radar omologate si verificate metrologic.
22. In alta opinie se considera ca procesul-verbal de constatare a contraventiilor rutiere nu poate fi intocmit exclusiv in baza unor informatii furnizate de alta persoana, ci in baza unor constatari personale, indiferent de mijloacele folosite (propriile simturi sau inregistrarea aparatului radar), ale celui cel intocmeste. Atat legea speciala – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, cat si legea generala – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 2/2001 prevad ca agentul constatator, si numai el, constatand contraventia, intocmeste procesul-verbal, astfel incat trebuie trasa concluzia ca in timpul procedurii administrative de constatare si de intocmire a procesului-verbal intervine un singur agent – cel care constata savarsirea faptei si care semneaza actul (art. 15 si urmatoarele).
23. In sprijinul acestei opinii se sustine ca trebuie avut in vedere si ca agentul care intocmeste actul trebuie sa descrie in cuprinsul acestuia fapta exact asa cum a constatat-o, cum a perceput-c cu propriile simturi, si nu in baza constatarilor altei persoane, ce pot fi comunicate de catre acea persoana ori receptionate eronat; un argument in plus este si faptul ca intocmirea procesului-verbal de contraventie trebuie precedata de administrarea de catre agentul constatator a unor probe. Or, nu se poate sustine ca simpla comunicare a numarului vehiculului si a vitezei cu care a fost inregistrat acesta de catre aparatul radar poate suplini obligatia agentului constatator de a cerceta atat existenta faptei, cat si a imprejurarilor in care a fost savarsita.
VI. Jurisprudenta instantelor nationale si opiniile exprimate de acestea
24. Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite, prin Decizia nr. XXII din 19 martie 20071, pronuntata in recursul in interesul legii, in legatura cu aplicarea si interpretarea dispozitiilor art. 16 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, desi nu priveste in mod direct dispozitiile legale supuse interpretarii prin sesizarea ce face obiectul analizei de fata, poate prezenta relevanta pentru dezlegarea chestiunii de drept in discutie, prin considerentele pe care le contine, dupa cum se va arata in cele ce urmeaza.
1Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 833 din 5 decembrie 2007.
25. La solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, majoritatea curtilor de apel au comunicat ca nu au identificat jurisprudenta referitoare la problema de drept in discutie si nici cauze aflate pe rol, in care sa se puna aceasta problema de drept, data fiind natura litigiilor supuse analizei, care nu sunt de competenta curtilor de apel.
26. Au fost transmise, insa, jurisprudenta si puncte de vedere/opinii ale judecatoriilor si tribunalelor, din examinarea carora se desprind urmatoarele orientari:
A) Intr-o prima orientare, majoritara, s-a considerat ca incheierea procesului-verbal de constatare a contraventiei poate fi efectuata si de catre un alt politist rutier decat cel care a constatat in mod nemijlocit savarsirea faptei contraventionale, insa conditia impusa de textul de lege este ca fapta sa fi fost constatata cu ajutorul unui mijloc tehnic care sa fie certificat sau omologat si verificat metrologic.
27. In acest sens s-au pronuntat, respectiv si-au exprimat opinia urmatoarele instante: Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti – Sectia civila (Sentinta nr. 18.288 din 12 octombrie 2015); Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti – Sectia civila (sentinta nr. 11.835 din 28 octombrie 2016); Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti – Sectia a II-a civila (Sentinta nr. 7.364 din 23 septembrie 2011); Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti – Sectia civila (Sentinta nr. 5.704 din 23 iunie 2016); Judecatoria Alba Iulia (Sentinta nr. 1.207/2016); Judecatoria Saveni (sentintele nr. 464 din 30 martie 2016 si nr. 661 din 18 aprilie 2016); Tribunalul Calarasi – Sectia civila (Decizia nr. 446 din 19 aprilie 2016); Tribunalul Constanta – Sectia de contencios administrativ si fiscal (deciziile nr. 1.193 din 26 mai 2016 si nr. 590 din 16 martie 2016); Tribunalul Tulcea – Sectia civila de contencios administrativ si fiscal (Decizia nr. 123 din 18 februarie 2016); Tribunalul Dolj – Sectia de contencios administrativ si fiscal (Decizia nr. 1.182 din 16 octombrie 2015); Tribunalul Mehedinti – Sectia a II-a civila de contencios administrativ si fiscal (Decizia nr. 735 din 3 noiembrie 2015); Tribunalul Alba – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ, fiscal si de insolventa (Decizia nr. 1.333/A/2016); Tribunalul Prahova – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal (deciziile nr. 430 din 17 februarie 2016 si nr. 149 din 19 ianuarie 2016); Tribunalul Dambovita, Tribunalul Galati – Sectia de contencios administrativ si fiscal; Judecatoriile Tecuci, Liesti, Faurei, Suceava, Dorohoi, Botosani, Braila, Galati.
28. S-a retinut, in sprijinul acestei orientari, ca intocmirea procesului-verbal de catre un agent de politie in baza inregistrarii efectuate de un alt agent-operator radar si impartirea activitatilor intre membrii aceluiasi echipaj de politie rutiera corespund literei si spiritului dispozitiilor art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, avand in vedere imprejurarea ca viteza de deplasare a unui autoturism nu poate fi perceputa in mod direct de catre o persoana, prin propriile-i simturi, ci poate fi constatata doar in temeiul masuratorilor efectuate cu un aparat radar certificat si verificat metrologic. Este fara relevanta, asadar, ca un politist opereaza dispozitivul radar (amplasat pe un vehicul de politie) si un altul intocmeste procesul-verbal de contraventie, intrucat situatia este identica oricarui caz in care constatarea se realizeaza prin mijloace tehnice si sanctiunea este aplicata ulterior de catre un agent al statului, imputernicit in acest sens, dupa observarea inregistrarii si a determinarii persoanei care a incalcat norma de conduita.
B) Intr-o alta orientare s-a apreciat ca atat legea speciala – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, cat si legea generala – Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 stipuleaza ca numai agentul constatator, si numai el, constatand contraventia, intocmeste procesul-verbal, si aceasta fara nicio exceptie, astfel incat trebuie trasa concluzia ca in timpul procedurii administrative de constatare si de intocmire a procesului-verbal intervine un singur agent – cel ce constata, care si semneaza actul (art. 15 si urmatoarele); se apreciaza, in cadrul acestei orientari, ca interpretarea in acest sens a dispozitiilor legale in discutie este corecta, avand in vedere ca cel ce intocmeste actul trebuie sa descrie in act fapta, exact asa cum a constatat-o, cum a perceput-o cu propriile simturi, si nu in baza constatarilor altei persoane, ce pot fi comunicate de catre acea persoana ori receptionate eronat.
29. In acest sens s-au pronuntat, respectiv si-au exprimat opinia, urmatoarele instante: Tribunalul Calarasi – Sectia civila (Decizia nr. 347 din 16 martie 2016); Judecatoria Falticeni (Sentinta nr. 1.709 din 12 octombrie 2016); Judecatoriile Bals, Corabia si Gura Humorului.
VII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
30. Cu referire la chestiunea de drept ce constituie obiectul sesizarii au fost identificate urmatoarele considerente relevante in jurisprudenta Curtii Constitutionale:
31. „In ceea ce priveste critica potrivit careia prevederile art. 109 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 sunt lipsite de previzibilitate, prin Decizia nr. 1.067 din 14 iulie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 571 din 17 august 2009, referitor la aceleasi critici de neconstitutionalitate aduse dispozitiilor art. 79 din ordonanta de urgenta analizata, Curtea a retinut, sub acest aspect, ca, prin Hotararea din 24 mai 2007, pronuntata in Cauza Dragotoniu si Militaru – Pidhorni impotriva Romaniei, paragraful 36, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca, «din cauza principiului generalitatii legilor, continutul acestora nu poate prezenta o precizie absoluta. Una dintre tehnicile-tip de reglementare consta in recurgerea mai degraba la categorii generale decat la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai putin vagi, pentru a evita o rigiditate excesiva si a se putea adapta la schimbarile de situatie. Interpretarea si aplicarea unor asemenea texte depind de practica. Functia decizionala acordata instantelor serveste tocmai pentru a indeparta indoielile ce ar putea exista in privinta interpretarii normelor, tinand cont de evolutiile practicii cotidiene, cu conditia ca rezultatul sa fie coerent cu substanta infractiunii si evident previzibil». Prin urmare, Curtea a retinut prin aceeasi decizie ca textele de lege criticate contin, pentru ratiunile mai sus expuse, o serie de astfel de exprimari generale, revenind instantelor de judecata sarcina de a decide cu privire la corecta lor interpretare si aplicare in cauzele deduse judecatii. (…) Considerentele deciziei anterior enuntate sunt aplicabile mutatis mutandis si in cazul de fata, dispozitiile art. 109 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 caracterizandu- se prin generalitate, si nu prin lipsa de precizie sau previzibilitate (…) Asadar, revine instantelor judecatoresti sarcina de a stabili daca agentii constatatori au competenta de a incheia procese-verbale de constatare si sanctionare a unor contraventii, savarsite anterior momentului constatarii, intr-un loc in care organul constatator nu a fost prezent.”2
2Decizia nr. 853 din 18 octombrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 10 decembrie 2012.
32. „Alin. (2) al art. 109 din ordonanta de urgenta criticata (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 – n.r.) prevede ca se poate face constatarea contraventiilor si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contraventiei. Revine instantei de judecata obligatia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii si aflarii adevarului, asadar si de a examina probele care stau la baza aplicarii sanctiunii contraventionale, obtinute cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, la care face referire autorul prezentei exceptii in motivarea acesteia. Faptul ca, potrivit art. 109 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, aceste sanctiuni contraventionale se aplica de catre politistul rutier da expresie competentei acestui reprezentant al autoritatii publice, astfel cum a fost reglementata de legiuitor, si nu aduce nicio atingere dispozitiilor constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat. (…) In plus, masurile dispuse de reprezentantii politiei rutiere sunt supuse controlului instantelor judecatoresti, prin posibilitatea persoanei contraveniente de a formula plangere impotriva procesului-verbal de contraventie, plangere care, potrivit art. 118 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, suspenda executarea acestor masuri de la data inregistrarii plangerii contraventionale pana la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.”3
3Decizia nr. 84 din 7 februarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 168 din 14 martie 2012.
33. De asemenea, examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 si 21 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, instanta de contencios constitutional a statuat ca aceste dispozitii legale „nu interzic accesul persoanelor nemultumite de modul de constatare a contraventiilor si aplicarea sanctiunilor corespunzatoare de a face plangere la instanta de judecata ori exercitarea dreptului la aparare pe tot parcursul procesului”4, iar „procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei se bucura de prezumtia de legalitate, insa, atunci cand este formulata o plangere impotriva acestuia, este contestata chiar prezumtia de care se bucura. In acest caz, instanta de judecata competenta va administra probele prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plangerea nu trebuie sa isi demonstreze propria nevinovatie, revenind instantei de judecata obligatia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii si aflarii adevarului. (…) instantele de judecata nu pot face aplicarea stricta a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contra, chiar ele trebuie sa manifeste un rol activ pentru aflarea adevarului din moment ce contraventia intra sub incidenta art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Prin urmare, nu se poate sustine rasturnarea sarcinii probei.”5
4Decizia nr. 69 din 15 ianuarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009, si Decizia nr. 99 din 20 ianuarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 119 din 26 februarie 2009.
5Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009.
VIII. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si Curtii de Justitie a Uniunii Europene
34. In jurisprudenta instantelor europene nu au fost identificate hotarari cu relevanta directa in privinta chestiunii de drept ce formeaza obiectul sesizarii; hotararile instantelor europene care, prin considerentele lor, au fost considerate ca fiind relevante, in mod incidental, cu privire la problema de drept analizata au fost mentionate, la locul potrivit, in cuprinsul prezentei decizii.
IX. Raspunsul Ministerului Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
35. Prin Adresa nr. 2.129/C/4.111/III-5/2016 din 7 decembrie 2016, Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca la nivelul Sectiei judiciare – Serviciul judiciar civil nu s-a verificat si nu se verifica, in prezent, practica judiciara, in vederea promovarii unui recurs in interesul legii cu privire la problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii.
X. Raportul asupra chestiunii de drept
36. Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (7) din Codul de procedura civila, se apreciaza ca, fata de dispozitiile art. 519 din acelasi cod, sunt intrunite conditiile pentru declansarea mecanismului privind pronuntarea unei hotarari prealabile.
37. Pe fondul problemei supuse dezbaterii, prin raport se propune solutia potrivit careia, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, art. 180 si 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, coroborate cu art. 15 si 21 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, politistul rutier poate incheia procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei pe baza informatiilor comunicate prin radio de catre operatorul radar, aflat in alt loc decat acela in care se afla politistul rutier.
XI. Inalta Curte
38. Examinand sesizarea, raportul intocmit de judecatorul-raportor si chestiunea de drept a carei dezlegare se solicita, constata urmatoarele:
A. Asupra admisibilitatii
39. Raportat la dispozitiile cuprinse in art. 519 din Codul de procedura civila, doctrina si jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie au identificat urmatoarele conditii care, intrunite cumulativ, conduc la trecerea unei sesizari de filtru de admisibilitate, respectiv:
– existenta unei cauze in curs de judecata, in ultima instanta, pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului;
– solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere;
– problema de drept sa prezinte caracterul de noutate, sa nu fi facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
40. Din examinarea cauzei deduse judecatii se constata ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate enuntate anterior, intrucat problema ce face obiectul sesizarii vizeaza o norma de drept care a primit dezlegari jurisprudentiale diferite si este necesara pentru solutionarea fondului cauzei pendinte, nefacand obiectul unui recurs in interesul legii.
41. In ceea ce priveste cerinta noutatii chestiunii de drept ce formeaza obiectul sesizarii se impun cateva clarificari.
42. In lipsa unei definitii a „noutatii” chestiunii de drept si a unor criterii de determinare a acesteia, in cuprinsul art. 519 din Codul de procedura civila, ramane atributul Inaltei Curti de Casatie si Justitie sesizate cu pronuntarea unei hotarari prealabile sa hotarasca daca problema de drept a carei dezlegare se solicita este noua.
43. Astfel, data adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, care reprezinta sediul materiei privind conducerea pe drumurile publice si a activitatilor legate de circulatia autovehiculelor pe drumurile publice, coroborata cu anul intrarii in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, care reglementeaza regimul juridic al contraventiilor, releva ca problema supusa analizei nu este una noua.
44. Fara a absolutiza insa criteriul vechimii si fara a-l raporta in mod exclusiv la data adoptarii actului normativ supus dezbaterii se apreciaza ca ceea ce este important in legatura cu criteriul noutatii este existenta si dezvoltarea unei jurisprudente continue si constante in aceasta materie.
45. Noutatea unei chestiuni de drept poate fi generata nu numai de o reglementare nou-intrata in vigoare, ci si de una veche, dar, in acest din urma caz, doar daca o instanta este chemata sa se pronunte asupra respectivei probleme de drept pentru prima data.
46. In acest context trebuie notat ca examinarea hotararilor depuse la dosarul cauzei releva existenta unei jurisprudente neunitare in aceasta materie, problema de drept fiind de data recenta, nefacand obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare si nefiind lamurita de Inalta Curte de Casatie si Justitie printr-o hotarare pronuntata intr-un recurs in interesul legii sau intr-o alta cerere de hotarare preliminara.
47. Drept urmare, fata de cele aratate, se apreciaza ca sesizarea este admisibila cu privire la problema de drept formulata.
B. Cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii
48. Sesizarea a fost formulata intr-o plangere contraventionala in care se solicita anularea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor incheiat de catre un alt agent decat cel care a constatat contraventia, pe baza informatiilor comunicate de catre operatorul radar.
49. Instanta de trimitere intreaba daca, in sensul dispozitiilor art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, art. 180 si 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, coroborate cu art. 15 si 21 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, politistul poate incheia procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor in urma informatiilor comunicate prin radio de catre operatorul radar, aflat in alt loc decat acela in care se afla politistul sau doar ca urmare a verificarii in mod nemijlocit a inregistrarii aparatului radar.
50. Potrivit art. 15 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2011, „contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in mod generic agenti constatatori”.
51. De asemenea, potrivit art. 109 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 „Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac direct de catre politistul rutier, iar in punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, de catre politistii de frontiera”, iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol „Constatarea contraventiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace omologate si verificate metrologic, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contraventiei”.
52. Referitor la constatarea contraventiilor la regimul circulatiei pe drumurile publice, conform art. 180 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, „In cazul in care se constata incalcari ale normelor rutiere, agentul constatator incheie un proces-verbal de constatare a contraventiei, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 1A…”, iar potrivit art. 181 alin. (1) din acelasi regulament, „In situatia in care fapta a fost constatata cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, politistul rutier incheie un proces-verbal de constatare a contraventiei, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 1D, dupa prelucrarea inregistrarilor si stabilirea identitatii conducatorului de vehicul”.
53. Din interpretarea sistematica a dispozitiilor legale precitate, constatarea contraventiilor la regimul circulatiei pe drumurile publice se poate face in doua modalitati, respectiv: fie direct, de catre politistul rutier (sau in punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, de catre politistii de frontiera), caz in care fapta contraventionala este perceputa ex propriis sensibus de catre agentul constatator care, potrivit art. 180 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, incheie procesul-verbal potrivit modelului prevazut in anexa nr. 1A; fie cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau mijloacelor tehnice omologate si verificate metrologic, situatie in care conform dispozitiilor art. 181 din acelasi regulament, incheie un proces-verbal de contraventie potrivit modelului prevazut in anexa nr. 1D.
54. Analizand aspectele specifice contraventiei referitoare la depasirea vitezei-limita legale de deplasare a autovehiculului pe drumurile publice, se observa ca, prin natura sa, aceasta se constata doar prin mijloace tehnice.
55. Divergentele jurisprudentiale, in sensul aratat la sectiunea VI din prezenta decizie, au pornit de la dezlegarea chestiunii valabilitatii constatarii facute de un agent prin intermediul unor mijloace tehnice, caz in care agentul constatator nu ia cunostinta prin propriile simturi de fapta savarsita, ci printr-un mijloc de comunicare electronic, eventual chiar dupa o perioada de timp de la data savarsirii faptei.
56. Ca urmare a analizarii continutului textelor legale mai sus enuntate se apreciaza ca posibilitatea constatarii savarsirii contraventiei rutiere prin intermediul mijloacelor tehnice de catre un agent constatator la un moment ulterior savarsirii contraventiei este legala.
57. Un argument in sustinerea acestei interpretari se regaseste in jurisprudenta Curtii Constitutionale, care, analizand constitutionalitatea dispozitiilor art. 109 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, a retinut ca dispozitia legala criticata se caracterizeaza prin generalitate, si nu prin lipsa de precizie sau previzibilitate, revenind instantelor judecatoresti sarcina de a stabili daca agentii constatatori au competenta de a incheia procese-verbale de constatare si sanctionare a unor contraventii, savarsite anterior momentului constatarii, intr-un loc in care agentul constatator nu a fost prezent (Decizia Curtii Constitutionale nr. 853 din 18 octombrie 2012).
58. In analiza constitutionalitatii aceluiasi text legal, instanta de contencios constitutional a retinut ca aplicarea sanctiunilor contraventionale de catre politistul rutier contraventiilor constatate cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate si verificate metrologic da expresie competentei acestui reprezentant al autoritatii publice, astfel cum a fost reglementata de legiuitor. Totodata, Curtea Constitutionala a subliniat faptul ca masurile dispuse in conditiile art. 109 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 sunt supuse controlului instantelor judecatoresti carora le revine obligatia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii si aflarii adevarului si de a examina probele care stau la baza aplicarii sanctiunii contraventionale, obtinute cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate si verificate metrologic (Decizia Curtii Constitutionale nr. 84 din 7 februarie 2012).
59. Rolul activ al instantelor de judecata in privinta interpretarii normelor rezulta si din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
60. Astfel, in cauzele conexate Dragotoniu si Militaru – Pidhorni impotriva Romaniei, in care a fost pronuntata Hotararea din 24 mai 20076 (paragrafele 36, 37), Curtea Europeana a Drepturilor Omului statueaza ca, din cauza principiului generalitatii legilor, continutul acestora nu poate prezenta o precizie absoluta, numeroase legi folosind formule mai mult sau mai putin vagi pentru a evita o rigiditate excesiva si a se putea adapta la schimbarile de situatie. Functia decizionala acordata instantelor serveste tocmai pentru a indeparta indoielile ce ar putea exista in privinta interpretarii normelor, tinand cont de evolutiile practicii cotidiene, cu conditia ca rezultatul sa fie coerent si previzibil.
6Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010.
61. In acest context se cuvine a fi mentionat ca legislatia contraventionala reglementeaza natura juridica a procesului-verbal de contraventie, in sensul de act administrativ individual si de procedura contraventionala, insa nu cuprinde reglementari cu privire la valoarea probatorie, care este lasata la aprecierea judecatorului.
62. Acest aspect a nascut importante dispute doctrinare, dar si jurisprudentiale, avand in vedere ca dreptul contraventional este incadrat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in notiunea de drept penal, in timp ce regimul juridic national aplicabil contraventiilor este completat prin dispozitiile Codului de procedura civila, caruia i se aplica, in materie de probe, principiul potrivit caruia sarcina probei revine celui care supune o pretentie judecatii.
63. Astfel, in Cauza Ioan Pop contra Romaniei (Cererea nr. 40.301/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a concluzionat ca amenda aplicata in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 si suspendarea dreptului de a conduce se includ in sfera acuzatiilor in materie penala, calificare ce impune pentru instanta obligatia de a asigura in proces functionarea efectiva a tuturor garantiilor impuse de art. 6 din C.E.D.O., indeosebi a celor care privesc contradictorialitatea, nemijlocirea, dreptul de aparare, precum si prezumtia de nevinovatie care, fara a avea o valoare absoluta, este in stransa legatura cu prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului-verbal, data de constatarea personala a faptei de catre agentul constatator.
64. Asadar, Curtea Europeana nu inlatura prezumtia de legalitate a procesului-verbal din procedura contraventionala, retinand in Hotararea din 7 octombrie 1988, pronuntata in Cauza Salabiaku contra Frantei (Cererea nr. 10.519/83), ca prezumtiile sunt permise de Conventie, dar acestea nu trebuie sa depaseasca limite rezonabile, tinand cont de gravitatea mizei si prezervand dreptul la aparare.
65. In acelasi sens, in Cauza Haiducu si altii contra Romaniei (Cererea nr. 7.034/07, decizia de inadmisibilitate din 13 martie 2012), Curtea Europeana a precizat ca prevederile art. 6 paragraful 2 din Conventie nu se opun aplicarii unui mecanism care ar instaura o prezumtie relativa de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumtie fara de care ar fi practic imposibila sanctionarea incalcarilor legislatiei in materia circulatiei rutiere.
66. Asadar, procesul-verbal de contraventie este un act administrativ, intocmit de un agent constatator ca reprezentant al autoritatii administrative investit cu autoritate statala pentru constatarea si sanctionarea unor fapte care contravin ordinii sociale dupa o procedura speciala prevazuta de lege, astfel ca se bucura de o prezumtie de autenticitate si veridicitate, care este insa relativa si poate fi rasturnata prin probe, de contravenient (Cauza Anghel impotriva Romaniei – Cererea nr. 28.183/03, Hotararea din 4 octombrie 2007, ramasa definitiva la 31 martie 2008).
67. Spre deosebire de procesul-verbal intocmit de agentul constatator pe baza constatarilor personale, care se bucura de prezumtia de autenticitate si veridicitate, procesul-verbal intocmit cu ajutorul unui probatoriu tehnic nu beneficiaza de aceasta prezumtie, sarcina probei revenind in totalitate emitentului procesului-verbal, care are obligatia sa puna la dispozitia instantei de control contraventional inregistrarile si toate inscrisurile intocmite in baza lor.
68. Prin urmare, incheierea procesului-verbal in situatia in care fapta contraventionala a fost constatata cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic nu constituie o cauza de nulitate a procesului-verbal.
69. Aceasta concluzie se impune si in raport cu considerentele Deciziei nr. XXII din 19 martie 2007, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite in recursul in interesul legii, prin care s-a statuat ca „situatiile in care nerespectarea anumitor cerinte atrage intotdeauna nulitatea actului intocmit de agentul constatator al contraventiei sunt strict determinate prin reglementarea data in cuprinsul art. 17 din ordonanta (Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 – n.r.)”.
70. Prin aceeasi decizie s-a stabilit ca, in raport cu acest caracter imperativ limitativ al cazurilor in care nulitatea procesului-verbal incheiat de agentul constatator al contraventiei se ia in considerare si din oficiu, se impune ca in toate celelalte cazuri de nerespectare a cerintelor pe care trebuie sa le intruneasca un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contraventiei sa nu poata fi invocata decat daca s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea acelui act.
71. Or, in cazul contraventiilor la regimul circulatiei pe drumurile publice, in al caror continut constitutiv se afla un element care nu poate fi perceput si stabilit in mod direct de catre agentul constatator, ci numai prin intermediul unor mijloace tehnice obiective care redau fapta savarsita, persoana contravenienta este aparata de eventualele erori in constatare ale agentului constatator, dat fiind ca in cadrul plangerii contraventionale este obligatorie depunerea la dosarul cauzei a inregistrarilor respective.
72. In acest sens se impune a se preciza ca, potrivit art. 6 pct. 20 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, dispozitivul destinat masurarii vitezei constituie mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, iar conform pct. 3.5.1 din Norma de metrologie legala NML 021-05 „Aparate pentru masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre)”, aprobata prin Ordinul directorului general al Biroului Roman de Metrologie Legala nr. 301/20057, cu modificarile ulterioare, astfel cum a fost modificat si completat prin Ordinul directorului general al Biroului Roman de Metrologie Legala nr. 187/20098, „Inregistrarile efectuate trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele: data si ora la care a fost efectuata masurarea; valoarea vitezei masurate; imaginea autovehiculului, din care sa poata fi pus in evidenta numarul de inmatriculare al acestuia”.
7Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.102 si 1.102 bis din 7 decembrie 2005.
8Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 546 din 6 august 2009.
73. Prin urmare, in cazul faptelor contraventionale stabilite cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate si verificate metrologic, sarcina probei temeiniciei procesului-verbal de contraventie este pusa in sarcina organului din care face parte agentul constatator, care trebuie sa dovedeasca imprejurarea ca situatia de fapt consemnata in cuprinsul acestuia corespunde adevarului. In lipsa acestor probe nu este rasturnata prezumtia de nevinovatie a contravenientului.
74. Referitor la incheierea procesului-verbal de contraventie de catre un agent constatator, pe baza informatiilor comunicate prin statia de emisie-receptie de catre operatorul radar, fata de considerentele Deciziei in interesul legii nr. XXII/2007, sus-mentionata, nici acest aspect nu poate constitui un motiv de nulitate a actului sanctionator.
75. Aparenta scindare a constatarii si sanctionarii contraventiilor privind circulatia pe drumurile publice nu este de natura a afecta legalitatea procesului-verbal, in conditiile in care contraventiile de aceasta natura sunt constatate, in majoritatea cazurilor, pe drumuri de mare viteza, iar un agent constatator unic nu ar putea opri in siguranta autovehiculul identificat ca circuland cu viteza peste limita legala.
76. Prin urmare, in limitele sesizarii instantei de trimitere, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza si urmeaza sa constate ca, in sensul dispozitiilor art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, art. 180 si 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, coroborate cu art. 15 si 21 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, politistul rutier poate incheia procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei in baza informatiilor comunicate prin radio de catre operatorul radar, aflat in alt loc decat acela in care se afla politistul rutier.
77. Pentru considerentele expuse, in temeiul dispozitiilor art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedura civila,
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
DECIDE:
Admite sesizarea privind pronuntarea unei hotarari prealabile, formulata de Tribunalul Caras-Severin prin incheierea din 17 mai 2016, pronuntata in Dosarul nr. 23.520/271/2014 si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 180 si 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu art. 15 si art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, politistul rutier poate incheia procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei pe baza informatiilor comunicate prin radio de catre operatorul radar, aflat in alt loc decat acela in care se afla politistul rutier.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 30 ianuarie 2017.
–
PRESEDINTELE SECTIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
IONEL BARBA
Magistrat-asistent,
Aurel Segarceanu
Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 168 din data de 8 martie 2017
sursa> idrept.ro