11 May 2019

Partajarea bunului in natura. Sistarea / Iesirea din indiviziune. Lipsa unui argument pentru care reclamanta a fost obligata la plata unor sulte

Partaj judiciar in natura. Sistarea / Iesirea din indiviziune. Lipsa unui argument pentru care reclamanta a fost obligata la plata unor sulte, cata vreme aceasta si-a dat acordul atribuirii in natura a lotului ocupat de constructie catre aceasta numai conditionat de neplata vreunei sulte, optiune de care insasi instanta de apel in considerentele sale a precizat ca va tine seama. Tot astfel, nu s-a aratat care sunt motivele in raport de care tribunalul a inteles sa ignore sustinerile intimatelor societati comerciale vizand aceasta chestiune a platii sultei de catre recurenta reclamanta.

 

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX

(XXXXXXXXX)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL BUCURESTI

SECTIA A III-A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILA NR.648

Sedinta publica de 29.11.2018

Curtea constituita din :

P_________ – I______ D_____

JUDECATOR – M___ I___

JUDECATOR – M____-A_____ N_______-G_____

GREFIER – M______ C____

* * * * * * * * * * *

Pe rol se afla pronuntarea asupra recursului formulat de recurenta reclamanta S______ M____ C_______, impotriva deciziei civile nr. 2991/26.09.2017 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a Civila in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimata reclamanta S______ H_____ C_____, cu intimata parata S.C. N___ I_________ S.A. – CENTRUL C________ D_______ R___ si cu intimata intervenienta S.C. C.G. I______ 2___ S.R.L.

Cauza are ca obiect – partaj judiciar.

Dezbaterile in fond si sustinerile orale ale partilor au avut loc la termenul de judecata din data de 22.11.2018, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, ce face parte integranta din prezenta decizie, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitate partilor sa depuna concluzii scrise, a amanat pronuntarea cauzei la data de 29.11.2018, cand a decis urmatoarele :

C U R T E A

Deliberand asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:

Prin sentinta civila nr.7658/16.05.2012, pronuntata de catre Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX, s-a admis cererea precizata formulata de reclamantele S______ H_____ C_____ si S______ M____ C_______ in contradictoriu cu paratul Guelmi Hachemi si intervenientul S.C. N___ I_________ S.A.; s-a respins cererea formulata de reclamante in contradictoriu cu parata O M, pentru lipsa calitatii procesuale pasive; s-a admis cererea precizata de interventie in interes propriu formulata de intervenientul S.C. N___ I_________ S.A.; s-a sistat starea de indiviziune dintre parti prin atribuirea in natura catre intervenientul S.C. N___ I_________ S.A. a imobilului situat in Bucuresti, _______________________, sector 2, teren si constructie, identificate de expert C______ G______ prin planul de amplasament si delimitare a imobilului scara 1:1000, avizat de OCPI.

Prin aceeasi sentinta a fost obligat intervenientul la plata: • catre reclamanta S______ H_____ C_____ a unei sulte in cuantum de 5419428 lei; • catre reclamanta S______ M____ C_______ a unei sulte in cuantum de 5419428 lei; • catre paratul Guelmi Hachemi a unei sulte in cuantum de 1344017 lei; ce urmau a fi platite acestora in termen de 3 luni de la data ramanerii irevocabile a hotararii.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca prin contractul de asociere, autorul reclamantelor, S.C, paratul Guelmi Hachemi si autorul intervenientei (fosta Guelmi) O M, au constituit S.C. Europa Standard S.R.L., iar cotele lor de contributie au fost urmatoarele: S.C – 532 parti sociale; Guelmi Hachemi – 66 parti sociale; Guelmi O M – 67 parti sociale.

Prin sent.________________________ la 9.04.2008 de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VII-a Comerciala in dosarul nr. XXXXXXXXXX (1208/2003) s-a dispus inchiderea procedurii de insolventa impotriva societatii S.C. Europa Standard S.R.L., radierea acesteia si ca bunurile ce apartin societatii, inclusiv imobilul constructie si teren situat in Bucuresti, _______________________, sector 2, dobandit de societatea debitoare la data de 24.10.1994 prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. xxxxx/24.10.1994, transcris sub nr. xxxxx/1994, sa treaca in proprietatea indiviza a asociatilor S______ M____ C_______, S______ E____ C_____, Guelmi Hachemi si Guelmi O M, corespunzator cotelor de participare la capitalul social.

Prin contractul de vanzare-cumparare de drepturi autentificat sub nr. 110/27.01.2007 de BNP B____ N_______ si actul aditional la acesta autentificat sub nr. 2109/18.06.2010 de BNPA „B____ si Asociatii”, O M si-a vandut cota de 10,08% din dreptul de proprietate a imobilului in favoarea intervenientului S.C. N___ I_________ S.A.

Astfel, partile sunt coproprietarii imobilului cu urmatoarele cote de proprietate ideale si abstracte: reclamantele detin fiecare 40% din imobil, paratul Guelmi Hachemi – 9,92% si intervenientul S.C. N___ I_________ S.A. – 10,08%.

Prin raportul de expertiza in specialitatea topografie, intocmit de expert G______ C______ si avizat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara, a fost identificat terenul ce face obiectul cauzei avand o suprafata de 8801,56 mp conform planului de amplasament.

Prin raportul de expertiza in specialitatea constructii civile, intocmit de expert R_____ S________, s-a stabilit valoarea intregului imobil format din teren si constructie (proprietatea partilor, cu exceptia tarabelor care nu fac obiectul cauzei) la suma de 13.548.570 lei.

Expertul a calculat si valoarea cotelor partilor, astfel: • reclamanta S______ H_____ C_____ – 5419428 lei; • reclamanta S______ M____ C_______ – 5419428 lei; paratul Guelmi Hachemi – 1344017 lei; • intervenientul S.C. N___ I_________ S.A – 1365695 lei.

Facand aplicarea art. 728 Cod civ. si art. 6731 si urm. Cod procedura, retinand ca din probele administrate in cauza rezulta ca partile se afla in indiviziune, fiecare parte avand un drept de proprietate asupra unei parti determinate din terenul in cauza, avand in vedere ca modul specific de incetare a coproprietatii temporare este partajul, potrivit dispozitiilor art.673/1 0 alin.4 Cod proc. civ., la cererea intervenientului si cu acordul reclamantelor, instanta de fond a atribuit intregul bun, stabilind, totodata, sumele care se cuvin celorlalti coproprietari si termenul in care este obligat sa le plateasca.

Instanta a aratat ca nu sunt aplicabile dispozitiile art. 6731/1 Cod proc.civ. care prevad vanzarea prin buna invoiala ori executor pentru cazul in care niciuna dintre parti nu solicita atribuirea, intervenientul solicitand aceasta.

Pentru aceste motive, instanta de fond a dispus sistarea starii de indiviziune dintre parti prin atribuirea in natura catre intervenientul S.C. N___ I_________ S.A. a imobilului situat in Bucuresti, _______________________, sector 2, teren si constructie identificate de expert C______ G______ prin planul de amplasament si delimitare a imobilului scara 1:1000, avizat de OCPI, si a obligat intervenientul la plata sultelor catre ceilalti coproprietari, urmand a fi platite acestora in termen de 3 luni de la data ramanerii irevocabile a hotararii.

Impotriva sentintei civile mai sus mentionate, in termen legal a formulat apel intervenienta in nume propriu S.C. N___ I_________ S.A.

Apelanta intervenienta a solicitat schimbarea in tot a sentintei, sistarea starii de indiviziune dintre parti cu privire la imobilul (teren si constructie) situat in Bucuresti, ______________________, Sector 2 prin partajarea in natura a acestuia si atribuirea loturilor corespunzatoare cotelor-parti din dreptul de proprietate detinute de fiecare parte asupra imobilului, conform dispozitiilor art. 6735 alin. (2) din Cod proc. civ., pentru urmatoarele, motive:

1.Hotararea instantei de fond este nelegala pentru ca a fost pronuntata cu incalcarea art. 129 Cod proc. civ.. Desi nu a fost investita cu o alta cerere de atribuire in natura a imobilului decat cea formulata de reclamantele S______ H_____ C_____ si S______ M____ C_______, a depasit limitele obiectului cererii deduse judecatii.

Instanta de judecata a pronuntat o hotarare netemeinica si nelegala incalcand principiul rolului activ al judecatorului.

Instanta de judecata a pronuntat o hotarare cu incalcarea dispozitiilor referitoare la mandat, art. 67 si urm. Cod proc. civ., astfel: art. 673/5, art. 673/6 Cod proc. civ. ce privesc obligatia instantei de judecata de a pronunta o incheiere de admitere in principiu a cererii de partaj; art. 129 alin. 5 coroborat cu art. 673/7 Cod proc. civ. ce privesc obligatia judecatorilor de a preveni orice greseala privind aflarea adevarului; art. 87 Cod proc. civ. coroborat cu art. 114/1 ali n 4 Cod proc. civ.ce privesc procedura de citare a celor care locuiesc in strainatate;

Astfel, apelanta a aratat ca in data de 08.12.2010, societatea a solicitat introducerea sa in cauza pendinte la Judecatoria sectorului 2, deoarece incheiase cu O M (parata la acea vreme) un Contract de vanzare cumparare de drepturi, autentificat sub nr. 110/27.07.2007 si actul aditional la acesta autentificat sub nr.2109/18.06.2010 de BNPA B____ si Asociatii. Prin acest act a dobandit cota de 10,08% din dreptul de proprietate asupra imobilului a carui impartire face obiectul dosarului de fata.

Calea procedurala aleasa de avocat a fost aceea a unei cereri de interventie in interes propriu intemeiata pe dispozitiile art. 49 alin 2 din Cod proc. civ.. La simpla lectu ra a cererii de interventie in interes propriu, instanta de fond putea observa ca nu exista nicio solicitare expresa din partea apelantei care sa priveasca atribuirea in natura a imobilului al carui partaj face obiectul prezentei cauze.

In raport de aceasta situatie de fapt, in temeiul art. 84 Cod proc. civ. instanta avea obligatia de a califica cererea ca fiind de fapt o cerere de aratare a titularului dreptului de coproprietate.

Asa cum se consemneaza la obiectul Contractului de asistenta juridica, mandatul privea reprezentarea societatii noastre in procesul de iesire din indiviziune cu S______ H_____ C_____, S______ M____ C_______ si Guelmi Hachemi prin partajarea in natura si atribuirea catre noi a unui lot favorabil, aferent cotei de 10,08%.

Mandatul acordat reprezentantului conventional apare astfel ca fiind limitat, cu excluderea dreptului de efectuare a unor acte de dispozitie, cum este cazul celui de solicitare a atribuirii imobilului in litigiu – ca modalitate de sistare a starii de indiviziune – drept recunoscut exclusiv titularului.

In aceste conditii, aparatorul apelantei nu avea posibilitatea de a solicita atribuirea imobilului cu consecinta platii unor sulte catre ceilalti coproprietari numai in baza delegatiei (imputernicirii) avocatiale, intrucat in temeiul acesteia putea efectua numai acte procedurale pentru conservarea drepturilor in proces, nu si actele de dispozitie, in lipsa unui mandat special acordat in acest sens si verificat de instanta de judecata inainte de a se pronunta pe fond in respectarea rolului sau activ prevazut de art. 129 din Cod proc. civ..

De altfel, intreaga sa conduita procesuala confirma aceasta pozitie. Se poate adauga inca un fapt care nu mai lasa niciun echivoc asupra intentiilor sale. Acela de a nu fi obiectat la evaluarea realizata prin raportul de expertiza depus in cauza de arh. R_____ Stanciou (fila 199 din dosar). Acesta stabileste o valoare exagerata a terenului, mult peste pretul real in zona la acea data, de 13.158.330 RON – cca 73.016.580 euro).

Prin actiunea introdusa la data de 01.10.2008, reclamantele S______ H_____ C_____ si S______ M____ C_______ au solicitat “pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna iesirea din indiviziune” iar in ce priveste modalitatea de partajare au solicitat “ca aceasta sa se faca in natura intrucat considera ca imobilul este comod partajabil in natura iar in cazul in care se va aprecia ca imobilul nu este comod partajabil in natura sa se atribuie imobilul in favoarea lor”.

Desi pana la finalizarea dezbaterilor, patru ani mai tarziu, reprezentantul celor doua reclamante nu au produs la dosar dovezile cerute ale mandatului sau, instanta de fond nu suspenda pricina in temeiul art. 155/1 Cod proc. civ., ci i-a primit acestuia, pe parcursul procesului, toate sustinerile. Practic, instanta de fond s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu au fost cerute de apelanta prin cererea formulata (atribuirea imobilului) si de catre reclamante prin actiunea introdusa, mai exact prin cererile care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia si au stabilit obiectul pricinii supus judecatii, care se reflecta in dispozitiv.

II. Instanta de judecata a pronuntat o hotarare netemeinica si nelegala incalcand principiul rolului activ al judecatorului prin omologarea expertizelor care atestau imposibilitatea de lotizare a imobilului supus partajului si regula statuata de dispozitiile legale in materie de imparteala judiciara, dar si de jurisprudenta, referitoare la imparteala in natura si atribuirea concreta a loturilor catre copartasi.

Desi, in considerente, isi intemeiaza rationamentul pe dispozitiile art. 673/10 Cod proc. civ., instanta de fond a incalcat prin hotararea pronuntata tocmai aceste dispozitii. Toate cele cinci variante de lotizare arata, fara echivoc, ca imobilul teren/constructie poate fi comod lotizat, cu respectarea principiului echitatii in materia impartelii judiciare, loturile fiind justificate, cu cat mai putine compromisuri si bine relationale cu vecinatatile!

III. In urma analizei intregului material procedural intocmit in cauza, instanta urmeaza sa constate ca in judecarea fondului a fost omisa etapa admiterii in principiu a masei partajabile, cu stabilirea calitatii de coproprietar a partilor din dosar si a cotei parti ce se cuvine fiecaruia.

Nepronuntarea unei asemenea incheieri, conduce la nulitatea actelor care i-au urmat in conformitate cu art. 105, 106 din Cod proc. civ..

In ceea ce priveste procedura de citare a paratului El Guelmi Hachemi, ea s-a petrecut in tot cursul procesului cu incalcarea dispozitiilor imperative ale art. 87 coroborate cu cele ale art.114 ind.1 alin 4 din Codul de Procedura Civila ce reglementeaza procedura de citare a celor care locuiesc in strainatate.

La termenul din 18.10.2013, tribunalul a constatat transmisa calitatea procesuala de la intimatul parat Guelmi Hachemi catre O M si de la apelanta _____________________ catre CG I______ 2___ SRL.

Prin decizia civila nr.251A/28.02.2014, Tribunalul Bucuresti – Sectia III-a Civila a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-intervenienta in nume propriu C.G. I______ 2___ SRL in contradictoriu cu intimatele-reclamante S______ H_____ C_____, S______ M____ C_______ si intimata-parata O M, impotriva sentintei civile nr. 7658/16.05.2012 pronuntata de catre Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX si, pe cale de consecinta, a obligat apelanta la plata cheltuielilor de judecata catre intimatele S______ H_____ C_____ si S______ M____ C_______ in cuantum de 21.125,67 lei.

Prin decizia Curti de Apel Bucuresti a Sectiei a III-a Civila si pentru Cauze cu Minori si de Familie, pronuntata in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, s-a admis recursul formulat de recurenta intervenienta S.C. C.G. I______ 2___ S.R.L., impotriva deciziei civile nr.251A din 28.02.2014, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a Civila, in contradictoriu cu intimatele-reclamante S______ H_____ C_____ si S______ M____ C_______ si cu intimata-parata O M; a fost casata decizia recurata si trimisa cauza spre rejudecare la aceeasi instanta de apel.

Invocand dispozitiile art.304 pct.9 C.proc.civ., recurenta sustine ca sentinta este nula, intrucat instanta de fond a incalcat dispozitiile art. 673/5- 6 C .proc.civ., prin nepronuntarea incheierii de admitere in principiu, in conditiile complexitatii cauzei dedusa judecatii – aspectul fiind invocat de parte si prin motivele de apel.

Aceasta prima critica de nelegalitate, care poate fi analizata in recurs din perspectiva motivului de casare prevazut de art. 304 pct.5 C.proc.civila, avand in vedere dispozitiile art. 306 alin.3 C.proc.civila, conform carora indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prevazute de art. 304 C .proc.civila, a fost gasita nefondata, deoarece incalcarea dispozitiilor art. 6736 C .proc.civila rap. la art. 6735 alin.1 C.proc.civila nu este sanctionata expres de lege, cu nulitatea absoluta, sanctiune invocata de recurenta in speta.

Prevederile legale anterior mentionate permit instantei de partaj, „daca pentru formarea loturilor sunt necesare operatii de masuratoare, evaluare si alte asemenea, pentru care nu are date suficiente” sa pronunte o incheiere, cu caracter interlocutoriu, cuprinzand elementele aratate de art. 673/5 C.proc.civ., precum si dispozitia de efectuare a unei expertize pentru formarea loturilor.

Curtea a retinut ca lipsa acestei incheieri interlocutorii nu este de natura sa atraga sanctiunea nulitatii hotararii finale, fiind necesar ca recurenta sa faca dovada vatamarii decurgand din imprejurarea ca judecata pricinii nu s-a desfasurat in doua etape. Or, o asemenea dovada nu a fost facuta, astfel incat in mod corect instanta de apel a apreciat ca nefondata aceasta critica, reluata de intervenienta in faza recursului.

Recurenta invoca, totodata, nulitatea ambelor hotarari plecand de la imprejurarea ca, desi in faza apelului S.C. CG I______ 2___ S.R.L. s-a subrogat in drepturile S.C. N___ I_________ S.A., iar in locul numitului Guelmi Hachemi a fost introdusa in cauza numita O M, prin respingerea apelului, aceste substituiri ale partilor nu sunt preluate si in dispozitivul Deciziei 251A/28.02.2014.

Curtea a constatat insa ca o atare situatie nu echivaleaza, cum eronat se afirma de catre recurenta, cu o solutionare a cauzei fara a se ____________________________, in conditiile in care instanta de apel a luat act de cele doua transmiteri ale calitatii procesuale care au operat in speta, prin incheierea interlocutorie din data de 18.10.2013 (aspect consemnat distinct si in considerentele deciziei, pag.13), partile succesoare in drepturi urmand a prelua procedura din stadiul in care se afla, iar decizia din apel urmand a se pronunta in contradictoriu si cu acestea – ceea ce s-a reflectat in mod corect in dispozitivul hotararii.

In ceea ce priveste criticile de nelegalitate aduse deciziei de apel prin prisma incidentei motivului de recurs prevazut de art.304 pct.7 Cod procedura civila, Curtea le-a constatat fondate, in limitele si pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.

Curtea a retinut pentru inceput ca instanta de apel a stabilit ca prin apelul formulat de intervenienta in cauza s-au invocat neregularitati – intre care si pronuntarea primei instante in sensul atribuirii imobilului catre aceasta parte in lipsa unei cereri cu acest obiect, cu nerespectarea principiului disponibilitatii – care constituie reevaluari ale propriilor solicitari din dosarul de fond.

In mod evident insa, contrar, celor retinute prin decizia recurata, recurenta-intervenienta nu avea posibilitatea sa puna in discutie in fata instantei de fond aceasta imprejurare aparuta cu prilejul ultimei infatisari la prima instanta, cand partile au pus concluzii, iar judecatorul cauzei a ramas in pronuntare pe fondul pricinii.

Astfel, apelul era singurul mijloc procesual prin care partea interesata putea invoca nerespectarea prin sentinta atacata a principiului disponibilitatii procesuale, respectiv a lipsei mandatului special al aparatorului ales pentru efectuarea unor acte .

Revenind la cererile partilor in cauza legate de modalitatea efectuarii partajului propriu-zis, C_____ a constatat ca tribunalul a retinut in ceea ce priveste manifestarea de vointa a intervenientei ca atat prin concluziile orale cat si prin concluziile scrise, intervenienta ar fi solicitat atribuirea imobilului in litigiu, in conditiile in care reclamantele nu au solicitat atribuirea imobilului, ci vanzarea prin executor. De asemenea, s-a mai retinut ca sustinerile orale ale avocatului intervenientei ar fi fost insusite de aceasta prin concluziile scrise care poarta stampila societatii si ca nu era necesar un mandat special „mai ales ca partea insasi este cea care semneaza cererea prin care solicita atribuirea imobilului”.

Or, din simpla lecturare a actelor sus-mentionate, Curtea a retinut ca nu exista in dosarul cauzei nicio cerere semnata de reprezentantii legali ai intervenientei (respectiv, ai autoarei recurentei in speta, de care aceasta din urma a preluat calitatea procesuala) prin care sa se fi solicitat atribuirea imobilului.

De asemenea, Curtea a retinut ca nu exista nici un act de “insusire a concluziilor orale” ale avocatului partii de la termenul din data 25.04.2012, avand in vedere si ca inscrisul intitulat „Concluzii scrise” depus la data de 30.04.2012, dupa ramanerea in pronuntare a judecatorului fondului, prin care se solicita in scris expres atribuirea in natura a imobilului supus partajarii, nu este nici semnat de reprezentantii societatii si nici nu este parafat „cu stampila societatii” (cum se arata in decizia de apel), fiind semnat si parafat de aparatorul ales.

In acest context, trebuie remarcat ca tribunalul nici nu a mai inteles sa examineze temeinicia sustinerilor din apel referitoare la obiectul contractului de asistenta juridica nr.xxxxxx/30.11.2010, act deosebit de relevant in privinta intinderii mandatului acordat de parte aparatorului ales in fata primei instante.

In cauza de fata, Curtea a constatat insa ca aparatorul ales nu a avut un asemenea mandat pentru efectuarea partajului, ci un mandat limitat in ceea ce priveste modalitatea propriu-zisa de incetare a starii de indiviziune, respectiv, numai pentru o partajare in natura, situatie in care o solicitare din partea aparatorului pentru atribuirea intregului bun nu putea fi luata in considerare de catre instanta decat daca era insotita de dovada acordarii unui mandat special.

Pe cale de consecinta, Curtea a constatat ca, in mod eronat, instanta de apel a stabilit ca solutia adoptata prin sentinta atacata pentru iesirea din indiviziune, respectiv, atribuirea intregului imobil catre intervenienta, a fost una legala si temeinica, instanta de partaj fiind datoare sa gaseasca o solutie de finalizare a starii de indiviziune in sensul prevederilor legale mai sus enuntate care sunt aplicabile in procedura impartelii.

Din aceasta perspectiva, Curtea a constatat ca instanta de apel, in mod gresit, nu a analizat pe fond nici critica din apel legata de administrarea probei cu expertiza tehnica in fata primei instante.

Astfel, intervenienta a formulat sustineri concrete in legatura cu concluziile la care a ajuns expertul judiciar asupra posibilitatii de lotizare a terenului, solicitand in acest context efectuarea unei noi expertize in faza procesuala a apelului si invocand in justificarea completarii probatoriului chiar si elemente noi care nu ar fi fost avute in vedere la intocmirea lucrarii de specialitate omologata de instanta de fond si care ar fost luate in considerare prin raportul de expertiza extrajudiciara din iunie 2012 pe care partea l-a depus la dosar in sprijinul sustinerilor sale, o data cu cererea de apel.

Desi prin incheierea de sedinta din data de 21.02.2013, data la care s-a discutat probatoriul propus in apel, tribunalul a respins solicitarea de efectuare a unei noi expertize ca nefiind utila solutionarii cauzei, prin considerentele deciziei recurate criticile ce vizau modalitatea de intocmire a rapoartelor de expertiza nu au fost primite, retinandu-se insa ca unic motiv pentru respingerea acestora imprejurarea ca apelanta intervenienta ar fi fost decazuta din dreptul de a formula obiectiuni impotriva concluziilor expertilor.

Or, cel mai semnificativ si caracteristic efect al apelului este “efectul devolutiv”, efect ce consta intr-o reinnoire sau reeditare a judecatii pricinii in fond, astfel ca problemele de fapt si de drept dezbatute in fata primei instante sunt repuse in discutia instantei de apel.

Curtea a constatat, in raport de cele retinute anterior si de prevederile art. 292 si 295 din Codul de procedura civila de la 1865 enuntate deja, ca stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii in prezenta cauza nu se puteau verifica in apel cu ignorarea criticilor si apararilor mentionate, respectiv, in lipsa unei analize concrete a probelor administrate.

O asemenea motivare a deciziei atacate este vadit contrara prevederilor art. 261 alin. 1 pct. 5 C .proc.civ., potrivit carora hotararea se da in numele legii si trebuie sa cuprinda, printre alte mentiuni, motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.

Pe de alta parte, trebuie aratat ca, din perspectiva jurisprudentei CEDO, obligatorie pentru instantele nationale, un proces civil finalizat printr-o hotarare care dezleaga fondul, cu garantiile date de art. 6.1 din Conventia Europeana privind Drepturile Omului, include printre altele dreptul partilor de a fi in mod real „ascultate”, ceea ce implica mai ales in sarcina instantei obligatia de a proceda la un examen efectiv, real si consistent al mijloacelor, argumentelor si elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta in determinarea situatiei de fapt. Obligatia de motivare impune o apreciere intotdeauna atasata de natura cauzei, de circumstantele acesteia, stilul judiciar si tipologia actului de justitie. Motivarea unei hotarari este inteleasa ca un silogism logic, de natura a explica inteligibil hotararea luata, ceea ce, chiar daca nu inseamna un raspuns exhaustiv la toate argumentele aduse de una dintre parti, nu permite nici ignorarea lor, fiind necesar a exista un raspuns la argumentele fundamentale, respectiv, acelea care sunt susceptibile, prin continutul lor, sa influenteze solutia.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (a se vedea cauza Albina impotriva Romaniei, cauza G_______ impotriva Romaniei, cauza D___ contra Romaniei) subliniaza rolul pe care motivarea unei hotarari il are pentru respectarea art.6 paragraf 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si arata ca dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decat daca sustinerile partilor sunt examinate de catre instanta, aceasta avand obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si elementelor de proba sau cel putin de a le aprecia.

Examinarea motivarii deciziei tribunalului prin raportare la considerentele de principiu anterior expuse a condus Curtea catre concluzia ca instanta de apel nu a analizat aparari esentiale ale partii, astfel cum au fost enuntate mai sus, si nu a explicat de o maniera convingatoare rationamentul juridic pe care l-a adoptat, ceea ce nu satisface cerinta unui proces echitabil.

A nu motiva o hotarare si a nu prezenta argumentele pentru care au fost inlaturate sustinerile partilor, echivaleaza cu o necercetare a fondului cauzei – situatie ce face necesara casarea in tot a deciziei recurate, in conformitate cu dispozitiile art. 304 pct.7 Cod procedura civila rap. la art. 304 pct.5 Cod procedura civila.

In consecinta, in temeiul art. 312 alin.1 si 5 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul declarat de recurenta-intervenienta si a casat decizia atacata, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta de apel, instanta care va analiza si celelalte sustineri ale partii referitoare la aspectele de nelegalitate si netemeinicie invocate in cauza referitoare la partaj, sustineri formulate si in recurs si care nu pot fi examinate in aceasta faza procesuala, avand in vedere solutia de casare adoptata si limitele controlului judiciar specific acestei cai extraordinare de atac.

In rejudecare, la Tribunal s-au incuviintat efectuarea unei expertize de specialitatea topografie si respectiv evaluare proprietatii imobiliare de experti desemnati de parti.

S-au efectuat lucrarile de specialitate de catre expertii desemnati de catre Tribunal: C_____ S_____ I____ si C_________ L____.

De asemenea, s-au depus la dosar opiniile expertilor parte D________ R_____ I____ – pentru reclamantele din cauza (expert evaluator) si N____ S____ pentru reclamante – expert topo.

S-au completat probatoriile cu inscrisuri.

S-au formulat si depus la dosar opinii ale partilor privitor la modalitatea de atribuire a loturilor de teren identificate de catre expertii topo prin raportare si la asezarea, respectiv pozitionarea singurei constructii existenta pe terenul supus iesirii din indiviziune.

Prin decizia civila nr.2991/A/26.09.2017, Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a Civila a admis apelul declarat de apelanta – intervenienta S.C CG I______ 2___ S.R.L in contradictoriu cu intimata – parata ________________.A si intimatele – reclamante S______ H_____ C_____ si S______ M____ C_______; a schimbat sentinta in sensul ca a admis in parte actiunea precizata si a dispus iesirea partilor din indiviziune in ceea ce priveste imobilul compus din teren si constructie in suprafata construita la sol 129 mp, P+1 E, aflat la adresa din Bucuresti, Sector 2, _____________________, conform variantei de lotizare 1, anexa 1 a raportului de expertiza intocmit de expertul N____ S____ in apel si a atribuit catre parti loturile identificate de expert, in aceasta varianta, cu consecinta obligarii reclamantei S______ M____ C_______ la plata urmatoarelor sulte ca urmare a atribuirii constructiei catre acestea: 54.842 lei catre reclamanta S______ H_____ C_____, 13.600 lei catre _____________________, 13.820 lei catre SCC.G.I______ 2___ SRL.

Analizand apelul raportat la actele si lucrarile cauzei si limitele stabilite prin decizia de casare cu trimitere spre rejudecare, Tribunalul a retinut ca, asa cum s-a stabilit de catre expertii specialisti, intregul teren in litigiu este susceptibil a fi partajat fizic, in natura si atribuire in consecinta, de loturi fiecareia dintre parti.

Prin urmare, sunt incidente in cauza dispozitiile art. 673 5 , art. 673 9 C .pr.civ.

In raport de situatia concreta din cauza si de variantele de lotizare propuse de expertii topo, Tribunalul a retinut ca atribuirea loturilor delimitate prin diferitele variante se impune a se face, atat prin raportare la optiunile exprimate de parti cat si la situatia drepturilor cuvenite acestora astfel incat, inclusiv pentru iesirea la calea publica, sa se asigure dimensiuni ale loturilor respective, corespunzatoare si suficiente pentru a permite o exploatare conform intereselor economice ale partilor.

In acest sens, tribunalul a considerat indreptatita pretentia reclamantei S______ H_____ C_____ de a i se atribui un lot de teren corespunzator cotei parti ce i se cuvine, care sa aiba o deschidere la calea publica adecvata suprafetei de 3.520mp la care este indreptatita.

O varianta care sa corespunda acestui scop este aceea propusa de expertul N____ S____, cu care, de altfel, a fost de acord si expertul desemnat de instanta, C_____ S_____ I____, cu singura nemultumire ca unul dintre loturi nu are iesirea la calea publica, respectiv varianta 1 (A) cuprinsa in coraportul de expertiza.

In aceasta varianta, reiese ca lotul de teren de 887 mp care revine partii SCCG Impex 2___ SRL nu are iesire la strada insa, potrivit opiniei exprimata prin notele depuse la dosar la 30.05.2017, aceasta este de acord ca lotul ce i se va atribui sa nu aiba o iesire directa la calea publica, Soseaua C________.

Pe de alta parte, Tribunalul a mai avut in vedere si pozitia reclamantei S______ M____ C_______ care a aratat ca este de acord sa-i fie atribuit un lot de teren cu constructia in litigiu, fara sa fie necesar ca aceasta sa achite vreo sulta.

Ca atare, tinand cont de toate acestea, Tribunalul a apreciat ca o varianta optima, de natura a corespunde situatiei partilor din cauza, pentru lotizare si atribuire in vederea iesirii din indiviziune, este aceea propusa la pct. A, varianta 1 prin coraportul de expertiza intocmit de expertul N____ S____, agreata si de expertul desemnat de instanta C_____ S_____ I____, astfel ca in baza art. 480 C .pr.civ., a admis apelul si a schimbat hotararea instantei de fond in sensul ca a dispus iesirea din indiviziune in raport de cele retinute anterior.

Impotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta S______ M____ C_______, solicitand in principal, in temeiul art.304 pct.7 si 304 pct.9, art.312 (3) C.proc.civ., admiterea recursului, modificarea in parte a hotararii recurate, in sensul inlaturarii obligatiei acesteia de achitare a sultei; in subsidiar, in temeiul art.304 pct.7 si 304 pct.9, art.312 (3) C.proc.civ., a solicitat admiterea recursului, modificarea hotararii si dispunerea vanzarii in temeiul art. 673 11 C .proc.civ., precum si obligarea intimatilor la achitarea cheltuielilor de judecata.

Recurenta reclamanta a apreciat ca hotararea este nelegala, fiind incidente motivele de nelegalitate prevazute de:

Motivul 1: Art. 304 pct. 7: hotararea necuprinzand motivele pe care se sprijina, respectiv cuprinzand motive contradictorii, in ce priveste aprecierea imobilului (teren si constructie) ca fiind partajabil in natura si obligarea reclamantei la achitarea sultei. In esenta, lipseste rationamentul juridic pentru care instanta a obligat-o la plata sultei, in conditiile in care celelalte parti renuntasera la dreptul asupra constructiei, iar reclamanta declarase ca accepta atribuirea acestui lot cu constructie, numai in masura in care nu va trebui sa achite o sulta;

Motivul 2: Art.304 pct.9: hotararea a fost data cu gresita aplicare a legii: recurenta a criticat gresita aplicare a art. 673 10 si 673 11 C .proc.civ. la situatia de fapt stabilita de instanta de apel. Astfel, din moment ce instanta a apreciat ca celelalte parti nu au renuntat la sulta, iar imobilul nu putea fi partajat in natura cu respectarea criteriilor de la art.673 9 C.proc.civ. si niciunul dintre coproprietari nu a solicitat atribuirea integrala in natura, se impunea sa se concluzioneze ca impartirea in natura nu era posibila si sa se dispuna vanzarea prin executor judecatoresc.

In dezvoltarea motivelor de nelegalitate, recurenta reclamanta a apreciat ca se impune a se constata ca Tribunalul s-a limitat la a indica drept aplicabile dispozitiile art. 673 5 si 673 9 C .proc.civ.

Desi a apreciat ca atribuirea ar trebui sa se faca prin raportare la optiunile stabilite de parti, Tribunalul a ignorat aspectele care tineau de renuntarile unora dintre parti la drepturile asupra constructiei, precum si la opunerea reclamantei recurente la achitarea sultei.

In ce priveste primul motiv de nelegalitate , plecand de la continutul art.261 (1) pct.5 C.proc.civ., recurenta a aratat ca in cazul de fata, problema litigioasa se referea la posibilitatea partajarii in natura a bunului compus din teren si constructie.

Expertii desemnati de instanta (expert C____ S_____ lonut si C_________ L____) au aratat ca partajarea imobilului in natura nu este posibila. Astfel, prin raspunsul la obiectiuni, depus la 21 februarie 2017, se arata ca ansamblul compus din teren si constructie nu este comod partajabil in natura (fila 217 volum apel rejudecare);

La solicitarea expresa a Tribunalului, partile si-au exprimat optiunile privind partajarea in natura a imobilului:

– S______ M____ C_______: si-a exprimat acordul pentru partajarea conform propunerii 1A (varianta intocmita de expert N____ S____) si a fost de acord sa primeasca lotul ce contine constructia cu conditia ca, drept urmare a partajului, sa nu datoreze o sulta uneia dintre celelalte parti. Aspectul a fost reiterat si prin notele de sedinta depuse pentru termenul din 12 septembrie 2017;

– S______ H_____ C_____: a aratat ca nu doreste atribuirea in natura si nici o situatie in care ar deveni obligata la plata unei sulte.

– N___ I_________ SA: nu are pretentii privind constructia, nu solicita achitarea unei sulte (note scrise depuse la 30 mai 2017, fila 273 dosar apel rejudecare), solicita atribuirea unui lot de teren in natura;

– CG I______ 2___ SRL: nu are pretentii privind constructia, nu solicita achitarea vreunei sulte de Ia ceilalti proprietari (note scrise depuse la 30 mai 2017, fila 277, volum apel rejudecare), solicita atribuirea unui lot in natura.

In aceste conditii, se observa ca lipseste rationamentul Tribunalului, in fapt si in drept, in temeiul carora instanta a ignorat solicitarea reclamantei de a nu achita sulta si a respins renuntarea coproprietarilor persoane juridice la achitarea sultei, acordandu-le acestora ceea ce nu au cerut.

In concluzie, fata de acest motiv de recurs s-ar impune admiterea recursului si modificarea in parte a hotararii in sensul inlaturarii obligatiei recurentei S______ M____ C_______ de a achita sulta si a mentinerii celorlalte dispozitii ale sentintei.

Referitor la al doilea motiv de nelegalitate , recurenta a aratat ca adoptand hotararea recurata, instanta de fond a facut si o gresita aplicare a legii, intrucat, in masura in care aprecia ca neintemeiate sau inadmisibile solicitarile recurentei de a nu achita sulta, respectiv a intimatilor persoane juridice de a renunta la drepturile asupra constructiei, se impunea sa constate ca ansamblul imobil: teren si constructie nu este comod partajabil in natura si ca niciunul dintre coproprietari nu a solicitat atribuirea in natura a acestuia.

Recurenta a aratat ca instanta trebuia sa aiba in vedere acordul exprimat de parti, vazand art.673 5 si art. 673 9 C .proc.civ., iar in al doilea rand, daca aprecia ca nu pot fi primite, sa constate incident art.673 11 C.proc.civ., motiv pentru care recurenta reclamanta a apreciat ca s-a produs o interpretare si aplicare gresita a legii.

Astfel, potrivit legii, acordul partilor este unul dintre criteriile partajului. Asa cum s-a retinut in doctrina, modalitatea de lotizare aleasa de instanta trebuie sa tina seama de ansamblul bunurilor de impartit, prin ierarhizarea criteriilor de atribuire in raport de fiecare bun supus impartelii, in contextul concret al cauzei.

In contextul spetei, trebuie spus ca pozitia exprimata de reclamanta recurenta, prin care a solicitat atribuirea lotului cu constructie, dar fara plata unei sulte, a avut in vedere strict solutionarea acestui litigiu care dureaza deja de aproape 10 ani. Astfel, prezenta constructiei pe teren este mai mult un aspect negativ, de natura a scadea posibilitatea de exploatare si valoarea comerciala, constructia fiind ocupata nelegal de persoane si fiind intr-o stare avansata de degradare.

In alta ordine de idei, este evident ca singura modalitate in care bunul devenea partajabil in natura era conditionat de acordul unuia dintre copartasi de a primi constructia, acord exprimat de reclamanta S______ M____ C_______, care, insa, nu a fost de acord cu plata unei sulte.

Asadar, aplicand dispozitiile art.673 9 C.proc.civ, vazand acordul coproprietarilor cu privire la renuntarea drepturilor asupra constructiei, Tribunalul se impunea sa atribuie recurentei lotul cuprinzand teren si constructie si sa constate ca nu se datoreaza sulta.

In consecinta, privind acest motiv de nelegalitate, se impune admiterea recursului si modificarea hotararii in sensul inlaturarii obligatiei recurentei S______ M____ C_______ de plata a sultei.

In ce priveste solicitarea subsidiara, in masura in care instanta de recurs va aprecia ca nefondate solicitarile anterioare, recurenta reclamanta a solicitat modificarea in tot a hotararii si vanzarea imobilului supus partajului sa se realizeze prin executor judecatoresc.

Astfel, asa cum a aratat, recurenta reclamanta a inteles prin pozitia exprimata, prin care a solicitat atribuirea lotului cu constructie, sa faciliteze solutionarea acestui litigiu care dureaza deja de aproape 10 ani.

In cazul in care Tribunalul respingea solicitarea reclamantei de a nu fi obligata la achitarea unei sulte, desi intimatii persoane juridice renuntasera la dreptul de a primi sulta, se impunea a se constata ca devin aplicabile dispozitiile art.673 11 C.proc.civ., respectiv imobilul nu este comod partajabil si niciunul dintre coproprietari nu este de acord sa ii fie atribuit in natura.

In aceste conditii, legea dispune ca instanta este obligata sa dispuna vanzarea imobilului prin executor.

Asa fiind, in cazul in care nu se va admite inlaturarea obligatiei reclamantei de achitare a sultei, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea hotararii recurate si dispunerea vanzarii imobilului prin executor judecatoresc.

In drept, art.299 si urm. art.304 pct.7 si pct.9 C.proc.civ.

Intimata parata S.C. C.G. I______ 2___ S.R.L. a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului, ca nefondat.

Dupa expunerea situatiei de fapt, intimata parata a aratat ca cererea de chemare in judecata s-a formulat la data de 1.10.2008, astfel incat sunt incidente prevederile art. XXII alin.(2) din Legea nr.202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea judecarii proceselor si ale art. 312 Cod procedura civila 1865 in forma anterioara modificarii acestuia prin introducerea art.312 alin.(6 1 ) C.pr.civ. prin art.I pct. 30 din Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea judecarii proceselor.

In consecinta, cererea formulata in recurs la pag.4, pct.11 privind incidenta dispozitiilor art. 312 alin. (6 1 ) este nefondata.

Contrar sustinerilor recurentei, decizia recurata cuprinde la pag. 13 alin. antepenultim si penultim, pag.13, alin.ultim si pag.14, alin.2, 3 si 4, considerentele pe care se sprijina solutia data cu privire la realizarea partajului solicitat de reclamanta si sora acesteia cu privire al imobilului alcatuit din teren si constructie.

Aceasta intimata a apreciat ca sunt respectate exigentele impuse de art.261 alin.(1) pct.5 C.pr.civ. 1865, deoarece motivarea solutiei date este suficienta.

Distinct, decizia recurata a raspuns si „apararilor opuse de recurenta”. Practic, decizia recurata a validat varianta propusa la pct. A, varianta 1 prin coraportul de expertiza intocmit de expertul N____ S____… ” (decizie apel), adica varianta propusa de expertul consilier parte ales de recurenta.

Este greu de conceput ca poate fi disociata pozitia consilierului expert ales de una dintre parti de pozitia partii care l-a ales.

S-a mai aratat ca nu se confirma sustinerea recurentei, potrivit careia „ansamblul compus din teren si constructie nu este comod partajabil in natura”.

Expertul a precizat ca, in opozitie cu sensul “obiectiunii formulate de co-reclamante”, care pretind ca este necesara partajarea in natura, distincta, a constructiei, „ obiectivul instantei a fost in sensul stabilirii unor solutii de partajare in natura, comode, a terenului si constructiei si nu fragmentarea in orice conditii a terenului si a constructiei edificate pe acesta” .

Mersul procedurii reflecta imprejurarea ca, la rejudecare, s-a procedat la efectuarea unor noi expertize, bazata pe masuratori si constatari efective, intr-un nou context faptic privind vecinatatile terenului, care au creat posibilitatea formarii de loturi cu caracter utilizabil in ceea ce priveste accesul de la calea publica.

S-au efectuat expertize de un expert tehnic judiciar in specialitatea constructii civile si evaluarea proprietatii imobiliare in colaborare cu un expert tehnic judiciar in specialitatea topografie, geodezie, cadastru.

Expertizele efectuate au avut in vedere si lotizarea propusa la f. 21 – 99 dosar Tribunal, in primul ciclu procesual, cu observarea concluziilor partilor (f. 385 – 397, dosar Tribunal), inclusiv inscrisul de la fila 89 dosar Tribunal (apel anterior), din care rezulta ca, in realitate, terenul supus partajului este comod partajabil in natura in cel putin 5 variante echitabile pentru toti copartasii.

Concluziile expertilor se coroboreaza cu completarea la raportul de expertiza intocmit de expertul R_____ S________ – filele 214, 228, 229 – 231, 232 – 234 din dosarul de la prima instanta de fond. Si in recurs (anexa 4 la memoriul de recurs) s-a depus o expertiza extrajudiciara.

Expertizele demonstreaza ca exista tehnic posibilitatea reala si efectiva a partajarii in natura in cel putin cinci variante de lotizare, care tin cont de vecinatati dovedite ca realizate prin efectul hotararilor judecatoresti survenite intre pronuntarea – sentintei si judecata cererii de apel in primul ciclu procesual (terenurile lipite de cel in litigiu apartin copartasilor), astfel ca toate loturile propuse pot avea, direct sau indirect, iesire la drum public.

Expertii au clarificat obiectiunile admise de instanta.

Actele si lucrarile dosarului demonstreaza ca instanta de apel, la rejudecare, prin incheierea din 29.11.2016 (f. 185 – 186, dosar apel) a respins cererea de refacere a rapoartelor de expertiza formulata de intimatele co-reclamante, „avand in vedere obiectivele stabilite si intregul probatoriu administrat” (f. 186, alin. 4 si alin. 8, dosar apel).

Nu s-a declarat recurs impotriva acestei incheieri.

Prin aceeasi incheiere, s-au incuviintat „ obiectiunile formulate la ambele rapoarte de expertiza”, de catre co-reclamante si s-a dispus ca „ cei doi experti sa conlucreze si sa aiba in vedere toate aspectele retinute pentru a formula un raspuns la obiectiuni unitar”.

Raspunsul la obiectiuni formulat de expertul tehnic judiciar C_________ L____ (expert evaluator) a mentionat ca fiecare dintre obiectiuni impune rezolvari dependente de solutiile si lamuririle date de expertul tehnic judiciar in specialitatea topografie.

Raspunsul la obiectiuni dat de ing.C____ S_____ I____ (expert topograf) este in sensul ca „ s-au propus patru variante de lotizare a imobilului in litigiu, cu o pozitionare diferita a loturilor coproprietarilor, tocmai in ideea de a oferi instantei si partilor posibilitatea de a identifica pe cea care corespunde cel mai bine criteriilor legale si intereselor partilor” (f. 219, alin. 3, dosar apel). Expertul precizeaza ca „prima propunere de lotizare” (varianta I-a, cea omologata de decizia recurata) “a avut in vedere cotele de proprietate detinute de fiecare si discutiile purtate cu partile la fata locului, care mi-au indicat fiecare propriile zone de interes, interes ce poate fi mai extins, fara a se rezuma doar la ideea de vecinatate cu alte terenuri detinute de parti… in calitate de expert topograf… pot formula o propunere avand in vedere cele aduse la cunostinta cu ocazia cercetarii la fata locului” (pag. 219, alin. ultim – pag. 219 verso, alin. 1, dosar apel). Esential este ca expertul precizeaza expres ca „… inteleg sa imi mentin concluziile si propunerile de lotizare prezentate in raportul depus” (pag. 219 verso, alin. ultim, dosar apel).

Teza reclamantei S______ H_____ C_____, potrivit careia terenul nu ar fi partajabil in natura, este contrazisa de toti expertii desemnati in cauza (in specialitatea topo-cadastrala si in specialitatea constructii si evaluarea proprietatii). S-au identificat mai multe variante de lotizare (inclusiv de expertul parte al intimatelor S______).

Se confirma expertiza extrajudiciara R_____ S________ depusa in apel, in ciclul procesual anterior (fila 89, dosar Tribunal, apel anterior).

Concluziile expertilor sunt concordante, tin seama de situatia terenului si a constructiei, astfel ca lucrarile de specialitate depuse la dosarul cauzei propun concluzii comune, unitare, in sensul ca partajarea in natura prin atribuire de loturi este posibila.

Pozitia partilor, exprimata in cauza, demonstreaza ca partajarea in aceste conditii este posibila si echitabila.

Decizia recurata a interpretat si a aplicat corect dispozitiile legale incidente in cauza.

Sunt incidente dispozitiilor art.673 4 alin.(1), ale art. 673 5 alin. (2) prima teza si ale art. 673 9 C .pr.civ 1865.

Potrivit art. 673 5 C .pr.civ., daca partile nu se invoiesc, instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii (…). Instanta va face imparteala in natura. Instanta procedeaza la formarea loturilor si la atribuirea lor. In cazul in care loturile nu sunt egale in valoare, ele se intregesc printr-o suma de bani.

Numai in cazul in care nici unul dintre copartasi nu cere atribuirea, partajul se face prin vanzare la licitatie publica (art. 673 11 C .pr.civ.).

Din cele de mai sus se retine ca partajul in natura este regula.

Imparteala prin atribuirea bunului catre unul dintre copartasi cu obligatia acestuia de a plati sulta corespunzatoare si partajul prin vanzarea la licitatia publica, in cazul in care nici unul dintre copartasi nu solicita atribuirea, sunt exceptii de la regula partajul in natura, care trebuie facut in toate situatiile in care bunul/bunurile supuse impartelii sunt comod partajabile in natura si nu exista o intelegere contrara a partilor.

La rejudecarea apelului dupa casarea cu trimitere spre rejudecare, instanta de apel a urmarit constant aplicarea regulii legale potrivit careia “in tot cursul procesului, instanta va starui ca partile sa imparta bunurile prin buna invoiala”.

S-a insistat ca partile sa ajunga la o intelegere cu privire la impartirea bunurilor.

Toate partile au solicitat, in prealabil, sa se verifice tehnic posibilitatea de impartire in natura a bunului supus partajului si, in cazul in care este posibila partajarea in natura , sa se procedeze la evaluarea loturilor propuse, pentru ca manifestarea optiunilor si a pozitiilor fiecare dintre parti privind partajul sa se faca in deplina cunostinta de cauza, sub supravegherea instantei.

In vederea identificarii si evaluarii imobilului la valoarea de circulatie, in cauza s-a efectuat expertiza tehnica in specialitate topografie-cadastru. Expertul tehnic (C____ S_____ I____) a intocmit patru variante de lotizare in raport de cotele de coproprietate detinute de parti si declaratiile facute de acestea la cercetarea la fata locului pentru efectuarea expertizei.

Pentru formarea loturilor s-a decis o evaluare a bunului supus impartelii: teren cu constructii.

Valoarea stabilita de expertul C_________ L____ pentru fiecare dintre loturile propuse nu a fost contestata de parti.

Aceasta valoare a fost avuta in vedere la stabilirea sultei.

In temeiul principiului disponibilitatii, toate partile, inclusiv recurenta reclamanta, au achiesat la valoarea de circulatie a imobilului, in ansamblul sau, dar si a loturilor propuse de experti, valoare stabilita si in functie de influenta pe care constructiile existente pe teren au avut-o si o au cu privire la stabilirea valorii bunului supus partajului.

In speta, instanta a avut in vedere pozitiile partilor privind – atribuirea in natura a loturilor propuse de experti.

Pozitia partilor a fost verificata prin solicitarea unor declaratii exprese privind propunerea de atribuire.

Declaratiile partilor au fost valorificate de instanta de apel la pronuntarea solutiei finale a partajului.

S-a apreciat corect de catre instanta de apel situatia creata in urma acordului dat de recurenta-reclamanta pentru atribuirea unui lot, dintre cele propuse de expert, sub conditia de a nu se stabili in sarcina sa obligatia de a plati sulta.

Optiunea de atribuire manifestata expres de recurenta reclamanta a fost respectata.

S-a urmarit si s-a realizat efectiv aplicarea principiului fundamental al partajului: atribuirea bunurilor in natura.

Instanta a cenzurat, in limitele marjei de apreciere a criteriilor de formare si atribuire a loturilor in partaj pe care legea o rezerva instantei, in cazul partajului judiciar, efectul manifestarii optiunii de atribuire a unui anume lot sub conditii care contrazic legea, cum este si cazul prevederilor legale privind egalizarea drepturilor partilor prin stabilirea sultei ce se cuvine pentru un partaj echitabil, care respecta drepturile partilor.

In raport de dispozitiile legale enuntate, instanta de apel a procedat la sistarea starii de indiviziune dintre parti si, avand in vedere ca toate partile au solicitat atribuirea in natura a loturilor.

S-a validat varianta propusa de consilierul expert parte al recurentei, acceptata de expertul numit de instanta.

Numai ca urmare a acestor premise s-a atribuit recurentei unul dintre loturile ce revin reclamantelor, cu obligarea la plata a unei sulte corespunzatoare cotei pe care recurenta o detine din dreptul de proprietate asupra imobilului (teren si constructie).

Decizia recurata a retinut ca varianta de lotizare decisa respecta principiul partajarii in natura, al atribuirii, pe cat posibil, catre parti de bunuri obiecte de aceeasi natura si calitate, evitand totodata faramitarea loturilor, cu respectarea intereselor afirmate ale partilor.

Deoarece paratii au ajuns la o intelegere cu privire la atribuirea loturilor corespunzatoare cotei parti de proprietate pe care o detin si a solutiilor propuse de experti, fara pretentii la plata vreunei sulte, iar reclamantele au fost de acord cu solutia impartirii bunului supus partajului prin atribuirea de loturi, instanta a procedat la partajare in temeiul acordului partilor privind atribuirea in natura, prin formarea loturilor si atribuirea lor, potrivit propunerilor expertilor tehnici. Deoarece loturile nu sunt egale, s-a aplicat legea, astfel incat s-a respectat regula legala potrivit careia, in cazul in care loturile nu sunt egale in valoare, ele se intregesc printr-o suma in bani.

Argumentele invocate de recurenta la pag. 4, pct. 16 – 18 nu vizeaza incalcarea limitelor „marjei de apreciere” de care, potrivit legii, se bucura instanta in cazul unui partaj judiciar.

Nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru a se dispune aplicarea prevederilor art.673 11 C.pr.civ., care devin incidente exclusiv in situatia in care “nici unul dintre coproprietari nu este de acord sa i se atribuie in natura loturile formate de instanta”.

In speta, exista un acord al partilor cu privire la partajarea in natura prin formare si atribuire de loturi, in conditiile legii.

Insasi recurenta reproduce la pag. 3, pct. 9 – pag. 4 sus pozitia partilor cu privire la solutia ce ar trebui data partajului si arata ca a existat un acord „conditionat”, cu privire la partaj.

Actele si lucrarile dosarului contrazic incidenta art. 673 11 C .proc.civ.

Notele de sedinta depuse de catre recurenta S______ M____ C_______ la apel, la termenul din 11.04.2017, reflecta cert acordul sau la validarea judiciara a „propunerii IA (varianta intocmita de expert N____ S____)”.

Aceasta varianta a fost validata prin decizia recurata.

S-a mentionat expres ca parata si intervenienta nu au pretentii asupra vreunei sulte privind constructia, deoarece au inteles ca, fata de situatia de fapt in care constructia, situata in centrul terenului supus partajarii, nu poate fi atribuita decat copartasilor care detin cota de coproprietate mai mare (intimatele-reclamante S______ au drept, fiecare, la 40% din teren, respectiv cate 3520 mp/fiecare), principiul echitatii partajului impune o astfel de solutie.

Fata de continutul dispozitivului deciziei recurate, prin care nu s-a stabilit ca partajul s-ar definitiva sub conditia achitarii sultei intr-un termen expres, ramane ca problema desocotirii dintre copartajanti sa se bazeze pe declaratiile exprese facute in cursul partajului privind pretentia la plata efectiva a sultei si pe buna-credinta a relatiilor dintre co-reclamante, surori, care au facut aparari comune, au desemnat experti consilieri parte comuni, au exercitat drepturile procesuale intr-un consortiu procesual care a fost opus paratei si intervenientei, dar fara a se exclude prezumtia ca, la data la care au initiat partajul, surorile S______ au avut in vedere partajarea unui imobil alcatuit dintr-un teren si o constructie (inapta a fi faramitata, cum pretinde recurenta).

Intimata intervenienta S.C. N___ I_________ S.A. a formulat intampinare, prin care, fata de primul petit al recursului ce vizeaza sulta rezultata in apelul rejudecat, a aratat ca isi mentine pozitia exprimata in apelul rejudecat, respectiv ca nu are pretentii asupra constructiei, nu solicita plata de sulta de la ceilalti coproprietari.

Fata de cel de-al doilea motiv de recurs, intimata intervenienta a solicitat respingerea ca nefondat, respectiv mentinerea ca legala si temeinica a solutiei instantei de apel pronuntata in rejudecare in sensul lotizarii in natura prin atribuirea de loturi de teren fiecarui coproprietar, conform cotelor de proprietate ce le revin.

In sustinere, intimata a invederat urmatoarele aspecte:

– lotizarea dispusa este justa in raport de cotele de proprietate, de utilitatea vizata de parti si depozitiile exprimate in cauza de acestea.

Intimata-intervenienta S.C. N___ I_________ S.A., intimata- apelanta S.C. CG I______ 2___ S.R.L. si recurenta S______ M____ C_______ si-au exprimat acordul pentru impartirea in natura si atribuirea de loturi-, societatile si-au exprimat in mai multe randuri mentiunea privitor la lipsa pretentiilor de sulta asupra constructiei-, cea de-a patra parte, intimata S______ Hellena C_____ a sustinut ca nu doreste un lot cu constructia si nici plata unei sulte (iar in etapa procesuala de fata – recurs dupa rejudecarea apelului, nu a formulat recurs pentru a contesta solutia de atribuire in natura a loturilor).

– lotizarea dispusa in apel si atribuirea de loturi este, totodata, in acord cu opiniile expertilor (cei desemnati de instanta, cei consilieri-parte si cei extrajudiciari) care au concluzionat ca lotizarea este posibila conform mai multor variante de impartire pe care le-au sugerat toti acesti specialisti in cauza de fata – partajarea continuta de Hotararea nr.2991A/26.09.2017 recurata (apelul rejudecat), este o varianta propusa chiar de recurenta M____ C_______ S______ prin expertul sau parte, respectiv „varianta de lotizare 1, anexa 1 a raportului intocmit de expertul N____ S____ in apel” (pag. 14, la final, din hotararea recurata);

– la pronuntarea hotararii, potrivit considerentelor pe care s-a intemeiat dispozitivul, Tribunalul a tinut seama totodata (in plus fata de cele de mai sus) de un alt aspect al pozitiei partilor:

„In aceasta varianta, reiese ca lotul de teren de 887 mp care revine partii I_________ Group si CG I______ 2___ SRL nu are iesire la _____________________________ exprimata prin notele depuse la dosar la 30.05.261 7, aceasta este de acord ca lotul ce i se va atribui sa nu aiba iesire directa la calea publica, Soseaua C________.” (pag. 14 din hotararea recurata);

– solutia de lotizare pronuntata de instanta de apel (in rejudecare) este sustinuta de dispozitiile art. 673 ind.4 alin.1, art. 673 ind. 5 alin. 2 prima teza si art. 673 ind. 9 din vechiul C.pr.civ., astfel ca admiterea apelului si a cererii de impartire in natura prin atribuirea loturilor de teren catre coproprietari, este fundamentata.

– hotararea recurata tine astfel seama de limitele Deciziei de casare nr.1704/13.11.2014 pronuntata de Curtea de apel Bucuresti – Sectia a III-a Civila, in care s-a indicat respectarea dispozitiilor art. 673 ind. 9, art. 673 ind. 10 alin. 2 si alin. 4 din vechiul C.pr.civ.;

D____ urmare, contrar afirmatiilor recurentei, potrivit celor de mai sus si mentiunilor de la pag. nr.13 si nr.14 din Hotararea nr. 2991A/26.09.2017, nu se confirma ca „ansamblul compus din teren si constructie nu este comod partajabil”, ori ca nu sunt respectate cerintele de motivare prevazute de art. 261 alin.1 pct.5 din vechiul C.pr.civ., intrucat reiese cu claritate ca Tribunalul s-a raportat la:

„ …optiunile exprimate de parti, cat si la situatia drepturilor cuvenite acestora;

…exploatare conform intereselor economice ale partilor”’,

„…pozitia reclamantei S______ M____ C_______, care a aratat ca este de acord sa-i fie atribuit un lot de teren cu constructia in litigiu..

„o varianta optima, de natura a corespunde situatiei partilor din cauza, pentru lotizare si atribuire in vederea iesirii din indiviziune, este aceea propusa la pct. A, varianta 1 prin coraportul de expertiza intocmit de expertul N____ S____…”.

Solutia instantei de apel demonstreaza suport faptic si legal, si probe in sustinerea aplicarii regulii in materia partajului, pe care a respectat-o, de a dispune imparteala in natura atunci cand este posibil si cand partile isi dau concursul pentru buna invoiala, respectand intrutotul dispozitiile vechiului C.pr.civ. mai sus precizate; astfel ca, nu sunt intrunite conditiile art. 304 pct.7, 9 si art. 312 alin. 3 C .pr.civ. pentru admiterea cererii recurentei.

Intimata intervenienta a subliniat inca o data ca cea de-a patra parte din cauza, intimata Hellena C_____ S______ (sora recurentei M____ C_______ S______), nu a recurat hotararea de fata, nr.2991A/26.09.2017, constatandu-se ca exista vointa tuturor partilor pentru impartirea in natura si atribuirea loturilor dispuse.

Pentru toate aceste motive, intimata intervenienta a solicitat mentinerea ca legala si temeinica a partajarii pronuntate de Tribunalul Bucuresti prin hotararea recurata.

Curtea, analizand criticile de recurs, prin raportare la dispozitiile legale incidente cauzei, dar si la actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

In ce priveste critica in sensul ca hotararea atacata cuprinde motive contradictorii, raportat la art. 304 pct. 7 Cod procedura civila.

Critica este fondata.

Astfel, Curtea constata ca instanta de apel, in considerentele sale, s-a raportat la dispozitiile art. 673 5 , art. 673 9 C .pr.civ., retinand ca intregul teren in litigiu este susceptibil a fi partajat in natura, respectiv ca se poate proceda la o atribuire in natura, tribunalul bazandu-si concluzia pe opinia expertilor care si-au dat concursul la efectuarea unei expertize a imobilului in litigiu.

Tribunalul a apreciat ca atribuirea loturilor se impune a se face, atat prin raportare la optiunile exprimate de parti, cat si la situatia drepturilor cuvenite acestora, considerand, totodata, ca este necesar a tine seama si de faptul ca nu toate loturile in variantele propuse au iesire la calea publica, respectiv ca trebuie sa se tina seama de interesele economice ale partilor in alegerea variantei de lotizare.

Ca urmare, in ce o priveste pe recurenta, tribunalul a considerat indreptatita pretentia acesteia de a i se atribui un lot de teren corespunzator cotei parti ce i se cuvine, care sa aiba o deschidere la calea publica adecvata suprafetei de 3.520mp la care este indreptatita.

Plecand de la acelasi considerent, tribunalul a apreciat ca o varianta care sa corespunda acestui scop este aceea propusa de expertul N____ S____, aceasta varianta fiind deficitara doar in privinta faptului ca unul dintre loturi nu are iesirea la calea publica, respectiv varianta 1 (A) cuprinsa in coraportul de expertiza.

Astfel s-a constatat ca lotul de teren de 887 mp care revine partii SCCG Impex 2___ SRL nu are iesire la strada insa aceasta parte s-a aratat de acord ca lotul ce i se va atribui sa nu aiba o iesire directa la calea publica, Soseaua C________.

Instanta de apel s-a oprit la aceasta varianta cata vreme a avut acceptul respectivei parti de a primi un lot fara iesire la drumul public, iar expertul desemnat de instanta, C_____ S_____ I____, a fost de acord cu expertiza in aceste conditii.

Totodata, a aratat in considerentele sale ca la pronuntarea solutiei va avea in vedere si pozitia reclamantei S______ M____ C_______ care a aratat ca este de acord sa-i fie atribuit un lot de teren cu constructia in litigiu, fara sa fie necesar ca aceasta sa achite vreo sulta.

Tribunalul s-a oprit la varianta propusa la pct. A, varianta 1 prin coraportul de expertiza intocmit de expertul N____ S____, agreata si de expertul desemnat de instanta C_____ S_____ I____, aratand ca aceasta este varianta optima care corespunde situatiei partilor din cauza, pentru lotizare si atribuire in vederea iesirii din indiviziune, concluzionand ca hotararea ce va pronunta va tine seama de toate aceste argumente mai sus aratate.

Or, potrivit dispozitivului deciziei pronuntate, prin admiterea apelului si schimbarea sentintei atacate in sensul admiterii in parte a actiunii precizate, instanta de apel a dispus iesirea partilor din indiviziune in ceea ce priveste imobilul compus din teren si constructie in suprafata construita la sol 129 mp, P+1 E, aflat la adresa din Bucuresti, Sector 2, _____________________, conform variantei de lotizare 1, reprezentata de anexa 1 a raportului de expertiza intocmit de expertul N____ S____ in apel si a atribuit catre parti loturile identificate de expert, in aceasta varianta, obligand reclamanta S______ M____ C_______ la plata urmatoarelor sulte ca urmare a atribuirii constructiei catre acestea: 54.842 lei catre reclamanta S______ H_____ C_____, 13.600 lei catre _____________________, 13.820 lei catre SCC.G.I______ 2___ SRL.

Vazand aceasta dispozitie cuprinsa in dispozitiv de obligare a reclamantei la sulta catre celelalte trei parti litigante, Curtea constata ca instanta de apel, desi in considerente, asa cum s-a aratat mai sus, a precizat ca la pronuntarea solutiei va avea in vedere si pozitia reclamantei S______ M____ C_______ care a aratat ca este de acord sa-i fie atribuit un lot de teren cu constructia in litigiu, fara sa fie necesar ca aceasta sa achite vreo sulta, cu toate acestea a procedat la partajarea imobilului in litigiu fara a tine seama de aceasta optiune a reclamantei.

Are in vedere prezenta instanta ca ambele societati comerciale, prin notele depuse la dosar, au aratat ca nu au pretentii privind constructia, respectiv ca nu solicita achitarea unei sulte, situatie concordanta cu pozitia exprimata de reclamanta in sensul ca este de acord cu atribuirea unui lot de teren pe care este situata constructia, insa, in mod conditionat, de neobligarea sa la plata vreunei sulte.

Or, cata vreme instanta de apel a precizat ca aceasta optiune a reclamantei urmeaza a fi valorificata prin hotararea ce o va lua si totusi in dispozitivul hotararii se regaseste inscrisa obligatia acestei parti la sulta catre celelalte parti litigante, Curtea constata ca aceasta instanta de apel a pronuntat o solutie in contradictoriu cu considerentele sale.

Instanta de apel nu ofera nici un argument pentru care reclamanta a fost obligata la plata unor sulte, cata vreme aceasta si-a dat acordul atribuirii in natura a lotului ocupat de constructie catre aceasta numai conditionat de neplata vreunei sulte, optiune de care insasi instanta de apel in considerentele sale a precizat ca va tine seama. Tot astfel, nu s-a aratat care sunt motivele in raport de care tribunalul a inteles sa ignore sustinerile intimatelor societati comerciale vizand aceasta chestiune a platii sultei de catre recurenta reclamanta.

Curtea are in vedere ca o hotarare trebuie sa ofere argumente care sa conduca in mod logic si convingator la solutia cuprinsa in dispozitiv si, totodata, sa fie in concordanta cu acesta.

Or, instanta de apel nu a oferit o fundamentare coerenta a rationamentului sau in ceea ce priveste partajarea imobilului in litigiu, tinand seama de toate implicatiile ce le presupunea specificul cauzei de fata.

Totodata, Curtea are in vedere faptul ca lipsa motivarii sau motivarea in forma si limitele circumscrise de textul de lege susmentionat atrage dupa sine, sanctiunea casarii hotararii, respectiv trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante, intrucat o atare situatie demonstreaza omisiunea instantei de a realiza in concret o analiza a fundamentului raportului juridic litigios.

Cum dispozitiile art. 261 alin. 1 din Codul de procedura civila au caracter imperativ, iar incalcarea lor este sanctionata cu nulitatea actului procedural in cauza, in conditiile art.105 alin.2 din Codul de procedura civila, urmeaza a se inlatura consecintele acestei incalcari prin desfiintarea hotararii recurate.

Prin urmare, in raport de aceste aspecte care configureaza continutul unor neregularitati procedurale evidente, dar si esentiale in raport cu judecata anterioara, luand in considerare si jurisprudenta instantelor de judecata, Curtea urmeaza sa faca aplicatia dispozitiilor art. 312 alin 1, 3 si 5 din Codul de procedura civila.

Instanta de recurs apreciaza ca solutia casarii cu trimitere se impune si ca o garantie a respectarii dreptului prevazut de art.6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, conform caruia orice persoana are dreptul ca o instanta sa judece orice contestatie privitoare la drepturile si obligatiile sale cu caracter civil, pentru situatia de fata, in sistemul dublului grad de jurisdictie.

Aceasta dispozitie de drept conventional consacra nu numai dreptul concret de acces Ia o instanta de judecata, ci si toate celelalte garantii, inclusiv Ia motivarea hotararii judecatoresti pronuntate, aspecte care inseamna, in esenta, continutul intrinsec al dreptului Ia un proces echitabil.

In acest sens, Curtea a retinut si interpretarea obligatorie data de Curtea Europeana a Drepturilor Omului prevederilor art. 6.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului in cauza Albina impotriva Romaniei (hotararea din 28 aprilie 2005) potrivit cu care: „dreptul la un proces echitabil, garantat de articolul 6.1 din Conventie, include, printre altele, dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. Intrucat Conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective (hotararea Artico impotriva Italiei, din 13 mai 1980) acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt in mod real „ascultate” adica in mod corect examinate de catre instanta sesizata. Altfel spus, articolul 6 implica mai ales in sarcina „instantei” obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta”.

Totodata, in cauza D___ impotriva Romaniei (cererea nr. xxxxx/00, hotararea 1 6 noiembrie 2006), instanta de contencios european a retinut: „Conventia neintentionand sa garanteze drepturi teoretice sau iluzorii ci drepturi concrete si efective ( Artico contra Italiei , hotararea din 13 mai 1980, _______ nr. 37, pag. 16, § 33), Curtea aminteste ca dreptul la un proces echitabil nu poate trece drept efectiv decat daca cererile si observatiile partilor sunt cu adevarat “studiate”, adica examinate cum trebuie de tribunalul sesizat. Cu alte cuvinte, articolul 6 implica in sarcina “tribunalului” obligatia de a face o examinare efectiva a mijloacelor, argumentelor si ofertelor de dovezi ale partilor, fara a aprecia pertinenta lor si fara a fi inteles ca cerand un raspuns detaliat la fiecare argument ( V__ de Hurk contra Olandei , citat anterior, pag. 19-20, §§ 59 si 61). Intinderea acestei indatoriri poate varia in functie de natura deciziei”.

In consecinta, avand in vedere ca pricinii de fata nu-i sunt incidente dispozitiile art. art.312 alin.(6 1 ) C.pr.civ. introduse prin art.I pct. 30 din Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea judecarii proceselor, dat fiind ca cererea de chemare in judecata s-a formulat la data de 1.10.2008, Curtea, in temeiul art. art. 312 alin 1, 3 si 5 din Codul de procedura civila, gasind fondat motivul intemeiat pe art. 304 pct. 5 si 7 Cod procedura civila, va admite recursul, va casa decizia atacata si va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta – Tribunalul Bucuresti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta reclamanta S______ M____ C_______, impotriva deciziei civile nr.2991/A/26.09.2017, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a Civila, in contradictoriu cu intimata intervenienta S.C CG I______ 2___ S.R.L, intimata – parata ________________.A si intimata reclamanta S______ H_____ C_____.

Caseaza decizia civila recurata si trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta – Tribunalul Bucuresti.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica, azi, 29.11.2018.

P_________ JUDECATOR JUDECATOR

I______ D_____ M___ I___ M____ A_____

N_______-G_____

GREFIER

M______ C____

Red.I.D.

Tehnored.I.D/B.I.

2 ex/17.12.2018

————————————-

T.B.-Sectia a III-a – S.T___

– C.P____

Jud.Sector 2 – D.E.G______

sursa: www.rolii.ro


Follow Me

facebook linkedin twitter

Comments closed