Mostenitorii titularului de cont decedat au dreptul sa obtina furnizarea, de catre institutiile bancare, a informatiilor protejate de secretul bancar, pentru perioada anterioara decesului, numai in masura in care justifica scopul pentru care le pretind.
Inalta Curte de Casatie si Justitie
Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii
Decizie nr. 9/2024 din 20 mai 2024 Dosar nr. 679/1/2024
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 637 din 04 iulie 2024
Corina-Alina Corbu – presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie – presedintele completului
Carmen Elena Popoiag – presedintele Sectiei I civile Marian Buda – presedintele delegat al Sectiei a II-a civile
Elena-Diana Tamaga – presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal
Valerica Voica – pentru presedintele delegat al Sectiei penale
Adina Georgeta Nicolae – judecator la Sectia I civila
Andreia Liana Constanda – judecator la Sectia I civila
Dorina Zeca – judecator la Sectia I civila
Mariana Hortolomei – judecator la Sectia I civila
Cristina Trutescu – judecator la Sectia I civila
Eugenia Puscasiu – judecator la Sectia I civila
Daniel Marian Draghici – judecator la Sectia I civila
Maricel Nechita – judecator la Sectia I civila
Cosmin Horia Mihaianu – judecator la Sectia a II-a civila
Carmen Sandu-Necula – judecator la Sectia a II-a civila
George Bogdan Florescu – judecator la Sectia a II-a civila
Petronela Iulia Nitu – judecator la Sectia a II-a civila
Roxana Popa – judecator la Sectia a II-a civila
Iulia Manuela Cirnu – judecator la Sectia a II-a civila
Valentina Vrabie – judecator la Sectia a II-a civila
Diana Manole – judecator la Sectia a II-a civila
Liliana Visan – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Adriana Florina Secreteanu – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal Gheorghe Valentin Chitidean – judecator la Sectia penala Ana Hermina Iancu – judecator la Sectia penala
1.Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr.679/1/2024 este legal constituit conform dispozitiilor art.516 alin.(2) din Codul de procedura civila si ale art.31 alin.(4) lit.a) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.20/2023, cu modificarile ulterioare (Regulamentul).
- Sedinta este prezidata de doamna judecator Corina-Alina Corbu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
- Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna Antonia Eleonora Constantin, procuror-sef al Sectiei judiciare.
- La sedinta de judecata participa domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent-sef in cadrul Sectiilor Unite, desemnat in temeiul art.32 din Regulament.
- Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii ia in examinare sesizarea formulata de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Galati ce formeaza obiectul Dosarului nr. 679/1/2024.
- Magistratul-asistent-sef prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar au fost depuse raportul intocmit de judecatorii-raportori, punctul de vedere al procurorului general si opiniile specialistilor consultati.
- Constatand ca nu sunt chestiuni prealabile, doamna judecator Corina-Alina Corbu, presedintele completului, acorda cuvantul asupra recursului in interesul legii reprezentantului procurorului general.
- Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin apreciaza ca prima orientare jurisprudentiala este in acord cu litera si spiritul legii, sustinand ca, prin folosirea conjunctiei „sau” in cuprinsul textului de lege supus interpretarii, legiuitorul a plasat mostenitorii in aceeasi ipoteza cu titularul contului bancar. Acest aspect denota intentia legiuitorului de a conferi mostenitorilor un drept de informare avand aceeasi intindere cu dreptul autorului lor asupra informatiilor de natura secretului bancar.
9.Nefiind intrebari pentru reprezentantul procurorului general, doamna judecator Corina-Alina Corbu, presedintele completului, declara dezbaterile inchise, iar completul de judecata ramane in pronuntare asupra sesizarii.
INALTA CURTE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
I.Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si obiectul recursului in interesul legii
10.Prin Hotararea nr. 9 din 18 martie 2024, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Galati a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie cu solutionarea recursului in interesul legii ce vizeaza urmatoarea problema de drept:
In interpretarea art.113 alin.(2) lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.99/ 2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, o institutie bancara este tinuta sa furnizeze informatii protejate de secretul bancar privind conturile bancare ale unui client defunct, catre mostenitorii clientului defunct, de la data deschiderii contului bancar sau de la data deschiderii mostenirii clientului defunct?
- Dispozitiile legale supuse interpretarii
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare
Art. 113. – (…)
„(2)Informatii de natura secretului bancar pot fi furnizate, in masura in care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate, in urmatoarele situatii:
a)la solicitarea titularului de cont sau a mostenitorilor acestuia, inclusiv a reprezentantilor legali si/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora;” (…)
III. Orientarile jurisprudentiale divergente
12.Autorul sesizarii a aratat ca in practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar asupra problemei de drept care formeaza obiect al sesizarii, fiind conturate doua orientari divergente.
13.Intr-o prima orientare jurisprudentiala s-a apreciat ca obligatia institutiilor de credit de a furniza informatii referitoare la conturile deschise de catre defunct exista inca de la momentul deschiderii conturilor. Astfel, unele instante au apreciat ca fiind intemeiate cererile mostenitorilor de obligare a institutiilor de credit la furnizarea informatiilor referitoare la conturile defunctului inca de la data deschiderii lor.
14.In fundamentarea acestei orientari s-a argumentat ca simpla calitate de succesor in drepturi si obligatii al defunctului titular de cont (cu exceptia celor cu caracter strict personal) este suficienta pentru a justifica un interes in obtinerea informatiilor solicitate.
15.Prin furnizarea acestor informatii nu este incalcat secretul bancar cata vreme, devenind succesorul defunctului, mostenitorul poate exercita drepturile pe care defunctul le-ar fi avut daca ar mai fi fost in viata, inclusiv dreptul de a solicita extrasele de cont care reflecta situatia contului bancar inca de la data deschiderii acestuia.
16.Imprejurarea ca dreptul mostenitorilor de acces la informatiile circumscrise secretului bancar se naste in momentul transmiterii acestuia prin mostenire nu inseamna ca in patrimoniul acestora nu s-ar transmite dreptul in toata intinderea in care era detinut de catre defunct, fiind un drept accesoriu drepturilor patrimoniale ale defunctului asupra contului bancar; or, dreptul accesoriu urmeaza soarta dreptului principal.
17.Daca ar fi acceptata teza potrivit careia dreptul la informare nu ar fi transmis prin mostenire, ar insemna ca acest drept al mostenitorilor este unul propriu, acordat de lege in considerarea calitatii lor de mostenitori ai defunctului titular de cont. Or, in lipsa unei prevederi legale exprese, nici in aceasta situatie nu s-ar justifica limitarea intinderii dreptului la informarea privind operatiunile ulterioare datei la care a survenit decesul titularului de cont.
18.De altfel, art.113 alin.(2) lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.99/2006 nu distinge intre informatiile de natura secretului bancar anterioare decesului titularului de cont si cele ulterioare acestei date, astfel incat devine aplicabil principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.
19.In sensul primei orientari jurisprudentiale au fost anexate sesizarii hotarari judecatoresti definitive pronuntate de tribunalele Alba, Bihor, Bucuresti, Tribunalul Specializat Cluj, tribunalele Gorj, Timis si judecatoriile Alba Iulia, Sectorului 1 Bucuresti, Sectorului 3 Bucuresti si Timisoara.
20.In cea de-a doua orientare jurisprudentiala s-a apreciat ca obligatia institutiilor de credit de a furniza informatii referitoare la conturile deschise de catre defunct exista doar ulterior survenirii decesului.
21.S-a argumentat ca informatiile privind operatiunile de retragere si depunere anterioare decesului titularului de cont se circumscriu secretului bancar, iar in lipsa unei justificari a mostenitorului solicitant, banca poate refuza furnizarea acestor informatii.
22.Dreptul de a obtine informatii privind operatiunile de retragere si depunere anterioare decesului titularului de cont nu are un continut patrimonial, nefiind astfel transmisibil pe cale succesorala.
23.In acest sens au fost invocate dispozitiile art.953 si ale art 954 alin. (1) din Codul civil, din interpretarea carora rezulta ca mostenitorilor li se transmit numai drepturile si obligatiile cu continut patrimonial ale defunctului, nu si cele personal nepatrimoniale.
24.Mostenitorii au un drept propriu de a obtine informatii de natura secretului bancar in legatura cu operatiunile efectuate de catre defunct, insa numai daca justifica motivul pentru care le solicita.
25.Astfel, dreptul de a solicita informatii circumscrise secretului bancar este un drept propriu al mostenitorilor, iar nu un drept al defunctului transmis prin mostenire, acestia avand dreptul de a obtine informatii de natura secretului bancar referitoare la operatiunile efectuate anterior decesului conditionat de justificarea scopului pentru care sunt solicitate, conform art.113 alin.(2) lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.99/ 2006; justificarea trebuie sa fie nu doar declarata, ci si dovedita, in caz contrar intervenind eludarea legii si lipsirea de continut a secretului bancar.
26.In sensul celei de-a doua orientari jurisprudentiale au fost anexate sesizarii hotarari judecatoresti definitive pronuntate de tribunalele Braila, Tribunalul Specializat Cluj si judecatoriile Arad, Braila si Cluj-Napoca.
IV.Jurisprudenta Curtii Constitutionale
27.Nu au fost identificate decizii relevante pronuntate de Curtea Constitutionala in exercitarea controlului de constitutionalitate a dispozitiilor legale supuse interpretarii.
V.Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
28.Nu au fost identificate decizii relevante pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in mecanismele de unificare a jurisprudentei.
VI.Opinia procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
29.Procurorul general a apreciat ca prima orientare jurisprudentiala este in litera si spiritul legii, in sensul ca o institutie bancara este tinuta sa furnizeze informatii protejate de secretul bancar privind conturile clientului defunct catre mostenitorii sai, de la data deschiderii contului.
30.S-a argumentat ca legiuitorul a plasat mostenitorii in aceeasi ipoteza cu titularul contului, aspect care denota ca vointa emitentului actului normativ nu a fost in sensul de a conferi mostenitorilor un drept de informare cu un continut mai restrans decat cel pe care l-a avut autorul lor.
31.Astfel, din folosirea conjunctiei „sau”, fara alte conditionari ori limitari exprese, dreptul mostenitorilor de a primi informatii de natura secretului bancar are aceeasi intindere cu dreptul autorului lor.
32.In calitate de titulari coindivizari ai contului curent conform art.2187 alin.(1) din Codul civil, mostenitorii beneficiaza, in raporturile cu institutia de credit, de aceleasi drepturi nepatrimoniale de informare pe care le-ar fi avut si autorul lor, acestea fiind accesorii drepturilor patrimoniale transmise prin succesiune legala sau testamentara.
33.S-a mai aratat ca mostenitorii justifica interesul legitim in aflarea informatiilor cu privire la operatiunile bancare ale defunctului, pentru exercitarea unor actiuni in materie succesorala, precum actiunile in reductiunea liberalitatilor excesive sau actiunile avand ca obiect raportul donatiilor.
VII.Opiniile specialistilor consultati
34.Institutul National al Magistraturii a apreciat ca o institutie bancara este tinuta sa furnizeze informatii protejate de secretul bancar privind conturile clientului defunct, catre mostenitorii sai, cu incepere de la data deschiderii contului.
35.Ratiunea edictarii normei care consacra inopozabilitatea secretului bancar fata de mostenitori consta in necesitatea de a asigura accesul acestora la informatiile necesare pentru protejarea rezervei succesorale, astfel incat sa poata fi identificate actele simulate, donatiile raportabile ori liberalitatile supuse reductiunii.
36.Dat fiind ca dreptul mostenitorilor la furnizarea acestor informatii este prevazut in cuprinsul unei norme speciale, nu este necesar a se recurge la mecanismul transmisiunii succesorale pentru justificarea existentei sale.
37.De altfel, dreptul mostenitorilor de acces la informatiile de natura secretului bancar este recunoscut ca un drept propriu al acestora, iar nu ca un drept transmis prin mostenire.
38.Facultatea de Drept din cadrul Universitatii din Bucuresti a apreciat ca secretul bancar este inopozabil fata de mostenitorii clientului decedat prin raportare la momentul decesului autorului lor, iar nu prin raportare la data deschiderii contului.
39.S-a aratat ca inopozabilitatea fata de mostenitorii titularului de cont a obligatiei de confidentialitate reprezinta nu numai o dimensionare a dreptului de optiune succesorala, ci si un instrument de garantare a dreptului la rezerva succesorala, a dreptului corelativ obligatiei de raport al donatiilor, a eficientei actiunii in reductiunea liberalitatilor excesive si a oricarui demers in vederea protejarii drepturilor nascute ca urmare a deschiderii mostenirii.
40.Totusi, este posibil ca dezvaluirea unor informatii bancare care ar satisface interesele mostenitorilor sa lezeze imaginea ori chiar demnitatea lui decuis, in cazul in care acesta a efectuat transferuri pe care nu le-a dezvaluit celor cu vocatie succesorala, prezumandu-se ca nu le-ar fi dezvaluit nici dupa moartea sa.
41.In aceste conditii, dispozitiile art.113 alin.(2) lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.99/2006 trebuie interpretate prin raportare la cele ale art. 26 din Constitutie, care consacra dreptul la viata intima, familiala si privata, si ale art.44 din Constitutie, care garanteaza dreptul de proprietate privata.
42.Or, din analiza coroborata a acestor prevederi rezulta ca institutia de credit nu ar putea furniza mostenitorilor informatii referitoare la operatiunile efectuate de titularul de cont in timpul vietii sale. In caz contrar, modul in care defunctul a dispus de propriul patrimoniu ar putea fi supus unei judecati de valoare, care ar afecta memoria sa si ar goli de continut prevederile constitutionale referitoare la dreptul la viata intima si dreptul de proprietate privata.
43.Asadar, dupa moartea titularului de cont, institutia de credit poate oferi informatii mostenitorilor numai cu privire la soldul existent la data incetarii sale din viata si la operatiunile ulterioare decesului. In schimb, informatiile referitoare la operatiunile efectuate de titularul contului anterior decesului nu pot fi furnizate mostenitorilor tocmai pentru apararea memoriei acestuia, care nu avea obligatia de a le da socoteala nici in timpul vietii sale.
44.Facultatea de Drept din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca a apreciat ca mostenitorul succeda in toate drepturile si obligatiile defunctului, putand exercita orice drept legat de contul bancar mostenit.
45.S-a argumentat ca notiunea de „mostenitor”, utilizata de art.113 alin.(2) lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.99/2006, vizeaza o persoana cu aptitudinea de a-l succede in mod real si definitiv pe defunct.
46.Caracterul universal al transmisiunii succesorale este traditional exprimat prin sintagma de „continuare a persoanei defunctului”, universalitatea permitand mostenitorilor sa dobandeasca drepturile si obligatiile defunctului titular de cont de la data deschiderii succesiunii.
47.Consecinta directa este aceea ca succesorul poate solicita informatii cu privire la toate tranzactiile efectuate de defunct de la data deschiderii contului bancar.
48.Astfel, mostenitorul se subroga in pozitia contractuala a celui decedat si beneficiaza de clauza contractuala in baza careia poate cere bancii orice informatie referitoare la cont, care putea fi solicitata si de catre defunct.
49.S-a mai aratat ca cerinta scopului justificat vizeaza un drept menit sa concretizeze interesul legitim al oricarui mostenitor de a determina in mod complet masa succesorala si intinderea drepturilor sale. De altfel, numai analizand toate operatiunile consimtite de defunct, ar putea fi identificate donatiile susceptibile sa incalce rezerva succesorala.
50.Facultatea de Drept din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi a apreciat ca pot fi furnizate informatii de natura secretului bancar pentru perioada anterioara survenirii decesului titularului de cont, in masura in care succesorii sai fac dovada unui interes legitim, de natura sa justifice exceptarea de la limitele impuse de secretul bancar.
51.In acest sens s-a aratat ca mostenitorul, in calitate de succesor in drepturile si obligatiile titularului de cont, trebuie sa justifice un interes nascut, personal, actual si legitim pentru obtinerea informatiilor de natura secretului bancar.
52.In concret, acesta trebuie sa fie titularul unui drept propriu in virtutea caruia sa poata solicita informatii cu privire la intreaga activitate financiara a defunctului, banca avand insa obligatia de a pastra secretul profesional si de a nu divulga datele cu caracter personal.
53.Astfel, este necesar ca informarea mostenitorilor cu privire la continutul tranzactiilor efectuate de catre titularul contului sa nu fie abuziva, in sensul de a nu aduce atingere dreptului la confidentialitatea datelor protejate de secretul bancar.
54.In consecinta, trebuie pornit de la premisa ca nu toate drepturile defunctului, reflectate in tranzactiile bancare, vor fi transmise mostenitorilor legali.
55.Chiar si in cazul succesorului universal, este posibil ca acesta sa primeasca doar rezerva succesorala, iar partea de care autorul sau putea dispune liber sa nu fie transmisa acestuia.
56.In concluzie, textul legii trebuie interpretat adecvat la circumstantele cauzei, nefiind justificate nici limitarea totala a dreptului mostenitorilor de a primi informatii cu privire la situatia conturilor pentru perioada anterioara deschiderii succesiunii, nici recunoasterea discretionara a dreptului de acces la toate tranzactiile derulate de la data deschiderii contului.
57.Facultatea de Drept din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara a apreciat ca o institutie bancara este tinuta sa furnizeze informatii referitoare la contul clientului defunct, catre mostenitorii acestuia, de la data deschiderii contului bancar, in masura in care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate.
58.S-a argumentat ca mostenitorii defunctului devin parti in contractul incheiat de catre antecesorul lor, dobandind nu numai drepturile si obligatiile principale nascute, ci si pe cele accesorii, indispensabile pentru realizarea creantelor si executarea conforma a obligatiilor defunctului.
59.Dobandirea acestor drepturi si obligatii se face potrivit cotei succesorale pe care fiecare dintre mostenitori o primeste; in cazul drepturilor si obligatiilor indivizibile prin natura lor, acestea se dobandesc in aceeasi stare in care se aflau in patrimoniul titularului de cont la data decesului sau.
60.Astfel, dreptul mostenitorilor titularului de cont de a solicita informatii protejate de secretul bancar poate fi privit atat ca un drept propriu, cat si ca un drept mostenit.
61.Regimul juridic al exercitarii acestui drept este configurat de norma potrivit careia informatii de natura secretului bancar pot fi furnizate, in masura in care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate.
62.Or, verificarea caracterului justificat al cererilor formulate de mostenitori cade in sarcina bancii, care are obligatia de a examina, pentru fiecare categorie de titulari ai acestui drept, scopul solicitarii si de a stabili, in functie de acesta, intinderea informatiilor furnizate.
VIII.Opinia judecatorilor-raportori
63.Judecatorii-raportori au apreciat ca mostenitorii titularului de cont decedat au dreptul sa obtina furnizarea, de catre institutiile bancare, a informatiilor protejate de secretul bancar, pentru perioada anterioara decesului, numai in masura in care justifica scopul pentru care le pretind.
IX.Inalta Curte de Casatie si Justitie
IX.1.Asupra admisibilitatii sesizarii
64.Potrivit dispozitiilor art.514 din Codul de procedura civila, „Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti”.
65.Verificand regularitatea investirii, prin prisma prevederilor legale citate mai sus, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca prima conditie de admisibilitate este indeplinita, intrucat Colegiul de conducere al Curtii de Apel Galati este legitimat procesual activ sa declanseze mecanismul de unificare al recursului in interesul legii.
66.Mai departe, potrivit art.515 din Codul de procedura civila, „Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii”.
67.Modalitatea in care instantele nationale au evaluat cererile reclamantilor de obligare a institutiilor bancare la furnizarea informatiilor protejate de secretul bancar reprezinta, fara indoiala, o problema de drept, care a primit dezlegari divergente; cele doua directii ale jurisprudentei sunt expuse pe larg in partea introductiva a prezentei decizii.
68.Memoriul de recurs in interesul legii este insotit de 12 hotarari judecatoresti, care reflecta ambele orientari ale instantelor; hotararile respective sunt definitive.
69.Asa fiind, este indeplinita si conditia impusa de teza finala a art.515 din Codul de procedura civila, referitoare la anexarea la memoriu a hotararilor judecatoresti care atesta practica neunitara.
70.Prin urmare, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursul in interesul legii este admisibil.
IX.2.Asupra fondului sesizarii
71.Jurisprudenta a dobandit un caracter neunitar in evaluarea cererilor prin care mostenitorii titularului de cont decedat au solicitat obligarea bancilor la furnizarea informatiilor protejate de secretul bancar, unele instante considerand ca doar de la data deschiderii succesiunii acestia au dreptul sa le obtina, iar altele apreciind ca dreptul lor la informare se intinde pana la data deschiderii contului.
72.Asa fiind, dezlegarea problemei de drept care formeaza obiect al recursului in interesul legii presupune, subsecvent determinarii caracterului dreptului de informare al mostenitorilor, stabilirea limitelor obligatiei institutiei de credit de a asigura pastrarea secretului bancar.
73.Reglementand cadrul general de protectie a informatiilor privind secretul profesional in domeniul bancar, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.99/2006 prevede, in art.111 alin.(1), ca „institutia de credit este obligata sa pastreze confidentialitatea asupra tuturor faptelor, datelor si informatiilor referitoare la activitatea desfasurata, precum si asupra oricarui fapt, data sau informatie, aflate la dispozitia sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relatiile personale sau de afaceri ale clientilor ori informatii referitoare la conturile clientilor – solduri, rulaje, operatiuni derulate -, la serviciile prestate sau la contractele incheiate cu clientii”.
74.Plasat pe premisa increderii intre parti, contractul de cont bancar instituie, asadar, prin efectul legii, obligatia de pastrare a secretului bancar, inteleasa ca mijloc de protectie a clientului si de aparare a confidentialitatii afacerilor sale; se cuvine subliniat, in ce priveste intreprinderile, rolul esential al acestei obligatii in asigurarea secretului comercial.
75.Pastrarea secretului profesional si a confidentialitatii asupra tuturor faptelor, datelor si informatiilor existente in banca constituie o obligatie cu caracter imperativ si general, opozabila, potrivit art.112 din aceeasi ordonanta de urgenta, nu doar institutiei bancare, ci si membrilor consiliului de administratie, directorilor, angajatilor institutiei, precum si oricarei persoane care, sub o forma sau alta, participa la administrarea, conducerea ori activitatea ei, inclusiv persoanelor care obtin informatii din rapoarte ori din alte documente ale bancii, aceasta obligatie dainuind si dupa incetarea activitatii lor la institutia bancara.
76.Corelativ, titularul de cont are dreptul de a i se proteja confidentialitatea asupra tuturor faptelor, datelor si informatiilor referitoare la activitatea desfasurata, precum si asupra oricarui fapt, data sau informatie, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea sa, relatiile personale sau de afaceri ori conturile – solduri, rulaje, operatiuni derulate -, serviciile prestate sau contractele pe care le incheie.
77.Ca atare, acest drept se naste, prin efectul legii, de la data deschiderii contului si este recunoscut titularului de cont, in ipoteza dedusa dezlegarii in scopul unificarii jurisprudentei, pana la decesul lui.
78.Instituita, asadar, de lege in beneficiul titularului de cont, obligatia de pastrare a secretului profesional si confidentialitatii asupra tuturor faptelor, datelor si informatiilor existente in banca poate fi opusa de catre institutia bancara doar in relatia cu tertii, pentru a le refuza accesul la informatii, nu insa si celui in favoarea caruia a fost recunoscuta.
79.De la regula enuntata au fost create si cateva exceptii, de stricta interpretare si aplicare, care permit institutiei de credit ca, in cazurile limitativ prevazute, sa furnizeze informatii protejate de secretul bancar unor terti fata de raportul juridic bancar in care aceasta se afla cu clientul sau.
80.Sfera subiectelor de drept carora nu le poate fi opusa obligatia de pastrare a secretului bancar, limitele si conditiile in care informatiile protejate pot fi dezvaluite sunt indicate in art.113 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.99/2006.
81.Daca alin.(1) al articolului amintit releva ca secretul bancar nu poate fi opus autoritatii competente in exercitarea atributiilor de supraveghere la nivel individual sau, dupa caz, consolidat ori subconsolidat, alin.(2) al aceluiasi articol permite furnizarea informatiilor protejate de secretul bancar, in masura in care sunt justificate de scopul pentru care sunt create ori furnizate, catre titularul de cont sau mostenitorii acestuia, inclusiv reprezentantii legali si/sau statutari, alte autoritati sau institutii, daca prin lege speciala aceste entitati sunt indrituite, in scopul indeplinirii atributiilor lor specifice, sa solicite si/sau sa primeasca astfel de informatii si sunt identificate clar informatiile care pot fi furnizate de catre institutiile de credit in acest scop, sotul titularului de cont, atunci cand dovedeste ca a promovat o cerere de impartire a bunurilor comune, instantele de judecata, executorii judecatoresti ori notarii publici.
82.Prima observatie care se impune a fi facuta este aceea ca, in art.113 alin.(2) lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.99/2006, sunt indicati atat titularul de cont, cat si mostenitorii sai; si intr-un caz, si in celalalt, textul impune cerinta justificarii scopului pentru care sunt cerute informatiile protejate. Ca beneficiar al dreptului de a-i fi protejata confidentialitatea asupra operatiunilor efectuate pe cont, titularul de cont nu este tinut sa justifice vreun scop in a solicita informatii asupra conturilor pe care le detine; pentru identitate de ratiune, nici mostenitorii nu vor trebui sa indice vreun interes, de la data la care, in urma deschiderii succesiunii, dobandesc calitatea de titulari coindivizari ai contului. Cerinta justificarii scopului va subzista insa, in ceea ce ii priveste pe acestia din urma, pentru toate informatiile legate de cont, care privesc operatiunile derulate de catre autorul lor in timpul vietii, fata de care erau si raman terti.
83.De aceea, indicarea titularului de cont, in enumerarea regasita inca din varianta initiala a art. 113 alin. (2) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, este cazuta in desuetudine si, in concret, lipsita de aplicare, pe fondul dezvoltarii fara precedent a relatiilor bancare si al informatizarii serviciilor aferente si, prin crearea, mai ales, a aplicatiilor de tip internet banking.
84.Verificarea hotararilor judecatoresti definitive anexate memoriului de recurs in interesul legii releva abordarea divergenta a instantelor in a considera ca mostenitorii titularului de cont decedat pot solicita obligarea bancilor la furnizarea informatiilor legate de conturile autorului lor referitoare la operatiuni, rulaje pe conturi si solduri pe perioada anterioara decesului, dar si abordarea unanima, in sensul recunoasterii dreptului lor de a solicita bancilor furnizarea informatiilor legate de conturile autorului lor, cu incepere de la data deschiderii succesiunii.
85.In aceste conditii, se impune dezlegarea problemei de drept doar in limitele in care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, pentru a da eficienta scopului recursului in interesul legii, de a pune capat unei jurisprudente divergente.
86.Abordarea unanima expusa in precedent da expresie dispozitiilor art.2187 alin. (1) din Codul civil, potrivit carora, in cazul in care titularul de cont decedeaza, mostenitorii sunt considerati, pana la efectuarea partajului, titulari coindivizari ai contului. De la data dobandirii acestei calitati, mostenitorii devin titulari ai dreptului la informare, care se naste ex lege si, tot de atunci, ei nu trebuie sa mai probeze nicio cerinta suplimentara, secretul bancar, care functioneaza in beneficiul lor deja, nemaiputand sa le fie opus de catre institutia bancara pentru a li se nega accesul la informatiile legate de soldul contului la data decesului.
87.Toate celelalte informatii legate de contul autorului lor, cele anterioare, deci, decesului, continua sa fie protejate de secretul bancar si acestea sunt cele la care se refera situatiile avute in vedere de art. 113 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006.
88.Instantele care au stabilit ca mostenitorii titularului de cont decedat au dreptul sa solicite ca institutiile bancare sa fie obligate la furnizarea informatiilor protejate de secretul bancar, in mod neingradit, incepand nu de la data deschiderii succesiunii, ci de la data deschiderii contului au apreciat ca dispozitiile art. 113 alin. (2) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 nu disting intre informatiile de natura secretului bancar anterioare si ulterioare decesului clientului si au considerat ca dreptul la informare are un continut patrimonial, care, ca atare, se transmite prin succesiune in toata intinderea in care era detinut de defunct.
89.Chiar daca este instituit in legatura cu existenta unor drepturi patrimoniale, dreptul la informare nu este unul patrimonial, deoarece obiectul lui nu este evaluabil in bani; cum, potrivit dispozitiilor art. 953 din Codul civil, „Mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta”, dreptul nepatrimonial la informare nu se transmite prin succesiune. In acest context, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca toate hotararile atasate memoriului de recurs in interesul legii au fost pronuntate, in prima instanta, de judecatorii, a caror competenta a fost atrasa pe temeiul art. 94 pct. 1 lit. h) din Codul de procedura civila, potrivit caruia „Judecatoriile judeca, in prima instanta, (…) cererile privind obligatiile de a face sau de a nu face neevaluabile in bani (…)”.
90.Prin urmare, de la data la care mostenitorii dobandesc, pe cale succesorala, drepturile patrimoniale ale autorului lor, se naste, prin efectul legii, si dreptul lor propriu, nepatrimonial, la informare. Ca atare, de la data deschiderii succesiunii, institutia bancara nu le poate opune obligatia de a proteja secretul bancar (al carui drept corelativ ii are ca titulari, dupa cum s-a aratat in cele ce preceda, chiar pe mostenitori, ca noi titulari ai contului), pentru a le refuza informatiile legate de soldul contului la data decesului sau de rulajele ulterioare pe cont.
91.Secretul bancar poate fi insa opus mostenitorilor pentru toate informatiile legate de cont, anterioare decesului autorului lor.
92.Din aceasta perspectiva, textele in analiza, indicand situatiile de exceptie in care institutia de credit poate sa furnizeze informatii protejate de secretul bancar mostenitorilor titularului de cont decedat si conditiile in care acest demers urmeaza a se realiza, disting, practic, intre informatiile care privesc soldul, rulajele si operatiunile pe cont anterioare decesului (care raman sub protectia secretului) si cele ulterioare (care pot fi furnizate mostenitorilor, in mod neingradit), iar o atare concluzie impiedica recurgerea la metoda de interpretare reflectata in adagiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus.
93.In continuare, Inalta Curte de Casatie si Justitie noteaza ca prevederile art.113 alin.(2) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 impun mostenitorilor ca, pentru a le fi furnizate informatii protejate de secretul bancar – adica cele care au aptitudinea de a demonstra soldul, rulajele/operatiunile pe conturi efectuate anterior decesului autorului lor, fostul titular al contului -, sa justifice scopul pentru care le pretind.
94.Spre deosebire de dreptul propriu al mostenitorilor de a obtine informatii privind soldurile creditoare si debitoare ale conturilor, existente la data decesului, ori eventuale rulaje pe conturi efectuate ulterior acestui moment, calitatea lor de succesori nu este suficienta pentru a le fi comunicate informatiile privind actele efectuate in timpul vietii defunctului, care raman protejate de secretul bancar.
95.Fara a-l nega, art.113 alin.(2) lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.99/ 2006 limiteaza si conditioneaza dreptul mostenitorilor de a le fi comunicate datele care reflecta operatiunile pe cont efectuate de titular in timpul vietii, pretinzandu-le sa justifice scopul pentru care solicita dezvaluirea secretului bancar.
96.Necesitatea demonstrarii scopului la data solicitarii comunicarii informatiilor protejate de secretul bancar echivaleaza cu existenta unui interes legitim, personal, nascut si actual. Aceasta cerinta potenteaza caracterul distinct al celor doua conditii, prevazute expres de dispozitiile art. 113 alin. (2) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, pentru furnizarea de catre banca a informatiilor protejate de secretul bancar, respectiv intrunirea calitatii de mostenitor si justificarea scopului pentru care acestea sunt cerute.
97.Textul supus analizei, in acord cu art.1282 alin.(1) din Codul civil si fara a contraveni art.1114 alin. (1) din Codul civil, potrivit caruia „Acceptarea consolideaza transmisiunea mostenirii realizata de plin drept la data decesului”, restrange sfera de aplicare a dreptului la informare, pretinzand mostenitorului ca, si in ipoteza in care s-ar putea sustine ca subrogarea lui in pozitia contractuala a autorului sau ar putea semnifica preluarea dreptului in intinderea in care era detinut de defunct – daca in contract ar fi fost stipulat un atare drept -, sa justifice scopul pentru care solicita comunicarea datelor care reflecta operatiunile pe cont efectuate de titular in timpul vietii.
98.O interpretare contrara ar fi de natura sa goleasca de continut textul analizat in prezenta decizie si sa nesocoteasca normele legale, constitutionale si conventionale care ocrotesc dreptul la viata intima, familiala si privata, cat timp modul in care defunctul a inteles sa gestioneze sumele de bani existente in conturi tine de persoana sa si de viata privata si/sau profesionala, care ar putea fi supus unei judecati de valoare, apta, eventual, sa ii afecteze memoria.
99.Potrivit dispozitiilor art. 78 si 79 din Codul civil, „Persoanei decedate i se datoreaza respect cu privire la memoria sa, precum si cu privire la corpul sau” si „Memoria persoanei decedate este protejata in aceleasi conditii ca si imaginea si reputatia persoanei aflate in viata”.
100.Pe de alta parte, in jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat, in Hotararea din 7 iulie 2015, pronuntata in cauza M.N. si altii impotriva San Marino, ca „informatiile preluate din documente bancare reprezinta, fara indoiala, date cu caracter personal referitoare la o persoana fizica, indiferent daca sunt sau nu informatii sensibile. In plus, astfel de informatii pot viza si relatii profesionale si nu exista niciun motiv de principiu care sa justifice excluderea activitatilor de natura profesionala sau de afaceri din notiunea de viata privata (a se vedea Amann impotriva Elvetiei, nr. 27.798/95, paragraful 65). Rezulta ca notiunea de viata privata se aplica in speta”.
101.Astfel, datele si informatiile protejate de secretul bancar intra sub incidenta protectiei garantate de prevederile art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, iar o eventuala ingerinta este ingaduita doar in masura in care sunt respectate cerintele cumulative prevazute de paragraful 2 al aceluiasi articol: sa fie prevazuta de lege, sa aiba un scop justificat, sa apara necesara intr-o societate democratica si sa nu constituie o masura mai restrictiva decat scopul pentru care a fost instituita.
102.Daca primele trei conditii sunt, in mod evident, indeplinite, deoarece textul art. 113 alin. (2) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 prevede exceptia furnizarii informatiilor protejate de secretul bancar, iar scopul normei este cel de a proteja drepturile si interesele mostenitorilor, cerinta proportionalitatii va fi examinata in considerarea particularitatilor fiecarei cauze ce va fi dedusa instantelor judecatoresti.
103.Se cuvine subliniat ca dreptul la viata intima, familiala si privata este ocrotit si la nivel constitutional, in art. 26.
104.Ca atare, desi, de principiu, apararea memoriei persoanei decedate se opune furnizarii neingradite, catre mostenitori, a informatiilor asupra operatiunilor efectuate de titularul contului, care nu avea obligatia de a da socoteala succesibililor nici in timpul vietii, si subliniind, tot de principiu, ca in scopul stabilirii intinderii masei succesorale prezinta relevanta soldurile conturilor de la data decesului, se constata ca, in anumite cazuri, mostenitorii pot justifica un interes in a obtine date protejate de secretul bancar.
105.Nefiind posibila, intr-o decizie de unificare a jurisprudentei, o enumerare cu caracter exhaustiv a unor asemenea situatii, poate avea semnificatia scopului justificat, in care dreptul la informare sa nu le fie negat, ipoteza in care mostenitorii au un dubiu asupra existentei unor rulaje pe conturi in perioada in care titularul era in imposibilitate de a initia asemenea demersuri; similar, in masura in care informatiile referitoare la soldul contului la data decesului ar fi insuficiente pentru determinarea unor sume detinute in cote egale cu sotul supravietuitor in conturi al caror titular este acesta din urma ori a unor aspecte referitoare la realizarea unor donatii supuse raportului – context in care trebuie observat daca bunurile donate sunt supuse unui regim de publicitate, a caror situatie este accesibila in mod facil, prin verificarea registrelor specializate sau daca, nepresupunand ad validitatem forma autentica, scapa evidentierii in Registrul National Notarial de Evidenta a Liberalitatilor -, scopul mostenitorilor de a obtine informatii protejate de secretul bancar ar putea fi apreciat, de asemenea, ca justificat. In egala masura, demersul de reductiune a liberalitatilor excesive poate reflecta interesul lor legitim pentru a le fi dezvaluit secretul bancar, mai ales atunci cand par incidente prezumtiile consacrate in art 1090 si art 1091 din Codul civil.
106.Se cuvine notat ca, in masura in care astfel de initiative apar in cursul unor proceduri judiciare sau notariale, filtrul analizei asupra oportunitatii furnizarii, de catre institutia bancara, a unor informatii aflate sub protectia secretului bancar va fi facut de catre judecator sau de catre notar.
107.Distinct de aceste repere orientative, revine instantelor nationale rolul de a decela, in functie de circumstantele proprii fiecarei situatii intalnite si de la caz la caz, masura in care mostenitorii care solicita furnizarea de informatii protejate de secretul bancar (care, prin ipoteza, privesc operatiuni anterioare decesului autorului lor) justifica scopul demersului pe care il intreprind; se cuvine reiterat ca simpla calitate de mostenitori nu este suficienta pentru a se considera indeplinite ambele conditii impuse de art. 113 alin. (2) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006.
108.Pentru aceste considerente, in temeiul dispozitiilor art. 517 alin. (1) din Codul de procedura civila,
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:
Admite recursul in interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Galati si in consecinta:
In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 113 alin. (2) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:
Mostenitorii titularului de cont decedat au dreptul sa obtina furnizarea, de catre institutiile bancare, a informatiilor protejate de secretul bancar, pentru perioada anterioara decesului, numai in masura in care justifica scopul pentru care le pretind.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 20 mai 2024.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
CORINA-ALINA CORBU
Magistrat-asistent-sef, Cristian Balacciu