Insolventa. DECIZIE 53/2018. Administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creantele bugetare constatate prin titluri executorii sub aspectul intinderii, pentru a stabili daca acestea sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Dosar nr. 778/1/2018
Eugenia Voicheci – presedintele Sectiei a II-a civile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – presedintele completului
Lucia Paulina Brehar – judecator la Sectia a II-a civila
Roxana Popa – judecator la Sectia a II-a civila
Tatiana Gabriela Nastase – judecator la Sectia a II-a civila
Valentina Vrabie – judecator la Sectia a II-a civila
Ianina Blandiana Gradinaru – judecator la Sectia a II-a civila
Marioara Isaila – judecator la Sectia a II-a civila
Iulia Manuela Cirnu – judecator la Sectia a II-a civila
Ileana Izabela Dolache – judecator la Sectia a II-a civila
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent sa judece sesizarea ce formeaza obiectul Dosarului nr. 778/1/2018 este legal constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (6) din Codul de procedura civila si ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta este prezidata de doamna judecator Eugenia Voicheci, presedintele Sectiei a II-a civile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
La sedinta de judecata participa doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Cluj – Sectia a II-a civila, in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la dezlegarea urmatoarei probleme de drept: „daca administratorul judiciar/lichidatorul are dreptul de a verifica creante bugetare constatate prin titluri executorii si care sunt limitele acestei verificari, respectiv daca, din perspectiva intinderii creantei bugetare, verificarea poate viza momentul nasterii creantei bugetare pentru a stabili daca sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei”.
Dupa prezentarea referatului cauzei de catre magistratul-asistent, constatand ca nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau exceptii de invocat, presedintele completului, doamna judecator Eugenia Voicheci, presedintele Sectiei a II-a civile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.
INALTA CURTE,
deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, a constatat urmatoarele:
I. Titularul si obiectul sesizarii
1. Curtea de Apel Cluj – Sectia a II-a civila a dispus prin incheierea de la 19 februarie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 2.496/84/2017/a1, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in baza art. 519 din Codul de procedura civila in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la chestiunea de drept mentionata.
2. Cererea de pronuntare a hotararii prealabile a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 15 ianuarie 2018 cu nr. 778/1/2018.
II. Temeiul juridic al sesizarii
3. Articolul 519 din Codul de procedura civila stipuleaza urmatoarele:
„Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata.”
III. Normele de drept intern care formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile
4. Art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile ulterioare, denumita, in continuare, Legea nr. 85/2014:
„(1) Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezentul capitol, cu exceptia creantelor constatate prin hotarari judecatoresti executorii, precum si prin hotarari arbitrale executorii. In cazul in care aceste hotarari judecatoresti sau arbitrale sunt anulate, casate sau modificate in caile de atac, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va reface tabelul de creante in mod corespunzator. In cazul in care instanta de judecata, anuland sau casand hotararea, nu dezleaga si fondul dedus judecatii, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar va proceda la verificarea acelei creante, notificand creditorii in cazul neinscrierii totale sau partiale a creantei, potrivit prevederilor art. 110 alin. (4). (…)
(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale.”
IV. Expunerea succinta a procesului
5. In tabelul preliminar de creante al debitorului in insolventa A, publicat in B.P.I. nr. 15.812 din 29 august 2017, lichidatorul judiciar a inscris creanta creditorului B in suma de 112.719 lei, reprezentand creanta bugetara (debit fiscal principal) si a respins inscrierea creantei care reprezinta accesorii. Pentru a dispune astfel, lichidatorul judiciar a aratat ca modalitatea de calcul a creantei nu este corecta, intrucat creditorul bugetar a inscris in titlul executoriu sume de bani care sunt ulterioare datei deschiderii procedurii.
6. Prin contestatia depusa si inregistrata la data de 1 septembrie 2017, creditorul C a contestat tabelul preliminar de creante al debitorului in insolventa A in ceea ce priveste inscrierea creantei creditorului B. In sustinerea pozitiei sale procesuale, contestatorul a aratat, in esenta, ca a fost inscrisa in tabelul preliminar de creante al debitoarei creanta creditorului B in temeiul unui act administrativ fiscal care constata fie fapte prescrise, fie fapte nereale. A sustinut, de asemenea, ca a contestat in procedura contenciosului administrativ-fiscal titlul de creante si, prin urmare, creanta a carei inscriere s-a realizat nu este certa, lichida si exigibila.
7. Inscrierea creantei in tabelul preliminar a fost contestata si de catre creditorul B, aratand, in esenta, ca a fost inscris nelegal doar cu creanta reprezentand debitul fiscal principal, fiind respinse accesoriile aferente acestui debit, desi acestea au caracter cert, lichid si exigibil, anterior deschiderii procedurii.
8. Prin Sentinta civila nr. 2.611 din 18 octombrie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 2.496/84/2017/a1 al Tribunalului Salaj, s-a respins ca nefondata contestatia formulata de creditorul C impotriva inscrierii creantei creditorului B in tabelul preliminar de creante al debitorului in insolventa A, s-a admis contestatia formulata de creditorul B impotriva inscrierii partiale a creantei sale in tabelul preliminar de creante si s-a dispus inscrierea creantei sale totale in suma de 322.341 lei, reprezentand debit principal si accesorii.
9. Judecatorul-sindic a retinut, in esenta, urmatoarele:
Controlul de legalitate si de temeinicie a titlurilor executorii din care izvorasc creante bugetare pentru care se solicita inscrierea in tabelul de creante, in ipoteza in care aceste titluri au fost contestate in fata instantei judecatoresti in termenele speciale prevazute de legea speciala – Codul de procedura fiscala, revine exclusiv instantei specializate de control administrativ si fiscal, o atare verificare pe fond neputand fi facuta de practicianul in insolventa. Nu exista niciun motiv temeinic pentru care administratorul judiciar nu a acceptat si accesoriile creantelor bugetare, intrucat verificarea fondului, respectiv a temeiniciei si legalitatii acestora este de competenta exclusiva a instantei de contencios administrativ-fiscal, iar nu a practicianului in insolventa. Conform atributiilor sale legale, acesta trebuie sa verifice numai sub aspect formal creanta bugetara ce se solicita a se inscrie in tabelul de creante.
10. Hotararea judecatorului-sindic a fost atacata cu apel de catre creditorii D (care a contestat modalitatea de inscriere a creantei sale), B (pentru cheltuielile de judecata neacordate) si de catre lichidatorul judiciar al debitoarei.
11. Prin motivele de apel formulate, practicianul in insolventa a sustinut, in esenta, ca, pe de o parte, creditorul nu si-a dovedit creanta solicitata, desi se pretinde ca aceasta provine dintr-un titlu executoriu, acest titlu nu a fost predat administratorului judiciar, iar, pe de alta parte, ca declaratia de creante nu a fost insotita de un titlu de creanta contestat in conditiile legii.
12. In sedinta publica din data de 5 februarie 2018, Curtea de Apel Cluj, constatand ca principala disputa in cauza, in privinta creditoarei B, o reprezinta dispozitiile art. 105 din Legea nr. 85/2014, care permit sau nu practicianului in insolventa sa procedeze la verificarea creantei mentionate in titlul executoriu, a pus in discutia partilor necesitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv de a lamuri daca administratorul judiciar/lichidatorul are dreptul de a verifica creante bugetare constatate prin titluri executorii si care sunt limitele acestei verificari, respectiv daca, din perspectiva intinderii creantelor bugetare, verificarea poate viza momentul nasterii acestora, pentru a stabili daca sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei.
V. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii
13. Curtea de Apel Cluj a retinut ca, potrivit art. 519 din Codul de procedura civila, daca in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata.
14. S-a constatat ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, deoarece:
– in speta, sesizarea in conditiile art. 519 din Codul de procedura civila are loc in cadrul unui litigiu aflat pe rolul curtii de apel, cauza facand obiectul dosarului inregistrat cu nr. 2.496/84/2017/a1;
– instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in ultima instanta, potrivit art. 43 din Legea nr. 85/2014;
– Curtea de Apel Cluj a fost legal investita cu solutionarea apelului in conditiile art. 43 din Legea nr. 85/2014;
– de lamurirea chestiunii de drept invocate pe calea sesizarii depinde solutionarea pricinii pe fond, in contextul in care obiectul judecatii il reprezinta contestatia la modalitatea de inscriere a creantei bugetare, mentionate intr-un titlu de creanta, in tabelul preliminar;
– elementul de noutate este conferit de faptul ca problema de drept dedusa judecatii nu a mai facut obiectul unei analize si al unei dezlegari jurisprudentiale consecvente, neputandu-se vorbi despre cristalizarea unei practici judiciare in aceasta privinta; de altfel, din perspectiva expunerii elementului de noutate, instanta de sesizare apreciaza ca aceasta corespunde jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind mentionata cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 3/2017 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 142 din 24 februarie 2017. S-a subliniat ca elementul care presupune o dezlegare a instantei supreme vizeaza dreptul administratorului/lichidatorului judiciar de a verifica intinderea creantei bugetare constatate prin titluri executorii, respectiv care sunt limitele acestei verificari si daca verificarea poate viza momentul nasterii creantei bugetare, pentru a stabili daca este anterioara sau ulterioara deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei, iar problema de drept este noua si fata de imprejurarea ca prin Decizia nr. 11/2016 Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat cu privire la modalitatea de verificare a creantelor bugetare constatate prin titlu executoriu, contestate in conditiile legii, si a determinat o restrangere a creantelor supuse verificarii, instanta nepronuntandu-se, insa, daca, intinderea creantei poate fi analizata, respectiv daca poate fi verificat momentul la care creanta s-a nascut;
– Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat asupra acesteia prin decizii in casatie sau prin recurs in interesul legii si nici pe calea unei alte hotarari prealabile, asa cum rezulta din site-ul instantei supreme.
VI. Punctul de vedere al completului de judecata cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
15. Pentru a asigura realizarea scopului pentru care a fost adoptata Legea nr. 85/2014, acela de instituire a unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci cand este posibil, a sansei de redresare a activitatii acestuia, legiuitorul roman a impus necesitatea stabilirii activului si pasivului debitorului insolvent, dar si a modalitatilor de acoperire a pasivului, in cadrul unei proceduri colective aflate, ca regula, la dispozitia participantilor la procedura insolventei. Stabilirea pasivului debitorului aflat in insolventa constituie una din atributiile principale ale administratorului/lichidatorului judiciar, a carei reglementare se regaseste in art. 58, 105 si 106 din lege.
16. Potrivit dispozitiilor legale sunt supuse verificarii, ca regula generala, toate creantele, exceptiile fiind de stricta interpretare si vizeaza: creantele constatate prin hotarari judecatoresti executorii, hotarari arbitrale executorii, precum si creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale. Prin urmare, legiuitorul a inteles sa excluda practicianul in insolventa din procedura de verificare pe fond a creantelor stabilite prin titluri executorii, ratiunea unei astfel de excluderi fiind justificata de existenta unei proceduri de contestare a acestor titluri in fata instantelor de judecata. Altfel spus, legiuitorul a stabilit ca toate creantele bugetare stabilite prin titluri executorii pot fi modificate in ceea ce priveste existenta sau intinderea acestora doar de catre instanta de judecata, in procedura contenciosului fiscal.
17. Chestiunea de drept care este disputata intre participantii la procedura este data de limita verificarii pe care practicianul in insolventa o poate realiza cu privire la creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu, contestat sau necontestat in termenul legal, respectiv analiza intinderii unei astfel de creante, avand in vedere reglementarea cuprinsa in art. 205-218 din Codul de procedura fiscala, pentru a se stabili daca acestea sunt anterioare sau ulterioare momentului deschiderii procedurii. Aceasta se impune cu atat mai mult cu cat prin Decizia nr. 11/2016 Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca doar elemente precum plata creantei, prescriptia si caracterul contestat al acesteia pot fi analizate.
18. S-a apreciat ca, daca creanta bugetara a fost contestata in termenele legale prevazute de Codul de procedura fiscala, in fata instantei de contencios fiscal, aceasta instanta va putea analiza doar elementele care tin de legalitatea actelor administrativ-fiscale supuse analizei – raport de inspectie fiscala, decizie de impunere -, insa, nu va putea analiza daca creantele cuprinse in acest titlu de creanta sunt nascute anterior sau ulterior momentului deschiderii procedurii intrucat o atare analiza excedeaza controlului de legalitate din procedura contenciosului fiscal. Prin urmare, procedand la aceasta analiza a intinderii creantei prin raportare la data deschiderii procedurii de insolventa, administratorul judiciar sau lichidatorul, dupa caz, nu nesocoteste competenta materiala a instantei de contencios fiscal, infirmand acte emise in regim de putere publica, ci realizeaza o verificare formala a acesteia, in conditiile specifice ale procedurii insolventei.
19. S-a conchis, asadar, ca practicianul in insolventa poate analiza intinderea creantei constatate printr-un titlu de creanta contestat in conditiile si procedura impusa de legiuitor, analizand daca respectiva creanta include creante bugetare nascute anterior momentului deschiderii procedurii de insolventa sau ulterior acestuia, aceasta activitate nefiind suprapusa controlului pe care instanta de judecata, in procedura contenciosului fiscal, o realizeaza, chiar daca, in final, este posibil ca intinderea creantei bugetare inscrise intr-un titlu de creanta contestat sa fie modificata.
VII. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
20. Creditoarea B a apreciat ca nu se impune sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la dezlegarea problemei de drept, nefiind indeplinita conditia noutatii. Astfel, prin Decizia nr. 11/2016 Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat in sensul ca administratorul/lichidatorul judiciar nu are atributia de a verifica pe fond creantele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate in termenul legal in fata instantei specializate, iar art. 105 alin. (2) se refera la aceleasi creante, insa necontestate in termenele prevazute de legi speciale, in egala masura exceptate de la procedura verificarii, asa incat problema de drept poate fi lamurita de catre instanta de apel prin raportare fie la decizia, fie la textul de lege mentionate.
21. Lichidatorul judiciar s-a opus sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la dezlegarea problemei de drept, apreciind ca analiza in speta vizeaza modalitatea de dovedire a creantei, intrucat declaratia de creanta formulata de catre creditoarea B nu a fost insotita de titlul executoriu care constata creanta pretinsa.
VIII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
22. In opinia judecatorilor-sindici din cadrul Tribunalului Bacau, instanta arondata Curtii de Apel Bacau, s-a apreciat ca verificarea intinderii creantei bugetare din perspectiva momentului nasterii creantei, pentru a se aprecia daca aceasta s-a nascut anterior sau ulterior deschiderii procedurii, intra in sfera atributiilor de verificare a creantelor de catre administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, o astfel de analiza nefiind specifica sau proprie actiunilor in contencios administrativ in care se pune in discutie intinderea creantei bugetare.
Procedand astfel, nu se incalca prevederile art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, deoarece verificarea este esentiala pentru a se stabili ce parte din creanta pretinsa se justifica a fi inscrisa in tabelul preliminar si ce parte in tabelul suplimentar sau daca se justifica inscrierea in intregul sau a creantei in tabelul preliminar ori in tabelul suplimentar.
In urma consultarii judecatorilor Sectiei a II-a civile de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Neamt s-a formulat o opinie conform careia administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica intinderea unei creante bugetare constatate printr-un titlu executoriu in scopul stabilirii momentului nasterii acesteia.
23. Judecatorii din cadrul sectiei civile a Curtii de Apel Brasov au sustinut ca este posibila verificarea de catre practicianul in insolventa a momentului nasterii creantei, respectiv daca este anterioara sau posterioara momentului deschiderii procedurii, normele inscrise in art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014 fiind clare.
Tribunalul Covasna a aratat ca, daca o creanta bugetara este constatata printr-un titlu executoriu necontestat, administratorul judiciar nu poate verifica respectiva creanta sub aspectul existentei sau cuantumului ei, insa administratorul judiciar o poate verifica sub aspectul momentului nasterii, anterior sau ulterior deschiderii procedurii.
Judecatorii Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal din cadrul Tribunalului Brasov au apreciat ca administratorul judiciar/lichidatorul are dreptul de a verifica daca creanta bugetara poate produce efecte, respectiv titlul a fost comunicat debitorului conform art. 45 din Legea nr. 92/2003, precum si data de la care creanta bugetara s-a nascut pentru a dispune inscrierea in tabel in cazul unei creante anterioare sau de a face aplicarea art. 64 alin. (6) Legea nr. 85/2006, in cazul unei creante ulterioare, atasand practica judiciara.
24. Tribunalul Bistrita-Nasaud din cadrul Curtii de Apel Cluj a transmis ca, in urma consultarii colectivului de judecatori, acestia si-au exprimat aceeasi opinie cu cea a instantei de trimitere, apreciind ca practicianul in insolventa poate analiza intinderea creantei constatate printr-un titlu de creanta contestat in conditiile si procedura impusa de legiuitor, analizand daca respectiva creanta include creante bugetare nascute anterior momentului deschiderii procedurii de insolventa sau ulterior acestuia, aceasta activitate nefiind suprapusa controlului pe care instanta de judecata, in procedura contenciosului fiscal, o realizeaza, chiar daca in final se ajunge ca intinderea creantei bugetare inscrisa intr-un titlu de creanta contestat sa fie modificata.
In opinia judecatorilor Tribunalului Specializat Cluj, in raport cu prevederile art. 58 alin. (1) lit. k) si art. 64 lit. f) din Legea nr. 85/2014, administratorul judiciar/lichidatorul are dreptul de a verifica creantele bugetare constatate prin titluri executorii, iar verificarea poate viza momentul nasterii creantei bugetare pentru a stabili daca sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolventa.
In ceea ce priveste Curtea de Apel Cluj – Sectia a II-a civila, opinia majoritara impartasita este in sensul ca aspectul privind data nasterii creantei se impune a fi stabilit de catre judecatorul-sindic, neexistand vreun impediment in acest sens. O astfel de verificare nu are implicatii asupra fondului raporturilor juridice fiscale nascute intre debitoare si organul fiscal si nu se suprapune peste atributiile exclusive ale instantei de contencios administrativ. Opinia este reflectata in Decizia civila nr. 262/2017, pronuntata la data de 16 noiembrie 2017, in Dosarul nr. 4.387/84/2012/a9, cauza in care erau aplicabile prevederile Legii nr. 85/2006, anterior modificarilor intervenite prin Legea nr. 76/2012, insa se apreciaza ca principiile si regulile aplicabile erau aceleasi si sub imperiul acestei forme a legii.
25. Curtea de Apel Constanta – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a invederat ca, in urma verificarilor efectuate, practica judiciara este in sensul recunoasterii dreptului administratorului judiciar/lichidatorului judiciar de a verifica momentul nasterii obligatiilor bugetare constatate prin titluri de creanta, pentru a stabili daca creantele afirmate sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, in raport cu acest moment urmand a fi verificata respectarea termenului de depunere a declaratiei de creanta.
S-a considerat ca nu a fost incalcata Decizia nr. 11/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, data in interpretarea dispozitiilor art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea nr. 85/2014, cat timp creantele nu au fost inlaturate ca urmare a verificarii pe fond, ci ca fiind tardiv declarate, fiind apreciate drept creante nascute anterior deschiderii procedurii insolventei pentru care declaratia de creanta trebuia depusa in termenul stabilit de judecatorul-sindic prin hotararea de deschidere a procedurii, anexandu-se hotararile judecatoresti identificate.
Tribunalul Constanta – Sectia a II-a civila a reamintit in punctul sau de vedere cele statuate prin Decizia nr. 11/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in interpretarea dispozitiilor art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea 85/2014, potrivit carora administratorul/lichidatorul judiciar nu are atributia de a verifica pe fond creantele bugetare constatate prin titluri executorii contestate in termen legal in fata instantei specializate, deoarece analiza pe care o realizeaza practicianul in insolventa este una formala.
Cu privire la verificarea momentului nasterii creantelor bugetare pentru a se stabili daca acestea sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei s-a apreciat ca in cadrul atributiilor prevazute de art. 58 alin. (1) lit. k), respectiv art. 64 lit. f) din Legea nr. 85/2014, practicianul in insolventa este chemat sa analizeze, sa verifice si sa se pronunte daca in cauza este vorba despre creante bugetare nascute anterior sau ulterior deschiderii procedurii de insolventa, fiind relevante in acest sens dispozitiile art. 5 pct. 69 si 70, art. 146 alin. (3) si art. 147 alin. (3) din Legea nr. 85/2014.
26. Opinia majoritara a judecatorilor Sectiei a II-a civile din cadrul Curtii de Apel Craiova este in sensul ca verificarea vizeaza momentul nasterii creantei bugetare pentru a stabili daca este anterioara sau ulterioara deschiderii procedurii.
In cadrul verificarii efectuate de practicianul in insolventa, stabilirea momentului nasterii creantei este de esenta verificarii, avand in vedere ca, potrivit definitiilor date de art. 5 pct. 69 si 70 din Legea nr. 85/2014 tabelului preliminar de creante si tabelului suplimentar, in aceste tabele se trec creantele nascute inainte de data deschiderii procedurii, respectiv creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale, cu mentiunea ca in cazul deschiderii procedurii simplificate – situatie in care se intocmeste doar tabelul preliminar – acesta va cuprinde si creantele nascute intre data deschiderii procedurii si momentul intrarii in faliment.
Stabilirea momentului nasterii creantei este esentiala si pentru analizarea de catre practicianul in insolventa a cererilor de plata formulate de creditorul bugetar potrivit art. 75 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 pentru achitarea creantelor curente nascute in cursul procedurii in baza documentelor din care rezulta [art. 102 alin. (6)].
In fapt nu este vorba de o verificare propriu-zisa a titlului de creanta (verificare care nu este permisa practicianului in insolventa), in conditiile in care data nasterii creantei rezulta din titlul de creanta bugetara si documentele justificative ale creantei.
Asupra problemei puse in discutie, opinia judecatorilor din cadrul Sectiei a II-a civile a Tribunalului Gorj este in sensul ca practicianul in insolventa poate analiza intinderea creantei constatata printr-un titlu de creanta contestat, analizand daca respectiva creanta include creante bugetare nascute anterior momentului deschiderii procedurii de insolventa sau ulterior acestuia.
Punctele de vedere exprimate de Tribunalul Mehedinti – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal au fost diferite, dupa cum urmeaza:
a) intr-o asemenea situatie administratorul/lichidatorul judiciar nu are dreptul de a verifica creantele bugetare constatate prin titluri executorii necontestate, aspect ce rezulta din reglementarea art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014;
b) administratorul/lichidatorul judiciar poate stabili, analizand titlul executoriu, daca parte din creante sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii si ca urmare va trece in tabelul preliminar doar creantele anterioare deschiderii procedurii asa cum rezulta in mod expres din art. 5 pct. 69 din Legea nr. 85/2014 (tabelul preliminar cuprinde doar creante nascute inainte de data deschiderii procedurii). Creantele constatate in titluri executorii si care sunt ulterioare deschiderii procedurii vor fi valorificate fie conform art. 75 alin. (3) teza a II-a (cerere de plata), fie conform art. 5 pct. 77 din Legea nr. 85/2014, prin trecerea in tabelul suplimentar (tabelul suplimentar cuprinde doar creante nascute dupa data deschiderii procedurii).
Pe de alta parte, contestarea titlului de creanta pe calea speciala a contenciosului administrativ nu prezinta relevanta fata de problema mai sus aratata, intrucat obiectul acestui control judiciar il constituie legalitatea/nelegalitatea actului si nu stabilirea caracterului de creante anterioare/ulterioare deschiderii procedurii.
27. Opinia judecatorilor din cadrul Sectiei a II-a civile a Curtii de Apel Galati este aceea ca procedura de verificare este prevazuta de art. 106 din Legea nr. 85/2014, potrivit caruia are loc o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante. Stabilirea momentului nasterii creantei bugetare nu reprezinta un element al verificarii creantei in sensul art. 106 din Legea nr. 85/2014, deci nu poate fi o limita a acestei verificari.
Punctul de vedere al magistratilor din cadrul Sectiei a II-a civile a Tribunalului Galati reda cu exactitate opinia Curtii de Apel Cluj ca instanta de trimitere, fiind, deci, in acord cu aceasta.
Punctul de vedere al judecatorilor Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal din cadrul Tribunalului Vrancea este in sensul ca, potrivit art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, legiuitorul a inteles sa excluda practicianul in insolventa din procedura de verificare pe fond a creantelor stabilite prin titluri executorii, ratiunea unei astfel de excluderi fiind justificata de existenta procedurii de contestare reglementata de art. 205-208 din Codul de procedura fiscala.
Cu toate acestea, s-a apreciat ca, in cadrul procedurii reglementate de art. 205-208 din Codul de procedura fiscala, instanta de contencios fiscal va putea analiza legalitatea actelor administrativ fiscale supuse analizei, insa nu va putea analiza daca creantele cuprinse in acest titlu de creanta sunt nascute anterior sau ulterior momentului deschiderii procedurii insolventei, intrucat ar excede controlului de legalitate din procedura contenciosului fiscal.
Prin urmare, practicianul in insolventa poate analiza intinderea creantei constatata printr-un titlu de creanta contestat in conditiile si procedura impusa de legiuitor, analizand daca respectiva creanta include creante nascute anterior sau ulterior momentului deschiderii procedurii insolventei, verificare care va fi formala, in conditiile specifice procedurii insolventei.
In cadrul instantelor din circumscriptia Curtii de Apel Galati nu au fost identificate hotarari care sa aiba ca obiect limitele verificarii facute de administratorul/lichidatorul judiciar cu privire la creantele bugetare constatate prin titluri executorii.
28. Inaintand jurisprudenta, opinia judecatorilor specializati in materie de la instantele din circumscriptia Curtii de Apel Suceava asupra problemei de drept supuse analizei este in sensul ca administratorul judiciar/lichidatorul poate verifica doar momentul nasterii creante bugetare constatate prin titluri executorii, pentru a stabili daca sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei.
29. Punctul de vedere exprimat la nivelul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a V-a si a VI-a civila a fost in sensul ca prin Decizia nr. 11/2016, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 436 din 10 iunie 2016, in interpretarea dispozitiilor art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar nu are atributia de a verifica pe fond creantele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate in termenul legal in fata instantei specializate.
S-a retinut, in considerentele deciziei, in ceea ce priveste controlul de legalitate/de temeinicie a titlurilor executorii din care izvorasc creante bugetare, pentru care se solicita inscrierea in tabelul de creanta, in ipoteza in care aceste titluri au fost contestate in fata instantei judecatoresti in termenele speciale prevazute de legea speciala, ca acest control revine exclusiv instantei specializate de control administrativ si fiscal, o atare verificare pe fond neputand fi facuta de practicianul in insolventa. In schimb, administratorul/lichidatorul judiciar este obligat, conform atributiilor sale legale, sa verifice sub aspect formal creanta bugetara ce se solicita a se inscrie in tabelul de creante. Astfel, s-a retinut ca administratorul/lichidatorul judiciar este obligat sa analizeze aspecte ce tin de stingerea partiala sau totala a creantei ori intervenirea prescriptiei extinctive, precum si caracterul contestat al creantei si sa mentioneze acest aspect in ce priveste creanta respectiva, conform art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014.
Prin urmare, in ceea ce priveste limitele atributiilor administratorului judiciar/lichidatorului judiciar in verificarea creantelor bugetare constatate prin titluri executorii, potrivit art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea nr. 85/2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat deja.
In aplicarea dispozitiilor art. 5 pct. 69 si art. 70 din Legea nr. 85/2014, creantele sunt inscrise in tabelul preliminar, respectiv in tabelul suplimentar in functie de momentul nasterii lor – anterior sau ulterior deschiderii procedurii, astfel ca verificarea momentului nasterii creantei este impusa chiar de aceste dispozitii legale.
Totodata, potrivit art. 102 alin. (6) si (7) din Legea nr. 85/2014 analiza momentului nasterii creantelor bugetare reprezinta o chestiune distincta de verificarea creantei in acceptiunea art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea nr. 85/2014, astfel ca poate fi efectuata de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar. O astfel de analiza nu implica un control de legalitate al creantei bugetare ori verificarea sa in fond si nu afecteaza creanta bugetara, doar modalitatea sa de valorificare este diferita, in functie de data nasterii creantei.
In ceea ce priveste punctele de vedere comunicate de catre instantele arondate Curtii de Apel Bucuresti s-a constatat ca practica judiciara este unitara, instantele apreciind ca, in conformitate cu prevederile art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, nu sunt supuse verificarii de catre administratorul/lichidatorul judiciar creantele constatate prin hotarari judecatoresti executorii, prin hotarari arbitrale executorii si creantele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale, cu exceptia cazurilor in care se constata stingerea, in tot sau in parte, a creantei sau prescrierea dreptului de a cere executarea silita a acesteia.
S-a sustinut ca administratorul/lichidatorul judiciar nu poate, pe fond, sa analizeze creanta nici in situatia in care aceasta a fost contestata, intrucat legiuitorul a prevazut o cale speciala de contestare, respectiv legea contenciosului administrativ, iar o interpretare contrara ar contraveni principiului constitutional privind unicitatea cailor de atac.
In consecinta, s-a retinut ca administratorul/lichidatorul judiciar nu poate face verificari pe fond ale creantei bugetare, ci doar poate analiza creanta formal, respectiv daca este platita partial sau total, daca este prescrisa si daca este contestata, cu mentionarea acestui aspect, potrivit art. 58 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2014.
In cazul in care creanta bugetara a fost contestata in termenele legale prevazute de Codul de procedura fiscala, in fata instantei de contencios fiscal, s-a retinut ca aceasta instanta va putea analiza doar elementele care tin de legalitatea actelor administrativ-fiscale supuse analizei, insa nu va putea analiza daca creantele cuprinse in acest titlu de creanta sunt nascute anterior sau ulterior momentului deschiderii procedurii, intrucat o astfel de analiza excede controlului de legalitate din procedura contenciosului fiscal.
S-a apreciat ca, procedand la aceasta analiza a intinderii creantei prin raportare la data deschiderii procedurii de insolventa, administratorul judiciar sau lichidatorul, dupa caz, nu nesocoteste competenta materiala a unei instante de contencios fiscal si nu infirma astfel acte emise in regim de putere publica, ci procedeaza la o verificare formala a acesteia, in conditiile specifice ale procedurii insolventei.
Totodata, in cadrul procedurii simplificate (spre deosebire de procedura generala), art. 146 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 stabileste ca verificarea creantelor implica si creantele bugetare nascute dupa data deschiderii procedurii sau, dupa caz, al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul definitiv de creante sau fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa deschiderea procedurii.
Instanta de contencios administrativ-fiscal nu poate analiza, pe calea contestatiei formulate potrivit dispozitiilor Codului de procedura fiscala, daca creanta bugetara a luat nastere inainte de deschiderea procedurii insolventei sau in timpul acesteia.
De altfel, o analiza similara permisa de legea insolventei este realizata de practicianul in insolventa in momentul in care verifica daca creanta bugetara este prescrisa, de unde se conchide ca verificarea momentului nasterii creantei reprezinta o analiza formala a creantei bugetare si nu o analiza de fond.
In raport cu aceste considerente se apreciaza ca administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a analiza creanta bugetara, constatata prin titlu executoriu, sub aspectul momentului nasterii acesteia, respectiv inainte de deschiderea procedurii insolventei sau in timpul acesteia, chiar in situatia in care aceasta a fost contestata la instanta de contencios administrativ.
30. In cadrul Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Oradea a fost identificata practica judiciara cu privire la chestiunea de drept in discutie, sens in care s-a anexat Decizia nr. 73 din 27.03.2018, pronuntata in Dosarul nr. 3.046/83/2015/a2.
Opinia judecatorilor sectiei este in sensul ca administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a analiza creanta bugetara formal, putand face verificari privind momentul nasterii creantei pentru a se stabili caracterul anterior sau ulterior deschiderii procedurii insolventei.
31. Opinia instantelor judecatoresti din circumscriptia teritoriala a Curtii de Apel Pitesti este unanima in sensul ca administratorul judiciar/lichidatorul are dreptul de a verifica creantele bugetare constatate prin titluri executorii si ca verificarea poate viza momentul nasterii creantei bugetare pentru a stabili daca sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei, inaintandu-se hotarari judecatoresti.
32. Punctele de vedere ale magistratilor din cadrul Curtii de Apel Timisoara cu privire la aspectele invocate sunt in sensul ca administratorul judiciar/lichidatorul nu are dreptul sa verifice creantele bugetare constatate prin titluri executorii, insa poate face aprecieri cu privire la momentul nasterii creantei bugetare, respectiv daca este anterioara sau ulterioara deschiderii procedurii, in vederea inscrierii ei in tabelul preliminar, respectiv in tabelul suplimentar de creante, asa cum s-a stabilit, de altfel, si prin Decizia nr. 11/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie la care a facut referire si Tribunalul Caras-Severin.
La Tribunalul Arad – Sectia a II-a civila, raportat la Decizia nr. 11/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, opinia majoritara este cea potrivit careia controlul de legalitate/de temeinicie a titlurilor executorii din care izvorasc creante bugetare, pentru care se solicita inscrierea in tabelul de creanta, in ipoteza in care aceste titluri au fost contestate in fata instantei judecatoresti in termenele speciale prevazute de legea speciala, revine exclusiv instantei specializate de control administrativ si fiscal, o atare verificare pe fond neputand fi facuta de practicianul in insolventa, limitele verificarii efectuate de catre acesta reducandu-se la aspectele de ordin formal.
33. Opinia unanima a judecatorilor instantelor din raza de activitate a Curtii de Apel Targu Mures este in sensul ca, in ceea ce priveste Legea nr. 85/2014, dispozitiile art. 105 alin. (2) sunt clare in sensul in care, cata vreme nu au fost contestate in termenele prevazute de legislatia speciala, titlurile executorii ce constata creante bugetare nu vor mai fi supuse procedurii de verificare reglementate de dispozitiile art. 106, care presupune o cercetare amanuntita in vederea stabilirii legitimitatii si a valorii exacte a creantei, aceste elemente fiind clarificate si cuprinse deja intr-un inscris caruia legislatia speciala ii recunoaste caracterul de titlu executoriu.
In privinta momentului nasterii creantei bugetare in vederea stabilirii daca aceasta este anterioara sau ulterioara deschiderii procedurii, art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 reglementeaza conditiile in care legiuitorul a inteles sa permita organelor de inspectie fiscala sa formuleze cereri de admitere pentru creantele anterioare deschiderii procedurii, care se realizeaza in anumite termene procedurale; daca acestea nu sunt respectate, organele fiscale nu mai pot depune cereri de admitere pentru creante anterioare oricand in cursul procedurii pentru ca ele devin tardive, iar acest aspect este firesc sa fie supus analizei administratorului sau lichidatorului judiciar, iar raspunsul acestuia sa fie supus cenzurii judecatorului-sindic.
Verificarea naturii creantei (anterioara sau ulterioara) si implicit a respectarii termenului de depunere a cererii de admitere a creantei nu sunt elemente care fac parte din verificarea cerintelor de fond ale creantei, conform art. 105 din Legea nr. 85/2014, ci, mai degraba, elemente extrinseci, procedurale ale cererii de admitere insesi.
34. Punctul de vedere exprimat de Curtea de Apel Alba Iulia este in sensul ca, in contextul dispozitiilor art. 5 pct. 69 si 70, raportat la art. 110 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, administratorul judiciar poate verifica creantele bugetare constatate prin titluri executorii, chiar contestate in procedura administrativa, in vederea indeplinirii obligatiei de intocmire a tabelului preliminar de creante, a celui suplimentar de creante sau a aprecierii creantei creditorului fiscal ca fiind o creanta curenta.
35. La nivelul Curtii de Apel Iasi, practica judiciara a Tribunalului Iasi – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal in aceasta materie este unitara, in sensul ca art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 prevede ca nu sunt supuse procedurii de verificare „creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale”. Inalta Curte de Casatie si Justitie, in cuprinsul Deciziei nr. 11/2016, pronuntate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a stabilit ca administratorul/lichidatorul judiciar nu poate sa analizeze pe fond creanta, nici in situatia in care aceasta a fost contestata, intrucat legiuitorul a prevazut o cale speciala de contestare, aceea prevazuta de legea contenciosului administrativ, iar o interpretare contrara ar contraveni principiului constitutional privind unicitatea cailor de atac.
Ratiunea excluderii creantelor bugetare de la procedura de verificare de catre administratorul/lichidatorul judiciar rezulta din reglementarea expresa si obligatorie a actiunii in contencios administrativ si fiscal, prin art. 126 alin. (6) din Constitutia Romaniei, potrivit caruia controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice pe calea contenciosului administrativ este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar si, respectiv, a procedurii reglementate de art. 208 din Codul de procedura fiscala.
Verificarea legalitatii unei creante fiscale cuprinse intr-un titlu executoriu nu poate fi efectuata decat in conditiile reglementate de legislatia speciala, respectiv Codul de procedura fiscala, iar nu in cadrul procedurii insolventei, supuse unei alte reglementari legale speciale.
Tot Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca un control de legalitate/de temeinicie a titlurilor executorii din care izvorasc creante bugetare, pentru care se solicita inscrierea in tabelul de creante, in ipoteza in care aceste titluri au fost contestate in fata instantei judecatoresti in termenele speciale prevazute de legea speciala, revine exclusiv instantei specializate de control administrativ si fiscal, o atare verificare pe fond neputand fi realizata de practicianul in insolventa. In schimb, administratorul/lichidatorul judiciar este obligat, conform atributiilor sale legale, sa verifice sub aspect formal creanta bugetara ce se solicita a se inscrie in tabelul de creante, cum ar fi aspecte legate de stingerea partiala sau totala a creantei ori intervenirea prescriptiei extinctive, precum si caracterul contestat al creantei si sa mentioneze acest aspect in ce priveste creanta respectiva, conform art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014.
36. Curtea de Apel Ploiesti a aratat ca la nivelul Tribunalului Prahova s-a apreciat ca administratorul judiciar/lichidatorul nu poate verifica creantele bugetare constatate prin titluri executorii necontestate, asa cum se prevede la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014. In ceea ce priveste creantele bugetare contestate, a fost identificata sentinta civila nr. 1.027 din 12 octombrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 3.736/105/2016/a1, avand ca obiect contestatie impotriva tabelului preliminar al creantelor intocmit de administratorul judiciar, vizand inscrierea unei creante bugetare, in care judecatorul-sindic a retinut ca, in conditiile in care creanta fiscala a fost contestata pe calea procedurii prevazute de Codul de procedura fiscala, aceasta nu se mai bucura de prezumtia certitudinii, lichiditatii si exigibilitatii dedusa din interpretarea art. 105 alin. (2) din Legea insolventei, astfel ca inscrierea ei se face provizoriu, sub conditia existentei unui litigiu.
In acelasi sens s-a pronuntat Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 436 din 10 iunie 2016, prin care s-a retinut ca o creanta bugetara rezultand dintr-un titlu executoriu contestat in conditiile legii speciale va fi supusa procedurii de verificare prevazute de art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, dar aceasta verificare este limitata, deoarece existenta dreptului de creanta va fi stabilita in procedura contenciosului fiscal.
Pe cale de consecinta, o creanta bugetara contestata va fi inscrisa provizoriu, sub conditia existentei unui litigiu, din moment ce exista posibilitatea anularii titlului de creanta fiscala. Cu alte cuvinte, spre deosebire de dispozitiile Codului de procedura fiscala, in materia insolventei aceasta contestare are drept consecinta supunerea creantei procedurii de verificare de catre administratorul judiciar si calificarea acesteia ca fiind o creanta provizorie sub conditie, a carei existenta depinde de mentinerea sau nu printr-o hotarare judecatoreasca definitiva a titlului de creanta devenit titlu executoriu detinut de contestatoare.
Tribunalul Dambovita – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a comunicat ca la nivelul sectiei nu au fost identificate cauze care sa ridice problemele sesizate, insa opinia majoritara este in sensul celei exprimate de instanta de trimitere, potrivit careia practicianul in insolventa poate analiza intinderea creantei constatata printr-un titlu de creanta contestat in conditiile si procedura impusa de legiuitor, analizand daca respectiva creanta include creante bugetare nascute anterior momentului deschiderii procedurii de insolventa sau ulterior acestuia, intrucat aceasta activitate nu este suprapusa controlului pe care instanta de judecata o realizeaza in procedura contenciosului fiscal, chiar daca in final este posibil ca intinderea creantei bugetare, inscrisa intr-un titlu de creanta contestat, sa fie modificata.
37. Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat prin Adresa nr. 861/C/1.133/III-5/2018 din 18 aprilie 2018 ca in cadrul Sectiei judiciare – Serviciul judiciar civil nu exista practica judiciara in vederea promovarii unui recurs in interesul legii.
IX. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Constitutionale
38. Curtea Constitutionala nu s-a pronuntat cu privire la problema de drept care face obiectul sesizarii.
39. Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 334/1/2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 436 din 10 iunie 2016, a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia a II-a civila in Dosarul nr. 4.120/107/2014/a2 privind pronuntarea unei hotarari prealabile si a stabilit ca, in interpretarea dispozitiilor art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar nu are atributia de a verifica pe fond creantele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate in termenul legal in fata instantei specializate.
Prin Decizia nr. 28 din 16 aprilie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 37/1/2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel Cluj – Sectia a III-a contencios administrativ si fiscal in Dosarul nr. 1.620/84/2015 si a stabilit ca prevederile art. 1473 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal se interpreteaza in sensul ca, daca s-a constatat, prin hotarare definitiva, ca o creanta fiscala nu poate fi valorificata in procedura insolventei reglementata de Legea nr. 85/2006, ca urmare a depunerii tardive a acesteia, aceeasi creanta nu mai poate fi valorificata de organul fiscal in procedura solutionarii cererii de rambursare a T.V.A., formulata de debitoarea aflata in procedura insolventei.
X. Raportul asupra chestiunii de drept
40. Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, s-a apreciat, referitor la admisibilitatea sesizarii, ca sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile de dezlegare a unor chestiuni de drept, iar, pe fondul cauzei, s-a apreciat ca, in interpretarea dispozitiilor art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creantele bugetare constatate prin titluri executorii sub aspectul intinderii, pentru a stabili daca sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei.
XI. Inalta Curte de Casatie si Justitie
41. Prin intrebarea adresata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instanta de trimitere solicita a se clarifica „daca administratorul judiciar/lichidatorul are dreptul de a verifica creante bugetare constatate prin titluri executorii si care sunt limitele acestei verificari, respectiv daca, din perspectiva intinderii creantei bugetare, verificarea poate viza momentul nasterii creantei bugetare pentru a stabili daca sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei”.
42. Asupra admisibilitatii sesizarii se retine ca, potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, „Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata”.
43. Potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (1) si (2) din Codul de procedura civila, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre completul de judecata dupa dezbateri contradictorii, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de textul de lege mentionat anterior, prin incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac, iar, daca prin incheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care sustin admisibilitatea sesizarii potrivit dispozitiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecata si al partilor.
44. Din cuprinsul prevederilor legale enuntate anterior rezulta conditiile de admisibilitate pentru declansarea procedurii de sesizare in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, conditii care trebuie sa fie intrunite in mod cumulativ, dupa cum urmeaza:
– existenta unei cauze aflate in curs de judecata;
– instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie sa judece cauza in ultima instanta;
– cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;
– solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere;
– chestiunea de drept a carei lamurire se solicita sa fie noua;
– problema de drept sa fie reala, sa suscite interpretari diferite sau contradictorii ale unui text de lege, respectiv sa prezinte un grad de dificultate suficient de mare, astfel incat instanta de sesizare sa considere ca, pentru a inlatura orice incertitudine referitoare la securitatea raportului juridic dedus judecatii, este necesara declansarea procedurii prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila prin pronuntarea unei hotarari prealabile;
– chestiunea de drept nu a facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
45. Analiza acestor conditii de admisibilitate releva ca litigiul in care s-a ivit chestiunea de drept se afla in curs de judecata pe rolul unei instante investite cu solutionarea apelurilor impotriva hotararii judecatorului-sindic pronuntate asupra contestatiei impotriva tabelului preliminar al creantelor.
46. In conformitate cu art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, aplicabila in cauza, „Curtea de apel va fi instanta de apel pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic. Hotararile curtii de apel sunt definitive”. De asemenea, art. 46 alin. (1) din aceeasi lege prevede ca „Hotararile judecatorului-sindic sunt executorii si pot fi atacate, separat, numai cu apel”.
47. Prin urmare, decizia ce urmeaza a se pronunta de instanta de trimitere este definitiva, nefiind supusa recursului, prin raportare si la dispozitiile art. 483 alin. (2) ultima teza din Codul de procedura civila.
48. In ceea ce priveste conditia legaturii cu cauza a chestiunii de drept se observa ca in litigiu controversa este legata de limitele verificarii de catre administratorul sau lichidatorul judiciar a creantelor bugetare constatate prin titluri executorii sub aspectul momentului nasterii acestora, pentru a stabili daca sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolventa a debitorului. Din aceasta perspectiva, prin motivele de apel, lichidatorul judiciar sustine ca hotararea judecatorului-sindic de inscriere in tabelul preliminar a creantei privind accesoriile ce au fost calculate si pentru perioada ulterioara deschiderii procedurii de insolventa este eronata.
49. Analiza noutatii chestiunii de drept trebuie raportata la scopul declansarii mecanismului de unificare a practicii judiciare prevazut la art. 5l9 din Codul de procedura civila, ce rezida in preintampinarea aparitiei unei practici neunitare la nivelul instantelor judecatoresti (control a priori), printr-o rezolvare de principiu a unei probleme de drept esentiale si susceptibile de interpretari diferite.
50. Examenul jurisprudential efectuat a relevat ca nu s-a cristalizat inca o jurisprudenta unitara si constanta in legatura cu chestiunea de drept a carei lamurire se solicita, situatie care justifica interesul in formularea unei cereri pentru pronuntarea unei hotarari prealabile in scopul prevenirii aparitiei unei practici neunitare, iar analiza celor cateva decizii pronuntate ofera indicii referitoare la posibilitatea aparitiei unei practici neunitare din aceasta perspectiva.
51. Cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea nr. 85/2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronuntat Decizia nr. 11/2016, prin care a statuat ca administratorul/lichidatorul judiciar nu are atributia de a verifica pe fond creantele bugetare constatate prin titluri executorii contestate in termenul legal in fata instantei specializate. S-a decis in sensul limitarii verificarilor administratorului/lichidatorului judiciar la aspecte formale si nu care tin de existenta si legalitatea creantei bugetare, asupra carora se pronunta exclusiv instanta de contencios administrativ.
52. Chestiunea de drept cuprinsa in prezenta sesizare si de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei nu a facut obiectul analizei prin decizia sus-mentionata si vizeaza aspecte ce tin de interpretarea art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014 care nu au fost avute in vedere anterior si care urmeaza a fi dezvoltate in cele ce urmeaza.
53. Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca problema de drept asupra careia se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile este urmatoarea: „daca administratorul judiciar/lichidatorul are dreptul de a verifica creante bugetare constatate prin titluri executorii si care sunt limitele acestei verificari, respectiv daca, din perspectiva intinderii creantei bugetare, verificarea poate viza momentul nasterii creantei bugetare pentru a stabili daca sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei”.
54. Solutionarea acesteia trebuie sa porneasca de la reglementarile pe care Legea nr. 85/2014 le prevede in legatura cu atributiile administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cu referire la examinarea creantelor in general si a creantelor bugetare in special, precum si de la dezlegarile obligatorii pe care instanta suprema le-a dat printr-o hotarare prealabila anterioara, si anume Decizia nr. 11/2016.
55. Intocmirea si inregistrarea tabelului preliminar de creante sunt in atributia administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, operatiune reglementata de art. 110 din Legea nr. 84/2014, ca rezultat al verificarii cererilor de admitere a creantelor inregistrate de creditorii ale caror creante s-au nascut anterior datei deschiderii procedurii. Se considera ca sunt creante anterioare, conform art. 102 alin. (1) teza a II-a, si creantele bugetare constatate printr-un raport de inspectie fiscala intocmit ulterior deschiderii procedurii de insolventa, dar care are ca obiect activitatea anterioara a debitorului.
56. Potrivit art. 5 pct. 69 din Legea nr. 85/2014, tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele scadente si nescadente, sub conditie sau in litigiu, nascute inainte de data deschiderii procedurii, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. De asemenea, in tabel se mentioneaza atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de prioritate, iar in cazul procedurii simplificate se inregistreaza si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pana la momentul intrarii in faliment.
57. Cererea de admitere a creantei este supusa verificarii de catre practicianul in insolventa, conform prevederilor art. 106 alin. (1) si (3) din Legea nr. 85/2014, care va proceda de indata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante, solicitand in acest scop de la debitor explicatii, informatii si documente suplimentare. Activitatea de verificare asupra cererilor de admitere a creantelor in vederea intocmirii tabelului preliminat de creanta este realizata deopotriva de administratorul judiciar, in cadrul procedurii generale si de lichidatorul judiciar, in cadrul procedurii simplificate, cand debitorul intra direct in faliment, potrivit art. 147 alin. (3) din lege.
58. Cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute in tabelul preliminar de creante, debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii, in caz contrar art. 102 alin. (9) din lege prezumandu-le ca fiind valabile si corecte.
59. Dispozitiile legale cuprinse in art. 105 din Legea nr. 85/2014 reglementeaza situatia-regula potrivit careia toate creantele trebuie supuse in mod obligatoriu procedurii de verificare. De la aceasta regula, legea prevede doua exceptii:
a) creantele care sunt constatate prin titluri executorii rezultand dintr-o hotarare judecatoreasca, respectiv hotarari judecatoresti executorii si hotarari arbitrale executorii.
In cazul modificarii unei hotarari executorii in caile de atac, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va reface tabelul de creante prin inscrierea sumei rezultate din hotararea data in calea de atac.
Daca instanta de control judiciar anuleaza sau caseaza hotararea, fara a dezlega fondul pricinii, judecata in fata instantei de drept comun se suspenda, conform art. 75 din lege, situatie in care administratorul/lichidatorul judiciar va proceda la verificarea creantei respective si va notifica creditorul in cazul in care nu inscrie total sau partial creanta, cu motivarea corespunzatoare, in conditiile art. 110 alin. (4) din lege.
b) creantele bugetare, care rezulta dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legile speciale care le reglementeaza.
60. Creditorul bugetar isi justifica aceasta calitate pentru a putea participa la procedura insolventei doar prin existenta titlului de creanta fiscala impotriva averii debitorului, care este titlu executoriu si se individualizeaza prin una dintre modalitatile prevazute de Codul de procedura fiscala. Potrivit art. 5 pct. 14 din lege, creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora. Isi pastreaza aceasta natura si creantele bugetare care nu sunt acoperite in totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor detinute, pentru partea de creanta neacoperita.
61. Art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 excepteaza de la verificare doar creantele bugetare care rezulta dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale.
62. Prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 436 din 10 iunie 2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit ca, in interpretarea dispozitiilor art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar nu are atributia de a verifica pe fond creantele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate in termenul legal in fata instantei specializate. Ratiunea acestei interpretari are in vedere principiul unicitatii caii de atac si garantiile prevazute la art. 126 alin. (6) din Constitutia Romaniei in ceea ce priveste controlul judecatoresc al actelor administrative pe calea actiunilor in contencios administrativ, care se solutioneaza doar de instantele de judecata specializate.
63. Un argument in plus fata de cele retinute prin decizia mentionata a fost prezentat in doctrina si unde se arata ca dispozitiile art. 105 alin. (2) din lege au fost modificate implicit prin art. 351 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala. Potrivit acestui text de lege, cu denumirea marginala „Solutionarea cailor de atac in cazul actelor administrative fiscale privind debitorii in insolventa”, prin derogare de la dispozitiile art. 75 din Legea nr. 85/2014, actele administrative fiscale emise inainte si dupa intrarea in insolventa se supun controlului instantelor specializate de contencios administrativ fiscal. Cu alte cuvinte, titlurile de creanta bugetara, fie ca sunt emise inainte de deschiderea procedurii, fie ca sunt emise in cursul procedurii, se pot contesta de catre debitor numai in procedura contenciosului administrativ fiscal, fara ca actiunile in contencios administrativ sa poata fi suspendate. Acesta este contextul in care administratorul/lichidatorul judiciar trebuie sa inscrie creanta bugetara in tabelul preliminar, astfel cum rezulta din titlul de creanta emis de organul fiscal, fara a putea verifica creanta.
64. Prin urmare, exceptarea de la procedura verificarii creantelor bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu vizeaza atat titlurile necontestate, cat si pe cele contestate in termenele prevazute de legile speciale care le reglementeaza, cu precizarea ca exceptia se refera exclusiv la examinarea pe fond a titlului de creanta fiscala, sub aspectul legalitatii, iar nu si din punct de vedere formal, fapt care constituie o obligatie pentru administratorul judiciar/lichidatorul judiciar.
65. Astfel, aspecte care tin de stingerea partiala sau totala a creantei ori de intervenirea prescriptiei extinctive, caracterul contestat al creantei ori tardivitatea depunerii acesteia se inscriu in sfera atributiilor de verificare pe care le realizeaza practicianul in insolventa. Acesta are obligatia de a efectua o cercetare amanuntita a fiecarei cereri de admitere, in vederea stabilirii legitimitatii, valorii exacte si prioritatii fiecarei creante in parte, potrivit dispozitiilor art. 106 alin. (1) din Legea nr. 85/2014. De precizat ca, in indeplinirea atributiei vizand stabilirea legitimitatii creantei, administratorul/lichidatorul judiciar nu se pronunta asupra valabilitatii documentelor in baza carora creditorul solicita inscrierea acesteia, intrucat, asa cum s-a precizat anterior, aceasta ar reprezenta o examinare pe fond si o substituire in atributiile puterii judecatoresti. Sub acest aspect, administratorul judiciar sau lichidatorul, dupa caz, verifica doar existenta si indeplinirea cerintelor minimale pentru ca actul exhibat sa constituie fundament al cererii de creanta.
66. Prin urmare, in lipsa unei enumerari exhaustive a competentelor ce intra in sfera verificarilor pe care le realizeaza administratorul sau lichidatorul judiciar, dupa caz, in privinta creantelor bugetare constatate prin titluri executorii, contestate sau necontestate in termenele prevazute de legi speciale, acesta poate si este obligat sa examineze creantele sub toate aspectele care nu vizeaza legalitatea masurii de impunere fiscala, care intra in competenta exclusiva a instantelor de contencios administrativ si fiscal.
67. De aceea, sub aspectul intinderii creantei bugetare, pentru a se stabili daca este anterioara sau ulterioara deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei, o astfel de verificare poate fi efectuata de practicianul in insolventa.
68. In aceasta situatie nu poate fi vorba despre nesocotirea de catre administratorul/lichidatorul judiciar a competentei materiale a instantei de judecata specializate ori despre o infirmare a actelor emise in regim de putere publica si nici de o suprapunere de competente, deoarece in cazul unei creante bugetare contestate in termenele legale instanta de contencios administrativ si fiscal nu va analiza intinderea creantei din perspectiva momentului nasterii sale prin raportare la data deschiderii procedurii, pentru ca o astfel de analiza excedeaza controlului de legalitate specific contenciosului fiscal.
69. Se impune precizarea ca, in lumina art. 102 din Legea nr. 85/2014, sunt considerate creante anterioare, desi nu s-au nascut efectiv inainte de declansarea procedurii insolventei, creantele bugetare care izvorasc din activitatea de pana atunci a debitorului. Prin urmare, creantele bugetare beneficiaza de un regim derogatoriu de la dreptul comun cat priveste inscrierea lor in tabelul creantelor, asa incat determinarea caracterului lor anterior nu se mai realizeaza prin raportare la nasterea acestora ca urmare a emiterii deciziei de imputare, ci relevant este momentul desfasurarii de catre debitor a activitatilor impozabile sau taxabile.
70. In concluzie, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, dupa caz, poate analiza intinderea creantei constatate printr-un titlu de creanta contestat in conditiile si procedura prevazuta de lege, verificand daca respectiva creanta include creante bugetare nascute anterior momentului deschiderii procedurii de insolventa sau ulterior, aceasta activitate nefiind suprapusa controlului de legalitate al instantei de contencios administrativ si fiscal, chiar daca, in final, este posibil ca intinderea creantei bugetare, inscrisa intr-un titlu de creanta contestat, sa fie modificata.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedura civila,
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
DECIDE:
Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Cluj – Sectia a II-a civila in Dosarul nr. 2.496/84/2017/a1 si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea dispozitiilor art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creantele bugetare constatate prin titluri executorii sub aspectul intinderii, pentru a stabili daca acestea sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolventa a debitoarei.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 18 iunie 2018.
-****-
PRESEDINTELE SECTIEI A II-A CIVILE
EUGENIA VOICHECI
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad
Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 930 din data de 5 noiembrie 2018