18 February 2018

Asociatie de proprietari. Impiedicarea reclamantului de a-si monta microcentrala de apartament

Asociatie de proprietari. Impiedicarea reclamantului de a-si monta microcentrala de apartament

Nu se poate considera ca impiedicarea reclamantului de a-si monta microcentrala de apartament poate constitui o limitare a exercitiului atributelor dreptului sau de proprietate, in conditiile in care in cadrul unui condominium, interesele personale ale proprietarilor trebuie valorificate de o asa maniera incat sa nu se aduca atingere intereselor comune. 

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX

(774/2014)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL BUCURESTI

SECTIA A III-A CIVILA

SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILA nr.967

Sedinta publica de la 10.06.2014

Curtea compusa din :

PRESEDINTE : I____ S____

JUDECATOR : G___ C_______

JUDECATOR : M______ H_________

GREFIER : S_____ R___

Pe rol solutionarea recursului declarat de recurentul – reclamant D_________ M_____, impotriva deciziei civile nr.1124 A din data de 14.11.2013, pronuntate de catre Tribunalul Bucuresti – Sectia a IV-a Civila, in dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimata – parata ASOCIATIA DE P__________ ,B-d ul M_____ K___________, nr. 55, sector 5.

Obiectul cauzei – obligatia de a face.

La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta recurentul – reclamant D_________ M_____,personal si asistat de avocat M______ M______, in baza imputernicirii avocatiale nr. xxxxxxx/2014, emise de Baroul Bucuresti (pe care o depune) si avocat I____ B_________, in calitate de reprezentant al intimatei – parate ASOCIATIA DE P__________ – B-d ul M_____ K___________, nr. 55, sector 5 – in baza imputernicirii avocatiale nr. xxxxxxx/2014, emise de Baroul Bucuresti (pe care o depune).

Procedura de citare este legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza ca, prin serviciul registratura s-a depus, la data de 05.06.2014 intampinare ce a fost comunicata, prin agent procedural, potrivit mentiunii existente pe dovada de indeplinire a procedurii de citare atasata dosarului cauzei (fila 16).

Curtea procedeaza la legitimarea recurentului – reclamant acesta prezentand CI ________ nr.xxxxxx – CNP xxxxxxxxxxxx.

Recurentul – reclamant, prin aparator, depune dovada achitarii taxei judiciare de timbru, in cuantum de 4 lei, potrivit chitantei nr. xxxxxxx din 21.05.2014 si timbru judiciar de 0,15 lei, aferenta cererii de recurs precum s-a stabilit prin rezolutia administrativa. Solicita proba cu inscrisuri cu referire la actele depuse la dosar.

Intimata – parata, prin aparator, nu solicita administrarea de noi probe in aceasta faza procesuala.

Curtea incuviinteaza recurentului – reclamant proba cu inscrisuri, acestea fiind deja depuse la dosarul cauzei.

Reprezentantii partilor avand pe rand cuvantul sustin ca nu mai au alte cereri de formulat, probe de propus si administrat ori exceptii de invocat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de propus si administrat ori exceptii de invocat, Curtea constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in dezbaterea recursului.

Recurentul – reclamant D_________ M_____, prin aparator, avand cuvantul, solicita admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea hotararii atacate si pe fond, admiterea apelului, cu consecinta admiterii cererii de chemare in judecata, avand in vedere urmatoarele considerente:

In ceea ce priveste prima critica, arata ca, decizia instantei de apel este motivata superficial corespunzatoare unei lipsei a motivarii in considerarea dispozitiilor art.261 alin.5 din Codul de procedura civila; totodata constatandu-se si contradictorialitatea existenta intre considerentele expuse in ultima pagina a hotararii.

Fata de lipsa motivarii se poate constata ca doar in doua alineate se prezinta o sumara argumentare, tribunalul pastrand argumentele instantei de fond, neexistand elementele de fapt si de drept ce au format convingerea instantei in a pronunta solutia de respingere a caii de atac.

Astfel, in acest sens, solicita a se constata ca instanta de apel a retinut ca reclamantul nu a parcurs procedura prevazuta de dispozitiile art.26 din Legea nr.230/2007, in sensul ca nu a atacat Hotararea Generala a Asociatiei de P__________ din 2003, procedura in cadrul careia s-ar fi putut analiza daca exista un refuz nejustificat din partea intimatei parate, pentru ca ulterior, aceeasi instanta, sa retina ca parata nu putea fi obligata la a da acordul in ceea ce priveste montarea unei centrale de apartament, intrucat nu se identifica un refuz nejustificat.

Pe de alta parte, considera ca se poate retine o gresita aplicare a dispozitiilor privind abuzul de drept si aplicarea corespunzatoare a Legii nr.230/2007.

Subliniaza faptul ca, in cadrul asociatiei de proprietari nu se doreste contorizarea consumului agentului termic, motiv pentru care parata a impiedicat prin orice mijloc indeplinirea acestei proceduri.

In opinia sa, instanta de apel, in mod gresit a valorizat hotararea adunarii generale a asociatiei de proprietari din 31.03.2003 ca un refuz. In Adunarea Generala din data de 31.03.2003 nu s-a supus la vot obtinerea unui acord al membrilor asociatiei si procesul – verbal incheiat in acel moment, nu putea fi atacat, intrucat recurentul nu avea interesul legitim in combaterea respectivului document.

In mod gresit instanta de apel a considerat ca, ulterior procesului – verbal incheiat in 31.03.2004 a mai existat un alt proces – verbal la data de 10.04.2004, insa acesta reprezinta un tabel cu semnaturi ce nu poate fi catalogat ca un proces – verbal. In anul 2008 s-a supus discutiei intr-o adunare generala solicitarea recurentului de a monta centrala de apartament si fata de imprejurarea ca aceasta solicitare nu s-a concretizat, reclamantul a renuntat la respectiva cerere.

Solicita cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat, in cuantum de 600 lei, potrivit chitantei nr.214 din data de 23.05.2014 (pe care o depune).

Intimata – parata ASOCIATIA DE P__________ – B-d ul M_____ Kogalniceanu, nr. 55, sector 5 – prin aparator, avand cuvantul, solicita respingerea recursului si mentinerea hotararii atacate, avand in vedere ca motivele invocate nu se circumscriu criticilor expres si limitativ prevazute de dispozitiile art. 304 pct. 7 si 9 din Codul de procedura civila.

In fapt, recurenta a inteles sa invoce motive de recurs pentru a dezbate din nou fondul cauzei si a discuta probleme ce au fost transate in mod just si fundamentat de instantele anterioare. Simpla nemultumire a partii nu poate conduce la un motiv de casare, Tribunalul Bucuresti pronuntand o hotarare corecta din punct de vedere legal.

De asemenea, nu putea fi analizat abuzul de drept fara a fi coroborat cu dispozitiile Legii nr.230/2007 in conditiile in care recurentul pretinde existenta unui refuz nejustificat, respectiv a unui abuz de drept din partea asociatiei de proprietari fata de imprejurarea ca recurentul nu a mai formulat o astfel de solicitare din anul 2003.

Pe fond, considera ca a fost pronuntata o hotarare legala si temeinica, nefiind intrunite conditiile abuzului de drept, refuzul justificat al asociatiei de proprietari se bazeaza pe expertiza administrata in cauza (in sensul ca pentru instalarea unei microcentrale de apartament este necesara perforarea planseelor cladirii si afectarea proprietatii comune) dar si fata de existenta in imobil a unei centrale proprii de ____________________________________ cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat, in cuantum de 1500 lei, potrivit chitantei nr. 30 din data de 01.06.2014 (pe care o depune).

Recurentul – reclamant, prin aparator, avand cuvantul, solicita cenzurarea cuantumului cheltuielilor de judecata solicitate de partea adversa, in raport de activitatea depusa de doamna avocat si de dispozitiile art.274 din Codul de procedura civila.

Intimata – parata, prin avocat, avand cuvantul, solicita respingerea cererii de cenzurare a cheltuielilor de judecata formulata de partea adversa.

C U R T E A

Deliberand asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti la data de 21.06.2011 sub nr.XXXXXXXXXXXXXX, reclamantul D_________ M_____ a chemat in judecata parata ASOCIATIA DE P__________ _____________________________.55, sector 5, solicitand instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna obligarea paratei la eliberarea acordului privind montarea de catre reclamant a centralei termice proprii in apartamentul nr.32 situat in Bucuresti, ____________________________.55, ______________ si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In fapt, reclamantul a aratat ca este proprietarul apartamentului nr.32, situat in Bucuresti, ____________________________.55, ______________ si intrucat el si sotia sa sunt pensionari, au inchiriat apartamentul in discutie, context in care a fost sesizat de chiriasii pe care i-a avut ca, cotele de intretinere sunt foarte mari, desi pe durata iernii, pentru a se face economie s-a convenit ca dimineata si seara sa se distribuie timp de 2 ore apa calda si caldura, astfel incat, chiriasii sai venind tarziu de la serviciu, nu mai beneficiau de ceste utilitati dupa ora 21.00. A mai aratat reclamantul ca din dorinta de a se implica mai mult in administrarea blocului care este locuit de persoane in varsta, in martie 2003, ca membru al comitetului executiv al asociatiei a incercat sa convinga conducerea paratei sa modernizez centrala blocului si, drept urmare, sa elimine fochistul, precum si o ________ cheltuieli foarte mari, insa presedintele asociatiei de la aceea vreme s-a opus cu vehementa demersului sau, astfel incat proprietarii blocului sa nu poata beneficia de un confort termic corespunzator. Vazand refuzul presedintelui asociatiei, reclamantul a aratat ca, in urma discutiilor cu proprietarii blocului, 15 dintre acestia au achiesat la propunerea sa de a se monta de fiecare centrale termice, toti cei 15 proprietari formuland o cerere la Distrigaz in vederea obtinerii acordului de principiu, de altfel obtinut. A mai aratat paratul ca a intocmit documentatia tehnica aferente cu o firma agreata de Distrigaz, insa parata si-a exprimat in mod expres refuzul de a elibera acordul necesar Distrigaz. Ca atare, dupa schimbarea presedintelui Asociatiei, in luna iulie 2008, a reiterat cererea sa de obtinere a acordului necesar montarii centralei termice de apartament, precizand ca si la aceasta solicitare a primit tot un refuz nejustificat. A mai aratat reclamantul ca in Adunarea Generala din 3 august 2008 s-a pus in sfarsit in discutie, contorizarea imobilului prin montarea de apometre si repartitoare de costuri, stabilindu-se ca pe data de 7 septembrie 2008 li se va comunica firma cu care se va efectua contorizarea, mentionand insa ca, s-au afisat la avizier trei oferte pentru contorizare care au zacut asa mai bine de un an, dupa care chestiunea a fost abandonata. Totodata, reclamantul a aratat ca in consens cu cele discutate in Adunarea Generala din august 2008 si-a montat apometre in luna august 2009, comunicand administratiei paratei toate documentele aferente, precizand ca la data de 5 ianuarie 2010 cand l-a invitat pe administratorul paratei sa citeasca indexul apometrelor, acesta s-a eschivat, spunandu-i ca firma care a efectuat contorizarea nu este autorizata ANRSC, astfel incat s-a conformat si a efectuat in data de 25.01.2010 contorizarea cu firma ISTA, solicitand din nou paratei sa ii citeasca indexul apometrelor, insa nu numai ca parata nu i-a dat curs acestei solicitari, ci, mai mult, in data de 14 februarie 2010 a avut lor o Adunare Generala in care s-a stabilit a nu se lua in calcul indexul apometrelor. A mai aratat reclamantul ca, facand o analiza a legislatiei in materie, a constata ca ii sunt incalcate o ________ drepturi. Astfel, a aratat ca, avand in vedere prima sa solicitare din anul 2003, a solicitat instantei sa observe ca pentru blocurile contorizate era suficient acordul Asociatiei de proprietari pentru debransare, fara a fi necesara intocmirea Referatului Tehnic de specialitate de catre furnizorul de energie termica, insa, pentru blocurile necontorizate, cum este in situatia dedusa judecatii, reclamantul a cerut furnizorului de energie referatul tehnic de specialitate privind efectele modificarii instalatiei de incalzire comuna si propunerile pentru repartizarea instalatiei de incalzire comuna si propunerile privind repartizarea cheltuielilor pentru proprietatile din condominiu (art.42 al.3 din HG 400/2003, precizand ca emiterea Referatului Tehnic era obligatoriu pentru furnizorul de energie termica din moment ce debransarile individuale erau permise conform art.32 din OG 73/2002. Pe baza Referatului Tehnic emis de furnizorul de energie termica, Adunarea Generala a paratei urma sa hotarasca asupra efectelor modificari si sa stabileasca modul de inregistrare si repartizare a consumurilor, precum si de incasare a acestora (art.42 al.3 din HG 400/2003), precizand ca, prin urmare, Adunarea Generala a paratei nu putea refuza debransarea individuala, ci putea hotari doar cu privire la efectele acestei debransari, mentionand si ca dupa hotararea Adunarii Generale a paratei se putea trece la debransare. De asemenea, reclamantul a aratat ca in vederea montarii unei centrale termice era absolut necesara debransarea totala (desfiintarea totala) de la furnizorul de energie termica, in cazul sau de la sistemul centralizat de incalzire, precizand ca debransarea presupunea operatia de renuntare unilaterala la serviciile furnizorului de energie termica si nu vreo operatiune de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala sau alte modificari care ar rezulta din interpretarea art.18 al.2 al Legii nr.10/18.01.1995. D____ urmare, aceasta operatie aparea ca rezultat al exprimarii dreptului de a alege in mod liber furnizorul de energie electrica, precizand ca decizia de a aproba debransarea partiala sau totala a unor apartamente din _________________________________ de energie termica nu poate interveni in nici un fel in aceasta problema. Totodata, reclamantul a aratat ca desi a indeplinit toate cerintele legii, parata a refuzat acordul pentru debransare, nesocotind investitiile reclamantului (proiect, centrala termica si calorifere) si fara verificari prealabile privind impactul pe care modificarile le-ar avea asupra sistemului de incalzire, refuzul valorand act abuziv. De asemenea, reclamantul a aratat ca parata isi justifica refuzul doar prin referiri empirice la dezechilibre si eventuale seisme, precizand ca prin refuzul paratei i-a fost afectat exercitiul direct al atributelor dreptului de proprietate, respectiv, dreptul de folosinta si mai ales dreptul de a-i culege fructele, intrucat el a instrainat folosinta bunului pentru culegerea fructelor civile, insa nu poate beneficia de acestea pentru ca locatarii nu se bucura de tot confortul interior. Reclamantul a mai solicitat instantei sa constate ca refuzul adoptat de catre parata ca raspuns la solicitarea sa de a se debransa de la sistemul de incalzire centralizat a fost excesiv, nesocotindu-se exercitiul dreptului de proprietate al membrilor Asociatiei, in mod vadit in contradictie cu dispozitiile cuprinse in art.480 Cod civil si in Protocolul I al Convenitei Europene a Drepturilor Omului.

Parata a depus intampinare la dosar prin care a solicitat respingerea actiunii, in principal ca tardiva si, in subsidiar, ca neintemeiata, precum si obligarea reclamantului la cheltuieli de judecata.

In motivare, s-a aratat ca de-a lungul timpului a efectuat numeroase investitii privind confortul termic al imobilului, iar in anul 2010 parata a achizitionat o centrala termica moderna, a schimbat tevile de caldura a inlocuit coloana de incalzire etc., precizand ca, fata de investitiile necesare intretinerii unei centrale termice proprii imobilului majoritatea proprietarilor membrii ai Asociatiei au apreciat inoportun ca in condominium sa existe mai multe tipuri de incalzire, cum ar fi centrale de apartament, mentionand ca prin Hotararea Adunarii Generale a Asociatiei de P__________ din data de 30.03.2003, s-a hotarat, cu majoritate de voturi, sa nu se aprobe instalarea de conducte de gaz in partile comune ale blocului, inclusiv pe paliere. Totodata, s-a aratat ca la solicitarea expresa a reclamantului, in data de 3 august 2008, aceasta solicitare s-a aflat din nou pe ordinea de zi a Adunarii, insa nu s-a procedat la vot intrucat reclamantul a renuntat la solicitarea sa in schimbul montarii de apometre pentru apa calda si rece. De asemenea, s-a aratat ca, ulterior, fara a solicita insa in prealabil introducerea cererii sale pe ordinea de zi a Adunarii Generale, reclamantul a solicitat in data de 24 iunie 2011 presedintelui Asociatiei aprobarea debransarii de la sistemul centralizat de incalzire a blocului.

Parata a invocat exceptia tardivitatii introducerii actiunii, aratand ca Asociatia de P__________ a hotarat in data de 30.03.2003 sa nu aprobe instalarea unei noi conducte de gaz prin partile comune ale imobilului, iar fata de dispozitiile art.25 al Regulamentului-cadru al asociatiilor de proprietari prevazut in Anexa II a Legii 114/1996, modalitatea prin care reclamantul putea, in mod legal sa obtina obligarea Asociatiei de P__________ al emiterea acordului solicitat il reprezenta anularea respectivei hotarari a Adunarii Generale, prin atacarea acesteia in instanta, in termen de 60 de zile

Parata a aratat ca actiunea reclamantului este neintemeiata, precizand ca acesta invoca norme legale neaplicabile spetei de fata. In acest sens, parata a aratat ca actele normative invocate de catre reclamant nu sunt aplicabile in cauza intrucat imobilul nu a fost niciodata alimentat cu energie termica in sistem centralizat, astfel incat nu sunt aplicabile prevederile OG 73/2002. Parata a mai aratat ca refuzul Asociatiei nu a fost unul nejustificat, ci o manifestare a dreptului de proprietate asupra proprietatii comune. In cadrul Adunarii Generale din 2003 s-a votat respingerea instalarii unei noi instalatii de gaz in partile comune ale imobilului, fiind luate in calcul doua aspecte foarte importante cu privire la separarea instalatiei de utilizare a gazelor naturale: vechimea considerabila a imobilului construit in anul 1959, apreciindu-se ca montarea unei noi tevi presupune trecerea acesteia prin zidarie cu posibile efecte asupra imobilului si independent de incalzirea spatiilor proprietate privata exista in continuare problema costului incalzirii spatiilor comune, ce presupune participarea tuturor proprietarilor, precum si a costului energiei termice consumata in condominium de care se beneficiaza in mod indirect. Cu alte cuvinte, proprietarii ce detin microcentrale de apartament ar beneficia oricum si de incalzirea datorata apartamentelor vecine si ar avea posibilitatea sa reduca la minim consumul propriu.

Totodata, parata a aratat ca sistemul de incalzire a fost proiectat pentru asigurarea incalzirii tuturor celor 45 de apartamente si spatii comune si in situatia in care o parte semnificativa a proprietarilor si-ar instala microcentrale termice proprii, centrala de ______________________ similare cu cele actuale, insa acestea ar fi impartite la un numar mult mai mic de proprietar, devenind astfel prea oneroase. In acest sens, parata a aratat ca mare parte din proprietarii imobilului au venituri reduse, motiv pentru care perspectiva cresterii semnificative a costurilor la intretinere i-a determinat sa nu fie de acord cu instalarea unei noi tevi de gaz in imobil. In consecinta, a aratat parata, refuzul Asociatiei din anul 2003 s-a datorat acestor factori obiectivi si nu a reprezentat un refuz nejustificat.

Prin sentinta civila 4630/24.05.2012, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a respins cererea, ca neintemeiata si a obligat reclamantul la plata catre parata a sumei de 1000 de lei cheltuieli de judecata.

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca reclamantul D_________ M_____ este proprietarul apartamentului nr. 32 situat in Bucuresti, _____________________________.101, ______________, astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 100/05.06.1997(fila 13), iar din anul 2003 a inceput efectuarea de demersuri pentru instalarea unei microcentrale de apartament. Astfel, prin adresa nr. xxxxx/10.03.2003 emisa de Distrigaz Sud SA (fila 27) a fost eliberat acordul de principiu pentru instalarea microcentralei, cu o valabilitate de 12 luni de la data emiterii. In luna februarie 2004 a fost realizat si un raport de expertiza tehnica extrajudiciara prin care a fost analizat impactul lucrarilor impuse de montarea centralei (instalarea de tevi de gaze pe paliere si parti comune) asupra rezistentei si stabilitatii cladirii.

Prin hotararea adunarii generale a asociatiei de proprietari din 31.03.2003 a fost respinsa cererea de aprobare a instalarii de tevi pentru gaze pe paliere si in partile comune ale blocului, in motivare fiind invocate utilizarea de manopere frauduloase de catre reclamant pentru obtinerea acordului membrilor asociatiei. De asemenea, la 10.04.2004 a fost intocmit un proces verbal cu proprietarii care nu erau de acord cu instalarea de tevi pentru gaze pe paliere si in partile comune ale blocului.

In anul 2008 reclamantul a reiterat solicitarea de obtinere a acordului asociatiei de proprietari pentru montarea unei centrale de apartament, insa potrivit mentiunilor din procesul verbal al asociatiei de proprietari din 03.08.2008 coroborate cu o cerere adresata de reclamant Comitetului Executiv la data de 28.10.2010, acesta a renuntat la aceasta solicitare in schimbul contorizarii apei calde la distributie.

Conform raportului de expertiza tehnic extrajudiciara efectuat in anul 2004 la cererea reclamantului, montarea centralei de apartament presupune montarea unei coloane de separare gaze pe scara blocului si a unui racord individual de gaze in apartamentul reclamantului.

Potrivit art.11 din Legea 230/2007, proprietarul poate aduce imbunatatiri sau modificari proprietatii sale individuale, cu respectarea prevederilor legale referitoare la autorizarea de catre autoritatea publica locala a modificarilor constructive, fara a pune in pericol integritatea structurala a cladirii sau a altor proprietati individuale. Proprietarul nu poate schimba aspectul sau destinatia proprietatii comune, fara a obtine mai intai acceptul din partea asociatiei de proprietari.

Cum instalarea centralei de apartament presupune realizarea unor lucrari de montare tevi pe scara blocului, spatiu ce se afla in proprietate comuna, reclamantul solicita asociatiei de proprietari acceptul pentru instalarea centralei si implicit, a realizarii lucrarilor impuse de aceasta.

Cat priveste acest acord, fiind un drept conferit de lege asociatiei de proprietari, acesta trebuie sa fie exercitat cu respectarea scopului pentru care a fost conferit, a legii sau al regulilor de conduita sociala. Nerespectarea acestor limite se incadreaza in notiunea de abuz de drept si poate fi sanctionata de instanta prin suplinirea consimtamantului acesteia.

In cauza, din intampinarea depusa de parata si din celelalte inscrisuri depuse de parata rezulta ca refuzul eliberarii acordului pentru montarea unei centrale de apartament a fost determinat de faptul ca montarea centralei prepunea instalarea unor conducte fixate in zidarie in partile comune ale imobilului, care ar pune in pericol siguranta imobilului.

Prin probele administrate reclamantul nu a dovedit ca argumentele paratei sunt neintemeiate, desi sarcina probei ii apartine potrivit dispozitiilor art. 1169 C.civ. Astfel, nu au fost administrate in mod nemijlocit si contradictoriu probe, precum o expertiza tehnica judiciara, din care sa rezulte ca montarea centralei de apartament si a conductelor aferente nu pun in pericol integritatea structurala a cladirii si a instalatiilor comune. Raportul de expertiza tehnica depus de reclamanta la dosar este unul extrajudiciar, iar in plus, prezinta o situatie de fapt cu mult anterioara prezentului litigiu, respectiv din anul 2004, care, urmare a trecerii timpului, este supusa schimbarii.

Cum reclamantul nu a dovedit ca prin instalarea microcentralei de apartament si montarea unei coloane de separare gaze pe scara blocului si a unui racord individual de gaze in apartamentul sau, nu se pune in pericol integritatea structurala a cladirii sau a altor proprietati individuale, nu se poate aprecia ca refuzul de eliberare a acordului de catre parata este unul abuziv, motiv pentru care, instanta a respins cererea de chemare in judecata ca neintemeiata.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul, care o critica, aratand ca in vederea montarii unei centrale termice este absolut necesara debransarea totala de la furnizorul de energie electrica, ceea ce nu reprezinta o modificare a instalatiei ci o eliminare totala a furnizorului, expresie a dreptului de a alege in mod liber furnizorul de energie.

Cu toate ca apelantul a indeplinit toate cerintele necesare debransarii, intimata a refuzat a-si da acordul, refuzul, nefiind justificat printr-un motiv plauzibil, astfel incat echivaleaza unui abuz de drept, ce poate fi sanctionat prin obligarea acesteia la a-si da acordul privind montarea de catre apelant a centralei termice.

Din punctul de vedere al apelantului, nu exista probleme legate de structura de rezistenta a cladirii, iar art. 11 din Legea nr. 230/2007 prevede ca proprietarul poate aduce imbunatatiri sau modificari proprietatii sale individuale daca nu pune in pericol integritatea structurala a cladirii sau a altor proprietati individuale (ceea ce nu este cazul), art. 12.B lit. h din Normele metodologice prevazand acordul comitetului executiv.

Tinand cont ca prima instanta si-a intemeiat hotararea pe neefectuarea unei expertize tehnice de specialitate care sa demonstreze ca montarea centralei de apartament si conductele nu pun in pericol integritatea structurala a cladirii si instalatiilor comune, raportul extrajudiciar nefiind apreciat a fi concludent, apelantul solicita proba cu expertiza tehnica in apel.

Prin intampinare, intimata a solicitat respingerea apelului.

In apel s-a administrat proba cu expertiza tehnica judiciara in constructii care a stabilit ca exista posibilitatea montarii de catre reclamanta a unei centrale de apartament proprie, in conditii tehnice uzuale, ceea ce presupune montarea unei coloane separate de gaze pe scara blocului si montarea racordului individual de gaze, in conditii tehnice uzuale, lucrare de montare ce presupune strapungerea planseelor si a peretilor de caramida, fiind interzisa strapungerea buiandrugilor, stalpilor si grinzilor din beton armat sau utilizarea de mijloacele producatoare de vibratii puternice (picamere etc.).

Prin decizia civila nr. 1124 A din 14.11.2013 Tribunalul Bucuresti – Sectia a IV-a civila a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-reclamant D_________ M_____, impotriva sentintei civile nr. 4630/24.05.2012, pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimata-parata Asociatia de Proprietarii a imobilului situat in Bucuresti, ____________________________.55, sectorul 5 si a obligat apelantul-reclamant la plata catre intimata-parata a sumei de 1.400 de lei cheltuieli de judecata.

Tribunalul a constatat ca apelul nu este nefondat pentru urmatoarele:

Prin hotararea Adunarii generale a asociatiei de proprietari din 31.03.2003 a fost respinsa o cerere de aprobare a instalarii de tevi pentru gaze pe paliere si pe partile comune ale blocului, iar la 10.04.2004 a fost intocmit un proces-verbal cu proprietarii care ni erau de acord cu instalarea de tevi pe paliere si in partile comune (filele 109 – 110).

De asemenea, in anul 2008, reclamantul a reiterat solicitarea de obtinere a acordului asociatiei de proprietari pentru montarea unei centrale de apartament, insa ulterior, a renuntat la aceasta solicitare (filele 211 – 213 si 77).

Daca apelantul dorea sa obtina acordul asociatiei in vederea montarii centralei de apartament, era necesar sa se adreseze conducerii asociatiei pentru ca aceasta sa se pronunte in sens pozitiv sau negativ cu privire la solicitarea sa si abia dupa ce obtine raspunsul asociatiei in forma statutara, in masura in care este nemultumit, are la indemana posibilitatea de a ataca hotararea adunarii generale sau a comitetului executiv in conditiile legii, solicitand, in termenul legal, anularea eventualei hotarari de respingere a solicitarii sale si obligarea asociatiei la a-si da acordul cerut, in masura in care motivele pe care asociatia isi intemeiaza refuzul se constata a fi abuzive.

Or, in speta, apelantul nu a atacat hotararea adunarii generale din anul 2003, iar in anul 2008 a renuntat la cererea adresata asociatiei, motiv pentru care tribunalul a apreciat ca nu poate analiza direct obligarea intimatei la emiterea acordului cerut de apelant, in afara cadrului in care aceasta poate fi dedusa judecatii, astfel cum s-a aratat mai sus.

In alta ordine de idei, cat timp legislatia prevede conditionarea montarii centralei termice proprii intr-un apartament din condominiu doar conditionat de acordul asociatiei de proprietari (art. 12.B. lit. h din Norma metodologica privind punerea in aplicare a Legii nr. 230/2007), iar refuzul acestui acord nu este arbitrar si abuziv, ci este justificat pe temeiuri obiective (nu se doreste strapungerea planseelor pentru montarea unei noi tevi, pe de o parte, iar pe de alta parte, asociatia a facut deja investitii pentru achizitionarea unei centrale termice moderne, inlocuirea coloanei de incalzire si a tevilor de caldura, acceptarea montarii unei centrale proprii afectand repartitia ulterioara a costurilor energiei termice in ciuda investitiei facute), nu s-a putut sa fie obligata intimata la a-si da acordul cerut.

In baza art. 296 C.proc.civ., a fost respins apelul ca nefondat.

Impotriva acestei decizii, l17.03.2014, reclamantul D_________ M_____ a formulat recurs care a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a si Pentru cauze cu Minori si de Familie, la data de 31.03.2014.

Prin motivele de recurs recurentul – reclamant solicita admiterea recursului, modificarea in intregime a deciziei recurate, in sensul admiterii apelului declarat impotriva sentintei civile nr.4630 din data de 24.05.2012, pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 in dosarul civil nr.XXXXXXXXXXXXXX si, rejudecand admiterea cererii introductiva de instanta astfel cum a fost formulata, luand in considerare urmatoarele:

In fapt, prin decizia atacata, instanta de apel a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant impotriva sentintei civile nr.4630 din 24.05.2012, pronuntata de Judecatoria Sectorului 5, obligandu-l la plata catre intimata-parata a sumei de 1.400 lei, cheltuieli de judecata.

Criticile pe care le aduce deciziei recurate sunt intemeiate pe dispozitiile art.304 pct.7 si 9 C.proc.civ.

Relativ la critica intemeiata pe disp.art. 304 pct.7 C proc.civ., solicita sa se observe ca peste motivarea superficiala a solutiei aleasa de instanta de apel s-a suprapus o contradictie intre considerente.

Potrivit art. 261 alin.1 pct. 5 din C.proc.civ., hotararea se da in numele legii si trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.

Motivarea hotararii este necesara, pe de o parte, pentru ca partile sa aiba garantia ca cererile lor au fost analizate, iar pe de alta parte, pentru ca instantele de control judiciar sa-si poata exercita acest control. Nemotivarea hotararii duce la nulitatea acesteia potrivit art.105 alin.2 C.proc.civ, partea aflandu-se in imposibilitatea de a-si motiva calea de atac.

Judecatorii sunt datori sa arate in cuprinsul hotararii, motivele de fapt si de drept in temeiul carora si-au format convingerea, fara aratarea motivelor neputandu-se exercita controlul judiciar.

Lipsa unei argumentatii in ceea ce priveste solutia adoptata, tradeaza faptul ca magistratul nu a facut un minim examen al dispozitiilor legale prin raportare la mijloacele probatorii existente la dosar.

In ceea ce priveste contradictia intre considerente, supune atentiei ultima pagina a deciziei recurate unde se regaseste sumara argumentatie a solutiei de respingere.

Astfel, instanta de apel ii reproseaza ca nu a atacat hotararea adunarii generale din anul 2003 in vederea obligarii asociatiei la a-si da acordul, procedura in cadrul careia instanta ar fi putut constata daca refuzul este abuziv, motiv pentru care tribunalul nu a putut analiza direct obligarea intimatei la emiterea acordului cerut de recurentul – reclamant.

Pe de alta parte, trecand intr-un alt registru de analiza, instanta de apel a concluzionat ca intimata nu poate fi obligata la a-si da acordul cerut, intrucat refuzul acesteia de a-si da acordul nu este arbitrar si abuziv, ci este justificat pe temeiuri obiective, ca si cum in considerentele ce precedau aceasta concluzie s-ar regasi o argumentatie si o analiza a temeiurilor obiective prin raportare la mijloacele probatorii existente al dosar.

In continuare recurentul – reclamant apreciaza ca aceste considerente expuse de instanta de apel in decizia atacata sunt in antiteza, excluzandu-se reciproc.

In opinia apararii, remediul procesual il constituie admiterea recursului, drept consecinta, schimbarea in tot a deciziei recurate si, rejudecand, pe fondul cauzei sa admiteti actiunea astfel cum a fost formulata.

In situatia in care se trece peste aceasta critica, solicita sa se aiba in vedere critica ce se sprijina pe dispoz. art.304 pct.9 C.proc.civ, in sensul ca decizia atacata a fost data cu aplicarea gresita a dispozitiilor legale privind abuzul de drept si Legea nr.230/2007.

Instanta de apel a retinut in mod gresit ca inscrisul tehnoredactat intitulat “Sinteza procesului-verbal al adunarii generale a asociatiei, care a avut loc in ziua de 30 martie 2003, intre orele 10,00-13,30” aflat la filele 109 – 110 dosar fond poate fi valorificat ca hotarare a Adunarii generale a Asociatiei de proprietari din 31.03.2003 prin care a fost respinsa cererea de aprobare a instalarii de tevi pentru gaze pe paliere si pe partile comune ale blocului, intrucat parata a prezentat in fata instantei de fond originalul Registrului de procese-verbale, ocazie cu care s-a constatat ca, desi Adunarea generala a avut loc in data de 31.03.2003, procesul-verbal olograf aferent este din data de 30-03.2003, are un alt continut si nu vizeaza supunerea la vot a cererii de aprobare a instalarii de tevi pentru gaze pe paliere si pe partile comune ale blocului.

Cu ocazia Adunarii generale din data de 31.03.2003 au fost discutii in contradictoriu relativ la centrala de apartament pe care reclamantul dorea sa o monteze in apartamentul sau, insa nu s-a supus la vot aceasta chestiune, astfel incat fiecare sa isi exprime ferm un punct de vedere.

Aceasta chestiune a montarii centralei de apartament nu era pe ordinea de zi a adunarii generale din data de 31.03.2003, intrucat nu a solicitat vreun acord din partea intimatei anterior datei de 31.03.2003 .

In ceea ce priveste tabelul nr.274 din 10.04.2004 (aflat la filele 118-120 dos.fond), recurentul – reclamant solicita sa se observe ca nu este un proces-verbal asa cum gresit a retinut instanta de apel si, mai mult este obtinut la mare distanta de Adunarea generala din data de 31.03.2003 cand potrivit Sintezei de la filele 109-110 dos.fond se pretinde ca s-a dat citire unui tabel cu semnaturile proprietarilor care isi exprima refuzul in scopul instalarii de tevi pe paliere si in partile comune.

Arata recurentul – reclamant ca despre acest tabel nu a avut cunostinta decat la instanta de fond.

In ceea ce priveste Adunarea generala din august 2008, recurentul – reclamant arata faptul ca a fost singura in cadrul careia s-a mentionat pe ordinea de zi solicitarea pe care acesta o facuse in luna iulie 2008 privind acordul asociatiei pentru montarea centralei de apartament.

In cadrul acelei adunari generale s-a discutat contorizarea consumului de apa prin montarea de apometre in apartamente, ocazie cu care a inteles sa accepte aceasta forma de contorizare, intrucat ideea de contorizare a consumului a fost agreata pentru prima data de presedintele asociatiei.

Acesta a fost contextul creat de presedintele asociatiei astfel incat recurentul – reclamant sa nu mai insiste in supunerea la vot in ceea ce priveste acordul in montarea centralei de apartament.

Din acel moment a realizat ca este supus unui abuz din partea Asociatiei pentru ca ceea ce s-a decis in Adunarea generala din august 2008 nu s-a finalizat.

A reiterat cererea mea catre conducerea asociatiei privind acordul referitor la montarea centralei de apartament in iunie 2011 (fila 180 dos. fond), insa a primit un raspuns negativ (fila 181-182) de la presedintele asociatiei care niciodata nu i-a comunicat vreo decizie a Comitetului executiv in acest sens spre a o putea contesta, care nu a supus analizei aceasta solicitare intr-o alta Adunare generala.

Recurentul – reclamant, in continuare mai solicita sa se observe ca raspunsul negativ pe care l-a primit este emanatia presedintelui Asociatiei, acesta refuzand sa ii dea un raspuns statutar.

In atare situatie, este lesne de observat ca raspunsul negativ doar din partea presedintelui asociatiei nu se circumscrie unei Hotarari a adunarii generale si nici unei decizii comitetului executiv spre a putea fi contestat in termenul indicat in art.26 din Legea 230/2007.

Asadar, instanta de apel in mod gresit a considerat ca recurentul trebuia sa urmeze procedura instituita de art.26 din Legea nr.230/2007 care da posibilitatea fiecarui membru al asociatiei sa atace in justitie orice hotarare a adunarii generale sau decizie a comitetului executiv care produce daune intereselor proprietarilor.

Este inca o dovada in plus a abuzului de drept la care este supus din partea asociatiei, aspect pe care instanta de apel nu l-a supus atentiei.

Din aceasta perspectiva, urmeaza sa se observe modul simplist in care instanta de apel s-a aplecat asupra elementelor ce sustin abuzul de drept, dand preferinta sustinerilor intimatei-parate care nu se bazeaza decat pe aprecieri empirice.

Nu este de neglijat faptul ca o modificare substantiala a fost adusa de Noul Cod Civil („NCC“), cu privire la abuzul de drept.

Abuzului de drept ii este, astfel, consacrata o reglementare expresa: pe de o parte, art. 15 din NCC („niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte”), pe de alta parte, art. 1353 din NCC („cel care cauzeaza un prejudiciu prin chiar exercitiul drepturilor sale nu este obligat sa-l repare, cu exceptia cazului in care acesta este exercitat abuziv”).

In esenta, exercitarea unui drept va fi considerata abuziva atunci cand dreptul nu este utilizat in vederea realizarii finalitatii sale, ci cu intentia de a vatama o alta persoana sau contrar bunei-credinte.

In materia abuzului de drept, rolul inovator al NCC este cu atat mai salutar cu cat legislatia civila anterioara nu cuprindea referiri exprese la acesta. Totusi, nu mai putin, dispozitiile art. 57 din Constitutia Romaniei si cele art. 3 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, printr-o interpretare sistematica, puteau constitui temei legal pentru invocarea abuzului de drept.

Potrivit dispozitiilor art. 57 din Constitutia Romaniei, „cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti”, iar, potrivit dispozitiilor art. 3 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, “drepturile civile sunt ocrotite de lege. Ele pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic si social”.

Cu referire la speta dedusa judecatii, recurentul – reclamant arata ca refuzul intimatei – parate este nejustificat si imbraca forma abuzului de drept, intrucat acest dezacord nu are un interes serios si legitim.

Aspectele invederate prin intampinare de catre intimata-parata nu pot justifica refuzul intrucat sunt nefondate si inconsecvente.

Astfel, cu privire la riscul pe care l-ar putea prezenta instalarea de tevi pe paliere si in partile comune, expertiza tehnica administrata in calea de apel a inlaturat acest risc, aratand procedeele tehnice ce trebuie urmate in acest sens, concluzionand ca lucrarea de montare a unei centrale termice de apartament cat si a instalatiei aferente nu pune in pericol integritatea structurii imobilului.

Intimata – parata nu si-a justificat in mod convingator refuzul, atunci cand a sustinut ca montarea centralei de apartament afecteaza repartitia ulterioara a costurilor energiei termice, in conditiile in care recurentul – reclamant va avea in continuare obligatia de a suporta cheltuielile aferente spatiilor comune.

Asadar, acesta nu poate fi lezat de prerogativele dreptului sau de proprietate pentru acest motiv.

Pentru a fi in prezenta abuzului de drept, trebuie ca exercitarea abuziva a dreptului, sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Astfel, prima conditie este aceea ca dreptul subiectiv sa existe pentru a se constata ca a fost exercitat abuziv.

In acest sens, chiar instanta de apel a retinut ca legislatia prevede conditionarea montarii centralei termice proprii de acordul asociatiei de proprietari, astfel cum impun dispoz. art.12 pct. B lit.h din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.230/2007 .

Cea de-a doua conditie este ca autorului abuzului de drept sa fie titularul dreptului civil recunoscut de lege, sa aiba posibilitatea de a-l exercita.

Recurentul – reclamant in continuare solicita sa se constate ca este indeplinita si aceasta conditie intrucat intimata-parata este titularul dreptului prevazut de art.12 pct.B lit.h din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.230/2007, Asociatia de proprietari avand drept scop administrarea si gestionarea proprietatii comune , astfel cum prevad dispoz. art.4 din Legea nr.230/2007.

O alta conditie este aceea potrivit cu care dreptul civil sa fie exercitat in alte scopuri decat scopul economic si social pentru care a fost recunoscut de lege, adica sa fie exercitat cu depasirea limitelor sale interne.

Intimata-parata si-a exercitat dreptul sau recunoscut de art.12 pct.B lit.h din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.230/2007, respectiv de a refuza acordarea avizului necesar pentru montarea centralei de apartament, cu incalcarea dispozitiilor art.3 din Decretul nr. 31/1954, care impuneau anterior intrarii in vigoare a NCC exercitarea drepturilor civile conform scopului lor economic si social.

Mai mult decat atat, intimata-parata nu a probat niciun alt motiv legitim care sa justifice refuzul, intrucat riscul afectarii structurii de rezistenta, strapungerea planseelor pentru montarea unor tevi, investitiile facute de acesta pentru achizitionarea unei centrale termice moderne sau afectarea repartitiilor ulterioare a costurilor energiei termice nu pot constitui ipoteze incidente pentru a aduce limitari dreptului de proprietate al reclamantului.

In fine, ultima conditie priveste elementul subiectiv al abuzului de drept, respectiv exercitarea cu rea-credinta a dreptului subiectiv.

Asa cum proprietarilor le este impus sa isi exercite dreptul de proprietate cu buna-credinta astfel cum impun si dispozitiile ultimei teze a art. 14 din Legea nr. 230/2007, dreptul paratei de a refuza montarea centralei de apartament este unul care, in principiu, nu poate fi cenzurat, singura limita ce i-ar putea fi adusa fiind aceea ca exercitiul sau trebuie facut intotdeauna cu buna-credinta.

Parata isi exercita dreptul recunoscut de lege, mentionat anterior, cu scopul de a-l vatama, deoarece este impovarat cu cheltuieli privind cote de intretinere aferente unui consum ce nu poate fi supus niciunui control.

Mai mult de atat, desi recurentul – reclamant a indeplinit toate cerintele legii, intimata-parata a refuzat acordul, nesocotind investitiile subsemnatului (proiect, centrala termica si calorifere) si fara a face verificari prealabile privind impactul pe care modificarile le-ar avea asupra sistemului de incalzire, refuzul valorand act abuziv.

Apare ca abuziv si discriminatoriu refuzul intimatei-parate de a da acordul, nici unul din raspunsurile negative comunicate reclamantului nefiind motivate pertinent.

In contradictie cu punctul de vedere al intimatei-parate, asa cum s-a invederat mai sus, a obtinut si acordul altor proprietari vecini, relevanta pentru speta fiind manifestarea de vointa a acestor proprietari.

Recurentul – reclamant solicita sa se constate ca exercitiul liber al atributelor dreptului de proprietate a fost afectat cu atat mai mult cu cat acesta a instrainat folosinta bunului prin inchiriere pentru culegerea fructelor civile, insa nu poate beneficia de acestea pentru ca locatarii sai reziliaza contractul cu mult inainte cand sunt confruntati cu disconfort termic peste care se suprapune nemeritat o plata impovaratoare a cotelor de intretinere.

In consecinta, s-a constatat ca si aceasta ultima conditie este indeplinita, parata exercitandu-si dreptul sau cu rea-credinta, fara justificarea unui interes special si legitim, ci numai cu intentia de a-l vatama.

Asa fiind, devin incidente dispozitiile art. 15 N.C.Civ. teza a doua, potrivit carora niciun drept nu poate fi exercitat intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte. Din acest principiu reiese ca legiuitorul a inteles sa ocroteasca un drept subiectiv si sa ii recunoasca efectele juridice doar in masura in care acesta este valorificat cu respectarea limitelor sale si a scopului in considerarea caruia a fost edictat. O astfel de abordare legala permite fiecarui titular de drept subiectiv sa-l valorifice in interesul sau, insa cu respectarea drepturilor si a intereselor tertilor.

In consecinta, vazand prevederile art. 1353 N.C.Civ., conform carora cel care cauzeaza un prejudiciu prin chiar exercitiul drepturilor sale nu este obligat sa-l repare, cu exceptia cazului in care acesta este exercitat abuziv, instanta de apel trebuia sa retina ca singura modalitate de a repara prejudiciul provocat prin exercitarea abuziva a dreptului sau de catre parat este in natura, conform principiului prevazut in art. 1386 N.C.civ., prin obligarea acestuia la exprimarea consimtamantului cu privire la instalarea de tevi pe paliere si partile comune in vederea montarii centralei de apartament –

Pentru cele ce preced, recurentul – reclamant solicita admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

In drept invoca art.299 si urm, art.340 pct. 7 si pct.9 C.proc.civ., art. 15, art. 1353, art.1386 N.C.Civ., art. 57 din Constitutia Romaniei, dispoz. Legii nr.230/2007, Normele metodologice de punere in aplicare a Legii nr.230/2007.

In dovedirea prezentului recurs recurentul – reclamant inteleg sa se foloseasca de proba cu inscrisuri si orice alta proba ar fi necesara in deslusirea cauzei.

La data de 5.06.2014, prin serviciul registratura, intimata – parata a de intampinare prin care solicita respingerea recursului ca neintemeiat avand in vedere faptul ca hotararea instantei de fond cat si decizia instantei de apel sunt temeinice si legale si au fost date cu aplicarea corecta a legii si obligarea recurentului-reclamant la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces, pentru urmatoarele motive:

Asupra recursului formulat, solicita sa se constate faptul ca motivele invocate de catre recurentul-reclamant nu se circumscriu motivelor de casare prevazute de art. 304 pct.7 si 9 C. proc.civ.

1. In raport de dispozitiile art. 304 oct 7 C.proc.civ. “hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii”.

In mod vadit din lecturarea considerentelor sentintei civile recurate precum si a deciziei civile a Tribunalului Bucuresti, cele doua hotarari sunt motivate si nu cuprind motive contradictorii ori straine de natura pricinii.

Simpla nemultumire a recurentului-reclamant nu poate echivala cu motivarea recursului si nu se circumscrie motivelor limitativ prevazute de lege pentru promovarea caii de atac a recursului.

Aspectul ca instanta de apel a analizat motivele supuse apelului si a constatat faptul ca recurentul – reclamant nu a atacat Hotararea Adunarii Generale din anul 2003 iar in anul 2008 a renuntat la cererea adresata Asociatiei avand ca obiect montarea microcentralei de apartament este pertinent si se coroboreaza cu aspectul ca a putut constata in baza probelor administrate faptul ca nu poate obliga Asociatia sa isi de acordul in senul solicitat de catre recurentul-reclamant, refuzul Asociatiei de proprietari la momentul judecarii cauzei nefiind arbitrar si abuziv.

In raport de dispozitiile art. 14 din Legea 230/2007, “niciun proprietar nu poate incalca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comuna sau individuala a celorlalti proprietari”.

La momentul formularii cererii de chemare in judecata precum si in prezent, recurentul – reclamant este membru al Asociatiei de P__________ astfel ca este obligatoriu ca acesta sa respecte deciziile luate de catre membri acesteia in conditiile Legii 230/2007.

Conform art. 4 din Legea 230/2007: “Asociatia de proprietari are drept scop administrarea si gestionarea proprietatii comune care, pe langa drepturi, impune obligatii pentru toti proprietarii”.

Debransarea de la sistemul de incalzire de ___________________ categoria de decizii care se supun exigentelor legii in sensul ca necesita acordul tuturor proprietarilor. In acest sens instanta a retinut in mod corect faptul ca nu poate incalca dreptul de proprietate a celorlalti proprietari si nu poate substitui deciziei individuale exprimate de catre acestia.

In consecinta instanta de judecata in mod corect a constatat ca instalarea unei conducte de gaz prin partile comune ale imobilului efectuata in mod obligatoriu prin strapungerea planseelor, este contrara celor consimtite de proprietarii imobilului prin Adunarea Generala a Asociatiei.

2. In ceea ce priveste motivul de recurs prevazut de art. 304 pot. 9 C.pr.ciy “hotararea este lipsita de temei legal ori este data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii” intimata solicita sa-l inlature, urmand sa se constate urmatoarele:

Prin Hotararea Adunarii Generale a Asociatiei de proprietari din data de 31.03.2003 (filele 109-110) a fost respinsa cererea de aprobare a instalarii de tevi pentru gaze pe paliere si in partile comune ale blocului, in motivare fiind invocate utilizarea de manopere frauduloase de catre recurentul-reclamant pentru obtinerea acordului membrilor asociatiei.

De asemenea, la data de 10.04.2004 a fost intocmit un proces-verbal cu proprietarii care nu erau de acord cu instalarea de tevi de gaze pe paliere si in partile comune ale blocului (filele 113-120).

In anul 2008, recurentul-reclamant a reiterat solicitarea de obtinere a acordului asociatiei de proprietari pentru montarea unei centrale de apartament, insa potrivit mentiunilor din procesul-verbal al asociatiei de proprietari din data de 03.08.2008 (filele 211-213) coroborate cu o cerere adresata de reclamant Comitetului Executiv la data de 28.10.2010 (fila 77), acesta a renuntat la aceasta solicitare in schimbul contorizarii apei calde la distributie.

Conform raportului de expertiza tehnic extrajudiciar efectuat in anul 2004 la cererea reclamantului precum si a raportului de expertiza judiciar efectuat in cauza, montarea centralei de apartament presupune montarea unei coloane separate de gaz pe scara blocului si a unui record individual de gaze in apartamentul reclamantului.

In acest sens, fiind o problema care vizeaza dreptul de proprietate comuna, acordul in vederea efectuarii acestor lucrari este un drept conferit de lege Asociatiei de proprietari.

Deciziile Asociatiei sunt obligatorii pentru toti proprietarii, iar debransarea de la sistemul de incalzire de ___________________ microcentrale face parte din categoria de decizii pentru care este necesar sa existe acordul tuturor proprietarilor din imobil.

In acest sens invedereaza intimata aspectul ca imobilul situat in __________________________. 55 beneficiaza inca de la constructia sa de o instalatie proprie de incalzire (centrala de ________________________________ alimentat cu energie termica in sistem centralizat.

Asociatia de proprietari a efectuat investitii in achizitionarea unei centrale termice moderne in anul 2010 schimband totodata si tevile de caldura precum si coloana de incalzire a imobilului, iar in aceste conditii ceilalti proprietari nu doresc instalarea unor sisteme suplimentare de gaze pe scara blocului, proprietate comuna a imobilului.

Astfel cum a rezultat din raportul de expertiza judiciar administrat in cauza, pentru executarea lucrarii de montare de microcentrale de apartament, este necesara montarea unor tevi separate de gaz in interiorul condominiului, modificare ce se executa pe proprietatea comuna a imobilului _________________________>

In aceste conditii, solicitarea recurentului-reclamant vizeaza proprietatea comuna, cererea sa fiind lipsita de sens si abuziva in contextul dat.

Potrivit art. 11 din Legea 230/2007 „proprietarul poate aduce imbunatatiri sau modificari proprietatii sale individuale, cu respectarea prevederilor legale referitoare la autorizarea de catre autoritatea publica locala a modificarilor constructive, fara a pune in pericol integritatea structurala a cladirii sau a altor proprietati individuale”.

In acelasi sens, instanta de judecata nu poate incalca dreptul de proprietate al celorlalti proprietari si nu se poate substitui deciziei individuale exprimate a acestora astfel cum solicita recurentul-reclamant.

Instanta de fond si apel a apreciat in mod temeinic si legal faptul ca nu poate pronunta o hotarare care sa substituie decizia Adunarii Generale a Asociatiei de ___________________________ justificate pentru hotararea statuata de catre proprietarii ai imobilului in acord cu dispozitiile Legii 230/2007 si art. 44 privind dreptul de proprietate si art. 57 privind exercitarea drepturilor si libertatilor din Constitutia Romaniei.

Fata de toate aceste considerente, intimata – parata solicita respingerea recursului formulat de recurentul-reclamant.

In sustinerea prezentei intampinari intelege sa se foloseasca de proba cu inscrisurile existente la dosarul cauzei.

Constatandu-se legal investita si competenta sa solutioneze calea de atac promovata, Curtea, analizand actele si lucrarile dosarului si sentinta atacata prin prisma criticilor formulate si a dispozitiilor legale aplicabile, apreciaza ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:

Asa cum rezulta din economia dispozitiilor legale care reglementeaza aceasta cale de atac extraordinara si nedevolutiva, instanta constata ca recursul permite reformarea hotararilor definitive, exclusiv pentru motivele de nelegalitate prevazute expres si limitativ de dispozitiile art 304 pct 1-9 cod procedura civila, legiuitorul sanctionand cu nulitatea recursul, a carui motivare nu se incadreaza in nici unul din motivele de modificare sau de casare reglementate de lege.

Recurentul si-a intemeiat calea de atac declarata pe prevederile art 304 pct 7 si 9 cod procedura civila. Facand aplicarea in speta a aspectelor teoretice anterior expuse, Curtea va examina criticile formulate din perspectiva motivelor de reformare punctual precizate.

Cu privire la primul motiv de recurs intemeiat pe dispozitiile art 304 pct 7 cod procedura civila, referitor la nemotivarea hotararii atacate, Curtea constata ca, aceste dispozitii consacra trei ipostaze ale aceluiasi motiv de modificare a hotararii si anume lipsa oricarei motivari, situatia in care motivarea contine considerente straine de natura si obiectul litigiului precum si situatia in care motivarea cuprinde motive care sunt contradictorii.

Existenta unei motivari corespunzatoare se analizeaza prin raportare la exigentele impuse de dispozitiile art 261 pct 5 cod procedura civila, care impun instantei sa evidentieze motivele de fapt si de drept care i-au format convingerea precum si cele pentru care au fost inlaturate cererile partilor. Dand eficienta acestor criterii stabilite de legiuitor, Curtea retine ca, pentru prima instanta, motivarea hotararii trebuie sa cuprinda situatia de fapt si modul de stabilire a acesteia, precum si aplicarea dispozitiilor legale incidente cu consecintele juridice ce decurg pentru parti, iar pentru instantele de control judiciar, motivarea hotararilor trebuie sa contina raspunsul in fapt si in drept pentru toate motivele de critica formulate de parti.

De asemenea, trebuie avut in vedere si faptul ca motivarea unei hotarari judecatoresti ridica o problema de continut, relevanta fiind consistenta analizei juridice si pertinenta argumentelor aduse de instanta in sustinerea solutiei pronuntate si nu o chestiune de cantitate. Pe cale de consecinta, calitatea unei motivari si implicit respectarea exigentelor impuse de prevederile art 261 pct 5 cod procedura civila nu este determinata de volumul considerentelor ci de valoarea juridica a argumentelor si de corectitudinea rationamentului care a stat la baza pronuntarii solutiei. In egala masura trebuie avut in vedere si faptul ca obligatia judecatorului de a-si motiva solutia pronuntata, asa cum aceasta obligatie este impusa de prevederile art 261 pct 5 cod procedura civila, presupune necesitatea motivarii punctuale a fiecarui capat de cerere, respectiv de a a fiecarui motiv de critica formulat si nu de a raspunde in detaliu fiecarui argument invocat de parti in sustinerea, respectiv in combaterea pretentiilor/criticilor cu care a fost investita. Esential este ca instanta de judecata sa examineze si sa dea un raspuns argumentat problemelor esentiale de fapt si de drept care se pun in cauza dedusa judecatii.

Facand aplicarea acestor aspecte teoretice la speta de fata, Curtea retine ca decizia recurata a fost redactata cu respectarea acestor cerinte procedurale, instanta de apel raspunzand motivelor de critica cu care a fost investita, cu argumente atat din punct de vedere al situatiei de fapt cat al aplicarii prevederilor legale incidente. In ceea ce priveste corectitudinea din punct de vedere juridic a acestor argumente, Curtea constata ca aceasta este un aspect ce tine de legalitatea rationamentului urmat de instanta pentru pronuntarea solutiei, chestiune care poate forma obiect de analiza pentru instanta de recurs in limitele oferite de prevederile art 304 pct 9 cod procedura civila. Curtea apreciaza ca, la nivel teoretic, se mai impune o precizare legat de maniera in care se face departajarea intre cele doua motive de modificare, in sensul ca instanta de control judiciar este in situatia de examina criticile formulate din perspectiva dispozitiilor art 304 pct 9 cod procedura civila, in situatia in care nu se pune problema unei motivari care sa contina argumente contradictorii sau straine de natura cauzei, ci ele deriva dintr-o interpretare eronata a prevederilor legale.

In sustinerea acestui motiv de recurs, reclamantul a invederat caracterul contradictoriu al motivarii instantei de apel in sensul ca pe de o parte se sustine ca reclamantul trebuia sa atace hotararea adunarii generale a Asociatiei de proprietari din anul 2003, procedura in cadrul careia organul judiciar ar fi putut constata daca refuzul are sau nu caracter abuziv, iar pe de alta parte, instanta de apel apreciaza ca refuzul asociatiei de a-si da acordul pentru montarea microcentralei de apartament nu este abuziv. Curtea considera nu se poate retine existenta unei contradictii, in conditiile in care instanta de apel a invederat ce mijloace procedurale a avut la dispozitie reclamantului pentru a rezolvarea acestui diferend, insa, prin raportare la obiectul cererii de chemare in judecata, tribunalul s-a pronuntat asupra chestiunii esentiale din speta, constand in stabilirea caracterului justificat sau nejustificat al refuzului partii de consimti la montarea centralei de apartament de catre petent.

In ceea ce priveste cel de-al doilea motiv de recurs, formulat si intemeiat pe dispozitiile art 304 pct 9 cod procedura civila, Curtea porneste in analiza sa de la dispozitiile procesuale invocate, retinand ca acest motiv de recurs contine doua ipoteze si anume situatia in care hotararea pronuntata este lipsita de temei legal precum si ipoteza in care hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii. Suntem in situatia in care hotararea este lipsita de temei legal, atunci cand din modul in care este redactata hotararea nu se poate determina daca legea a fost sau nu corect aplicata, de unde se deduce ca lipsa de temei legal, la care face referire legiuitorul nu trebuie confundata cu incalcarea legii sau cu nemotivarea. Altfel spus, instanta de recurs este in situatia de evalua daca hotararea nu este motivata in drept sau daca in legislatia in vigoare la data pronuntarii hotararii nu exista un text de lege( de drept material) care sa justifice solutia pronuntata. In cea de-a doua ipoteza, hotararea este considerata a fi data cu incalcarea sau cu aplicarea gresita a legii, in cazul in care instanta recurs la dispozitiile legale incidente, dar le-a incalcat in litera sau spiritul lor sau le-a aplicat eronat, cu precizarea ca, in masura in care nu se pot incadra in alte motive de recurs, acest motiv de critica include in mod exceptional si nerespectarea normelor procesual civile. Desi textul art 304 pct 9 cod procedura civila face referire doar la normele legale, s-a statuat, atat in literatura de specialitate cat si in practica judiciara, faptul ca intra sub incidenta acestui motiv de reformare si situatia in care solutia recurata a fost pronuntata cu nesocotirea unor principii juridice sau alte reguli de drept, create pe cale jurisprudentiala sau doctrinara, care impreuna contureaza regimul juridic al institutiei sau categoriei juridice respective.

Examinand cererea de recurs, Curtea constata ca aspectele critice subsumate acestui motiv de recurs vizeaza de fapt: neregularitatea hotararii adunarii generale a Asociatiei care a avut loc la data de 30 03 2003, reclamantul sustinand de fapt ca aceasta chestiune a montarii microcentralei de apartament nu a figurat pe ordinea de zi a sedintei deoarece nu s-a solicitat acordul Asociatiei la acel moment, faptul ca in anul 2008, problema centralei de apartament a figurat pe ordinea de zi a sedintei adunarii generale a Asociatiei , dar reclamantul a renuntat la montarea centralei, in contextul creat cu rea vointa de catre presedintele asociatiei, care a adus in discutie problema contorizarii consumului de apa, lucru nerealizat in viitor, precum si faptul ca in 2011 a reiterat cererea de a-si da acordul pentru montarea microcentralei de apartament si i s-a raspuns negativ, sub influenta exercitata de presedintele asociatiei, refuz care nu poate constitui o hotarare a adunarii generale, care sa poata fi atacata in justitie.

Fata de toate aceste aspecte invocate, Curtea subliniaza in primul rand faptul ca sunt aduse in discutie si o ________ elemente de fapt, ce au facut obiect de analiza pentru instantele de fond si care nu mai pot fi examinate de catre instanta de recurs, care este legal indrituita sa cenzureze solutia atacata exclusiv sub aspectul legalitatii. In al doilea rand, Curtea observa ca obiectul actiunii introductive de instanta il reprezinta solicitarea reclamantului de a obliga Asociatia de proprietari de a-si da acordul pentru montarea microcentralei proprii de apartament, in raport de care, Curtea retine ca nu a fost investita sa verifice existenta si, respectiv, legalitatea hotararilor adunarii generale a Asociatiei de proprietari pe chestiunea montarii acestei centrale de apartament. Este adevarat ca, in masura in care reclamantul a adresat cereri Asociatiei de proprietari pentru exprimarea acordului, hotararile adoptate, care contin pozitia Asociatiei pe aceasta problema, puteau fi atacate in instanta, in conditiile legii, dar neatacarea hotararilor nu este de natura sa impieteze asupra solutionarii prezentei cauze, fata de obiectul prezentului litigiu.

In al treilea rand, Curtea retine ca prin cererea de recurs, reclamantul a invocat caracterul abuziv al refuzului Asociatiei de proprietari de a-si da acordul pentru montarea centralei de apartament, chestiune de legalitate ce urmeaza a fi examinata de instanta de recurs, pornind de la situatia de fapt astfel cum a fost stabilita de instantele de fond.

Pentru clarificarea acestei chestiuni, Curtea considera necesar sa porneasca in analiza sa de la dispozitiile legii 230/2007, care reglementeaza atat obligatiile proprietarilor cat si ale Asociatiei de proprietari fata de spatiile proprietate comuna. Curtea apreciaza ca are relevanta creionarea acestui cadru legislativ, deoarece instalarea microcentralei de apartament de catre reclamant, presupune montarea unei coloane de separare gaze pe scara blocului si a unui racord individual de gaze in apartamentul sau, ceea ce conduce la instalarea unor conducte fixate in zidarie in partile comune ale imobilului, astfel ca se pune problema in ce masura aceste lucrari de fixare a centralei de apartament sunt de natura sau nu sa afecteze structura de rezistenta a blocului (edificat in anul 1969), precum si siguranta altor proprietati individuale.

Din aceasta perspectiva, relevante sunt prevederile art 11 din legea 230/2007, care statueaza in sensul ca proprietarul poate aduce imbunatatiri sau modificari proprietatii sale individuale, cu respectarea prevederilor legale referitoare la autorizarea de catre autoritatea publica locala a modificarilor constructive, fara a pune in pericol integritatea structurala a cladirii sau a altor proprietati individuale. In alineatul al doilea se stipuleaza faptul ca proprietarul

nu poate schimba aspectul sau destinatia proprietatii comune fara a obtine mai intai acceptul din partea asociatiei de proprietari. In urmatorul text de lege ( art 12 ) din acelasi act normativ, se prevede ca zidurile dintre apartamentele sau spatiile alaturate, care nu fac parte din structura de rezistenta a cladirii si din proprietatea comuna, pot fi reamplasate prin acordul dintre proprietarii apartamentelor sau spatiilor respective, pe baza autorizatiei de modificare a constructiei, eliberata de autoritatea publica locala si cu instiintarea asociatiei, cu precizarea ca zidurile dintre apartamente sau spatii si proprietatea comuna care nu fac parte din structura de rezistenta a cladirii pot fi reamplasate numai prin modificarea acordului de asociere, in baza hotararii majoritatii proprietarilor si a autorizatiei de modificare a constructiei, eliberata de autoritatea publica locala. In egala masura, sunt relevante si prevederile art 16, care evidentiaza obligatia proprietarilor de a lua masuri legate de consolidarea sau modernizarea cladirii, pentru reabilitarea termica si eficienta energetica, potrivit prevederilor legale. Prin teza a doua acestui text de lege, legiuitorul subliniaza faptul ca, indiferent de natura interventiilor, trebuie sa se aiba in vedere mentinerea aspectului armonios si unitar al intregii cladiri.

Elocvente sunt si prevederile art 34 din legea 230/2007, care releva sfera de actiune a Asociatiei de proprietari, prin specificarea activitatilor care o circumscriu si anume administrarea, intretinerea si repararea proprietatii comune. Din intreaga economie a dispozitiilor legii 230/2007, rezulta regula potrivit careia, spatiile care fac parte din proprietatea comuna a condominiului pot fi utilizate, respectiv , se pot face interventii asupra acestor spatii, exclusiv cu acordul majoritatii proprietarilor membri ai asociatiei si, daca este cazul, si cu acordul proprietarilor direct afectati de vecinatate. Aceasta regula isi gaseste reflectarea in dispozitiile art 39, care statueaza in sensul ca proprietatea comuna poate fi utilizata de catre terti, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majoritatii proprietarilor membri ai asociatiei si al proprietarilor direct afectati de vecinatate, in baza unui contract de inchiriere, de folosinta sau de concesiune.

Relevante sunt si dispozitiile art 4042 din legea 230/2007, care evidentiaza ca Asociatia de proprietari are obligatia sa ia masuri cu privire la imbunatatirea confortului termic al cladirii, precum si faptul ca modificarile

constructive si utilizarea in alte scopuri a unor parti sau elemente de constructie ale cladirii, cum ar fi: ancorarea de reclame pe pereti, suspendarea de stalpi, pereti, scari interioare si altele asemenea, se vor putea face numai pe baza deciziei comitetului executiv, cu acordul proprietarilor direct afectati si, dupa caz, pe baza unui proiect tehnic intocmit de institutii de specialitate, verificat de un expert autorizat, precum si cu autorizatia pentru executarea de lucrari, eliberate in conditiile legii. In privinta schimbarii destinatiei locuintelor, precum si a spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta fata de destinatia initiala, conform proiectului initial al cladirii cu locuinte, legiuitorul arata ca se poate face numai cu avizul comitetului executiv si cu acceptul proprietarilor direct afectati cu care se invecineaza, pe plan orizontal si vertical, spatiul supus schimbarii.

Din interpretarea coroborativa a tuturor acestor dispozitii legale, rezulta, in mod indubitabil, ca Asociatia de proprietari are ca atributie principala administrarea si intretinerea spatiilor proprietate comuna, atributie din care deriva obligativitatea obtinerii acordului acesteia in privinta oricarei modificari sau interventii ce are ca obiect spatii cu destinatia de folosinta comuna. Evident, scopul pentru care Asociatia de proprietari realizeaza aceste activitati de administrare, intretinere, reparatii si respectiv autorizare in privinta spatiilor proprietate comuna este acela de a servi intereselor generale ale membrilor asociatiei de proprietari, fiind necesar sa se mentina un just echilibru intre interesele particulare, ale unui proprietar si cele comune, ale tuturor proprietarilor. Pastrarea acestui just echilibru poate constitui obiect de cenzura pentru instanta de judecata, in cadrul unui demers judiciar de genul celui din speta de fata. Nerespectarea exigentelor de rezonabilitate a acestui echilibru poate imbraca forma abuzului de drept, situatie in care dreptul Asociatiei de proprietari de a aviza efectuarea unei lucrari in beneficiul singular al unuia dintre proprietari este exercitat cu rea credinta si contrar scopului pentru care i-a fost recunoscut de lege.

Pornind de la situatia de fapt, astfel cum a fost stabilita de instantele de fond, Curtea retine ca blocul de locuinte dateaza din 1969, iar instalarea centralei de apartament presupune o ________ interventie asupra spatiilor de folosinta comuna, constand in trasarea unor conducte pana la apartamentul reclamantului( in vederea realizarii acordului individual la reteaua de alimentare cu gaze), ce presupune strapungerea planseelor etajelor inferioare si montarea acestor tevi in zidaria peretilor proprietate comuna. In egala masura, trebuie avut in vedere si faptul ca, asa cum a retinut instanta de apel, Asociatia a facut deja o ________ investitii pentru achizitionarea unei centrale termice moderne, inlocuirea coloanei de incalzire si a tevilor de caldura, conditii in care montarea unei microcentrale de apartament ar fi de natura sa afecteze repartitia ulterioara a costurilor energiei termice prin raportare la investitia realizata. Grefandu-si analiza de legalitate a incidentei institutiei abuzului de drept pe aceasta situatie de fapt, ale carei coordonate relevante au expuse in cele preced, Curtea apreciaza ca nu se poate retine ca ar fi indeplinite cele doua cerinte ale abuzului de drept si anume exercitarea cu rea credinta a unui drept recunoscut de lege , precum si exercitarea acestui contrar scopului pentru care a fost conferit de catre lege. Refuzul asociatiei de a–si da acordul pentru montarea unei centrale proprii de apartament nu poate fi considerat abuziv, in conditiile in care el are o justificare obiectiva, ancorata in riscurile si neajunsurile pe care instalarea acesteia ar provoca-o atat spatiilor cu destinatia de folosinta comuna, obiect al proprietatii comune cat si functionarii asociatiei de proprietari, sub aspectul calcularii cotelor de intretinere. Din aceasta perspectiva, nu se poate considera ca impiedicarea reclamantului de a-si monta microcentrala de apartament poate constitui o limitare a exercitiului atributelor dreptului sau de proprietate, in conditiile in care in cadrul unui condominium, interesele personale ale proprietarilor trebuie valorificate de o asa maniera incat sa nu se aduca atingere intereselor comune. Avand in vedere ca reclamantul detine un apartament, proprietate personala in cadrul acestui condominium, este obligat sa respecte hotararile asociatiei si sa nu intreprinda nimic prin care ar putea leza integritatea partilor de folosinta comuna in propriul beneficiu, cu riscul degradarii acestora, respectiv al afectarii structurii de rezistenta a blocului.

Pentru toate aceste considerente, fata de dispozitiile art 312 cod procedura civila, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

Facand aplicarea prevederilor art 274 cod procedura civila si avand in vedere solutia care se va pronunta, Curtea va respinge cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecata si va il va obliga pe acesta sa plateasca partii adverse suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge recursul, ca nefondat.

Respinge cererea recurentului – reclamant privind cheltuielile de judecata, ca nefondata.

Obliga recurentul – reclamant sa plateasca intimatei – parate suma de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica, azi, 10.06.2014.

PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR

I____ S____ C_______ G___ M______ H_________

GREFIER

S_____ R___

Red. SI

Tehnored. SI/GIA

2 ex./16.06.2014

TB – S.a IV-a civ. – I.Tartau, L.E.F____

Judecatoria sect. 5 – D. C. G______

Acest document este preluat de la o aplicatie realizata gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.


Follow Me

facebook linkedin twitter

Comments closed