Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2017:014.######
DOSAR NR. #####/4/2014
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI-SECTIA A-V-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. ####A
Sedinta publica de la data de 12.05.2017
Instanta constituita din :
PRESEDINTE – ######## ######## ######
JUDECATOR – ###### ######
GREFIER – ####### ########
Pe rolul Tribunalului se afla solutionarea apelului civil formulat de apelantul-parat ##### ########## impotriva Sentintei civile nr. ####/05.07.2016 pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti in dosarul nr. #####/4/2014 in contradictoriu cu intimata-intervenienta in nume propriu Asociatia de Proprietari ### ###, Soseaua Berceni nr. 49 cu intimata-parata ##### ######## si cu intimata-reclamanta Asociatia de Proprietari ### ###, str. Panselelor nr. 12, avand ca obiect „actiune oblica-partaj bunuri comune”.
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns intimata-intervenienta in nume propriu, prin avocat cu imputernicire avocatiala depusa la dosar si intimata-reclamanta, prin avocat care depune imputernicire avocatiala la dosar, lipsa fiind celelalte parti.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de indeplinire a procedurii de citare, dupa care:
Nemaifiind cereri de formulat, exceptii de invocat si probe de administrat, Tribunalul constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in dezbateri asupra apelului.
Intimata-intervenienta in nume propriu Asociatia de Proprietari ### ###, Soseaua Berceni nr. 49, prin avocat solicita respingerea apelului astfel cum a fost formulat si mentinerea sentintei civile pronuntate de Judecatoria Sectorului 4, ca fiind temeinica si legala. Cu cheltuieli de judecata.
Intimata-reclamanta Asociatia de Proprietari ### ###, str. Panselelor nr. 12, prin avocat solicita respingerea apelului, ca neintemeiat. Cu cheltuieli de judecata reprezentand onorariu de avocat, conform chitantei pe care o depune la dosar
Tribunalul declara inchise dezbaterile si retine cauza spre solutionare.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra apelului, a constatat urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bcuresti la data de 14.11.2014, sub nr. #####/4/2014, reclamanta Asociatia de Proprietari ###### str. Panselelor nr.12, in contradictoriu cu paratii ##### ######## si ##### ##########, a solicitat instantei, pe cale de actiune oblica, iesirea din indiviziune cu privire la ### ## ###### ## ######### #### ########## ### ##, ### ###, ### #, ### #, sector 4, aflat in proprietatea devalmasa a paratilor, prin atribuirea, in principal, a imobilului in lotul paratei ##### ########, cu stabilirea unei sulte compensatorii in favoarea paratului ##### ##########, in cota de 1/2 din valoarea acestui apartament, care va fi stabilita pe baza de expertiza cu obligarea paratei ##### ######## la plata catre paratul ##### ########## a acestei sulte; in subsidiar atribuirea in natura, in deplina proprietate si posesie a ### ## ###### ## ######### #### ########## ### ##, ### ###, ### #, ### #, sector 4 in lotul paratului ##### ##########, iar in lotul paratei ##### ######## a unei sulte compensatorii in cota de ½ din valoarea acestui apartament, cu cheltuieli de judecata.
In motivare, s-a aratat ca in baza titlurilor executorii sentintei penale nr. ####/04.12.2013 pronuntata de Judecatoria sectorului 4 Bucuresti – Sectia penala in dosarul nr. #####/4/2013 si decizia penala nr. ###/A/20.03.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia a II-a penala, parata ##### ######## casatorita cu paratul ##### ########## datoreaza catre Asociatia de Proprietari ### ###, suma de 153.411,09 lei si cheltuieli de executare 9.963 lei , intrucat sentinta a fost pusa in executare silita in cadrul dosarului de executare nr. 214/2014 al ### Casagranda ##### #####.
Paratii sunt proprietari in indiviziune asupra apartamentului 96 situat in Bucuresti #### ########## ### ##, ### ###, ### #, ### #, sector 4 inscris in CF nr. 217851 – C1-U32 a localitatii Bucuresti cu numar cadastral 217851 — C1-U32 astfel cum rezulta si din contractul de vanzare cumparare nr. ########## incheiat la 15.01.1992 cu SC ### ####### SA, motiv pentru care nu se poate realiza executarea silita pana la iesirea din indiviziune, fiind necesara promovarea prezentei cereri de chemare in judecata.
In drept : art. 667, art 668, art 670, art 1560, 1561 Cciv
Paratii ##### ######## si ##### ########## au formulat intampinare, cu caracter de reconventionala, prin care au aratat ca sunt de acord cu iesirea din indiviziune cu privire la apartamentul nr.96 situat in #### ########## #####, ### ###, ####, ####, #####, sector 4. Solicita atribuirea in natura a imobilului in lotul paratului ##### ########## si obligarea paratei ##### ######## la sulta corespunzatoare. Au mai solicitat sa se constate contributia paratilor la dobandirea acestui apartament, in sensul ca paratul ##### ########## are o contributie de 75%, iar parata ##### ######## o contributie de 25%.
In motivare, s-a aratat ca apartamentul in discutie a fost cumparat de parati in baza Legii nr.60/1990, conform contractului de vanzare-cumparare nr.#####/4/1991 la pretul de 127.148 lei cu plata in rate, achitandu-se un avans de 14.594 lei la data de 20.12.1991, iar ultima rata s-a achitat in 19.05.1999.
Paratul ##### ########## a avut un aportul major, substantial la dobandirea acestui apartament, intrucat salariul sau in anii #########, era extrem de mare, beneficiind de un cuantum ridicat, fiind incadrat sudor la sectia mecanica sau energetica a S.C. I.M.E.G.B. – S.A. (sudura grea, grupa I si II de munca) asa cum probeaza cu inscrisurile anexate.
Parata ##### ######## a fost salariata o perioada scurta de timp si a realizat venituri extrem de mici, numai in perioada 22.11.1972-16.09.1977 si ######### ca muncitor necalificat, iar in perioada ######### ca muncitor calificat. Ca atare, parata nu avea niciun fel de venit in perioada dobandirii si achitarii pretului apartamentului in litigiu si, deci, nu poate avea o contributie egala cu a paratului ##### ##########, astfel ca in cadrul acestei operatiuni nu functioneaza prezumtia ca flecare dintre soti are o cota invariabila de 50%, urmand a se stabili intinderea dreptului fiecarui parat in raport cu partea de contributie.
In drept, art. art.205 si urm. C.Pr.C. rap. la art.353, art.357 Cod Civil.
In probatiune: inscrisuri, expertiza tehnica in specialitatea constructii, precum si orice alta proba pertinenta si utila cauzei. Cererea reconventionala a fost timbrata cu taxa de timbru in suma de 875 lei.
Reclamanta ASOCIATIA DE PROPRIETARI ######, a formulat raspuns la intampinare prin care a solicitat respingerea apararilor acestora ca nelegale si netemeinice. S-a aratat ca paratii au formulat numai intampinare, nu si cerere reconventionala, neputand investi instanta cu solicitarile acestora, prin intampinare putand efectua numai aparari de fond. Suma majoritara cu care s-a achitat apartamentul, a fost achitata in anul 1999, cand parata ##### Nicoluna era administrator la mai multe blocuri, fiind incadrata in functia de administrator pe baza de conventie care nu se trecea in cartea de munca.
Actul de lichidare a regimului comunitatii legale a fost incheiat de cei 2 parati la notar in data de 24.06.2014 cand apartamentul era pus sub sechestru, ##### ######## fiind cercetata penal pentru delapidare inca din anul 2005, astfel incat acest act este nul de drept, deoarece un bun supus sechestrului nu poate forma obiectul actului de lichidare a regimului comunitatii legale, fiind realizat in frauda creditorilor, acesta fiind si scopul realizarii in timpul sechestrului, cu scopul de a nu putea fi executat silit apartamentul. Actul de lichidare a regimului comunitarii legale a fost incheit de cei 2 parati la notar in data de 24.06.2014, desi existau titlurile executorii, respectiv sentinta penala nr. ####/04.12.2013 pronuntata de Judecatoria sectorului 4 Bucuresti – Sectia penala in dosarul nr. #####/4/2013 si decizia penala nr. ###/A/20.03.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a Il-a penala in dosarul nr. #####/4/2013, puse in executare silita in cadrul dosarului de executare nr. 214/2014 al ### Casagranda ##### #####.
La data de 13.08.2015 reclamanta ASOCIATIA DE PROPRIETARI ###### a formulat cerere completatoare prin care a solicitat sa se constate inopozabilitatea si revocarea actului de lichidare a regimului comunitatii legale autentificat sub nr. 1199/24.06.2014 de BNP ###### ##########, pentru urmatoarele motive: Actul de lichidare a regimului comunitatii legale a fost incheiat de cei 2 parati la notar in data de 24.06.2014 cand apartamentul era pus sub sechestru, ##### ######## fiind cercetata penal pentru delapidare inca din anul 2005, astfel incat acest act este inopozabii reclamantei, fiind nul de drept, deoarece un bun supus sechestrului nu poate forma obiectul actului de lichidare a regimului comunitatii legale, fiind realizat in frauda creditorilor, acesta fiind si scopul realizarii in timpul sechestrului, cu scopul de a nu putea fi executat silit apartamentul. Cererea a fost timbrata cu taxa de timbru in suma de 875 lei.
La data de 16.06.2015, Asociatia de Proprietari #### ###, sos. Berceni nr. 49, a formulat cerere de interventie in interes propriu, in baza art. 61 alin. 2 , art. 62 , art. 64, si urm. Cpc, coroborat cu art. 353 alin.2 si urm Cod civil.
In motivare, a aratat ca prin sentinta penala nr. ####, din 4 decembrie 2013, in dosarul nr. #####/4/2013 pronuntata de Judecatoria Sector 4 – Sectia Penala si a decizia penala nr.###/A din 20 martie 2014, pronuntata de pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia a II-a penala, parata ##### ######## a fost obligata sa achite catre Asociatia de Proprietari #### ### , suma de 103.162 lei reprezentand despagubiri materiale Prin aceleasi sentinta datoreaza catre Asociatia de Proprietari ### ###, suma de 153.411,09 lei, suma ce se va actualiza in raport cu rata inflatiei, ca despagubiri materiale.
A introdus pe rolul Biroului Executorului Judecatoresc Raportoru ######## dosar de executare nr.232/2014 privind recuperarea creantei mentionata mai sus in baza sentintelor penale, insa nu s-a putut continua executarea silita intrucat bunul imobil proprietatea debitoarei (inculpatei) este bun comun dobandit in timpul casatoriei cu ##### ##########. Apreciaza cererea de interventie intemeiata, avand un interes in prezenta cauza, neputand continua executarea silita pana nu se partajeaza bunurile comune ale debitoarei (inculpatei).Cererea a fost timbrata cu taxa de timbru in suma de 3502,23 lei. Sustine si intervenienta in nume propriu prin cerere precizatoare sa se constate inopozabilitatea si revocarea actului de lichidare a regimului comunitatii ,autentificat sub nr.1199 din 24. iunie 2014 leg sa se stabilieasca faptul ca bunul imobil situat in Bucuresti, #### ########## #####, ### ###, ### #, ### #, ### ##, cu numar cadastral 217851 C1-U32, Carte Funciara ###### # Cl U32, este bun comun dobandit in timpul casatoriei paratei cu sotul acesteia, sa se stabileasca cota legala de 50% contributia fiecarui sot, sa se dispuna sistarea starii de indiviziune si atribuirea imobilul debitoarei ##### ########, obligand-o la sulta catre ##### ##########. Parata a incheiat acest act la data de 24 iunie 2014, dupa pronuntarea sentintei penale nr.####/4 decembrie 2013 si a deciziei penale nr.###A/20 martie 2014, dupa introducerea cererilor de executare silita, fiind instituit sechestrul asigurator de catre instanta de judecata in dosarul penal, respectiv #####/4/2013, tocmai pentru a nu putea fi executata silit si pentru a prejudicia creditorii. Timbreaza cererea cu taxa de timbru in suma de 875 lei.
Prin sentinta civila nr. ####/05.07.2016 Judecatoria sectorului 4 a admis actiunea reclamantei creditor Asociatia de Proprietari ###### str. Panselelor nr.12 – in contradictoriu cu paratii ##### ######## si ##### ##########, a admis cererea de interventie in interes propriu formulata de creditor Asociatia de Proprietari #### ###, sos. Berceni nr. 49 in contradictoriu cu paratii; a respins cererea reconventionala a paratilor in contradictoriu cu reclamanta creditor si intervenienta creditor, ca neintemeiata; a declarat inopozabilitatea actului de lichidare a regimului comunitatii legale autentificat sub nr 1199/24.06.2014 la BNP ###### ##########; a constatat ca paratii au dobandit in timpul casatoriei cu o contributie egala de 1/2 fiecare, bunul imobil situat in Bucuresti, ### ########## ## ##, #### ###, ## #, ## # , apartament 96, sector 4, avand nr cadastral 217851-C1-U32, in valoare de 45.360 euro – echivalent 200.922 lei curs BNR, leu euro/4,29 lei. Valoare masa partajabila: 45.360 euro. Valoare conform cotei de 1/2 pentru fiecare parat: 22.680 euro, echivalent a 100.461 lei; a sistat proprietatea devalmasa a paratilor soti asupra masei partajabile; a atribuit paratei debitor ##### ######## imobilul situat in Bucuresti, ### ########## ## ##, #### ###, ## #, ## # , apartament 96, sector 4, avand nr cadastral 217851-C1-U32, in valoare de 45.360 euro – echivalent 200.922 lei curs BNR, leu euro/4,29 lei; a obligat pe parata debitor ##### ######## sa plateasca paratului ##### ##########, suma de 22.680 euro, echivalent a 100.461 lei , cu titlu de sulta; a obligat paratii la plata sumei de 5877,23 lei, cate 2938, 61 lei fiecare parat , cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamanta si la plata sumei de 8504, 46 lei , cate 4252,23 lei fiecare parat catre intervenienta .
Pentru a hotari astfel, prima instanta a constatat urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. ####/04.12.2013 pronuntata de Judecatoria sectorului 4 Bucuresti – Sectia penala in dosarul nr. #####/4/2013 si decizia penala nr. ###/A/20.03.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia a II-a penala, parata ##### ######## (inculpata in cauza respectiva a fost condamnata la o pedeapsa de 3 ani inchisoare, cu suspendare, pentru savarsirea infractiunii de delapidare), iar pe latura civila a fost obligata sa achite catre Asociatia de Proprietari #### ### , suma de 103.162 lei reprezentand despagubiri materiale Prin aceleasi sentinta, pe latura civila a fost obligata sa achite si catre Asociatia de Proprietari ### ###, suma de 153.411,09 lei, suma ce se va actualiza in raport cu rata inflatiei, ca despagubiri materiale. A fost mentinuta masura asiguratorie a sechestrului instituit asupra imobilului situat in Bucuresti, #### ########## #####, ### ###, ### #, ### #, ### ##, cu numar cadastral 217851 C1-U32, Carte Funciara ###### # Cl U32, dispus prin Ordonanta nr ####/P/2005 din 13.02.2008 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 4 Bucuresti, pana la concurenta valorii pagubei. F 22 dos.
Creditoarea Asociatia de Proprietari ### ###, s-a adresat Biroului Executorilor Judecatoresti Casagranda –##### #####, in cadrul dosarului de executare nr. 214/2014 , pentru recuperarea sumei de 153.411,09 lei si cheltuieli de executare 9.963 lei. f 5 dos
Creditoarea Asociatia de Proprietari ### ### ### ####### ######## ############ ############# ######### ########, in cadrul dosarului de executare nr. 232/2014, pentru recuperarea sumei de de 103.162 lei si cheltuieli de executare 17.836,62 lei. f 103 dos.
Principiul general este cel al raspunderii debitorului cu toate bnunurile sale, consacrat in plan procesual de dispozitiile art.629 C.p.civ. Totodata, conform art 818 Cpc- creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate in proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai intai partajul acestora. La cererea creditorului, actiunea in imparteala poate fi notata in cartea funciara.
(2) Pana la solutionarea partajului, prin hotarare ramasa definitiva, urmarirea imobilului este de drept suspendata. Daca nu s-a facut decat cerere de partaj, pana la solutionarea acesteia, prin hotarare ramasa definitiva, se suspenda prescriptia dreptului la actiune contra debitorului coproprietar sau devalmas.
(3) Creditorii personali pot urmari insa cota-parte determinata a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fara a mai fi necesar sa ceara partajul, daca ea este neindoielnic stabilita si lamurita si este inscrisa, prin aratarea unei fractiuni, in cartea funciara. In acest caz, coproprietarii vor putea cere punerea in vanzare a intregului imobil aflat in coproprietate in conditiile prevazute la art. 823.
Parata ##### ######## este debitorul creditorilor Asociatia de Proprietari ### ### ## ######### ## ########### ### ###, nu si sotul acesteia, paratul ##### ##########, iar incuviintarea executarii silite, in ambele dosare de executare priveste doar pe debitoarea ##### ########.
Cu titlu prealabil, in ceea ce priveste legea aplicabila regimului matrimonial al sotilor, instanta a retinut ca la data de 01.10.2011 a intrat in vigoare Noul Cod Civil, insa bunurile comune au fost dobandite de catre soti anterior datei de 01.10.2011, motiv pentru care regimului matrimonial al sotilor ii vor fi aplicabile dispozitiile Codului Familiei. Dispozitiile legii de punere in aplicare o noului Cod civil cu referire la regimul comunitatii legale prevad la art. 33 ca dispozitiile art. 340 si 341 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, ori de cate ori actul juridic sau faptul juridic in temeiul caruia a fost dobandit bunul intervine dupa aceasta data, iar la art. 34 prevad ca dispozitiile art. 345-350 din Codul civil sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului civil, daca actul sau faptul juridic cu privire la un bun comun a intervenit dupa aceasta data.
Potrivit art 36 C.fam. -La desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti, potrivit invoielii acestora. Daca sotii nu se invoiesc asupra impartirii bunurilor comune, va hotara instanta judecatoreasca. Pentru motive temeinice, bunurile comune, in intregime sau numai o parte din ele, se pot imparti prin hotarare judecatoreasca si in timpul casatoriei. Bunurile astfel impartite devin bunuri proprii. Bunurile neimpartite, precum si cele ce se vor dobandi ulterior, sunt bunuri comune.
Codul familiei prevede in art. 33 ca proprietatea ###### ## ########## ##### ###### ## ###### ########## ## ## ####### ############ ######### ## ####### ## ###### ######## ########## ########## ###. Efectul este acelasi, adica bunurile impartite devin obiectul dreptului de proprietate exclusiva al fiecaruia dintre soti.
Cu privire la bunul ce face obiectul cererii de partaj, potrivit art. 30 din Codul Familiei bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor. Categoriile de bunuri proprii sunt prevazute expres si limitativ de catre art. 31. Conform art. 30, alin 3 C.fam. legea instituie o prezumtie relativa de comunitate cu privire la bunurile dobandite de catre soti in timpul casatoriei, prezumtie ce poate fi inlaturata prin proba contrara.
Bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor, orice conventie contrara fiind nula. Calitatea de bun comun nu trebuie dovedita, intrucat legiuitorul a instituit prezumtia comunitatii de bunuri ale sotilor, pentru bunurile dobandite in timpul casatoriei. In cadrul comunitatii de bunuri a sotilor, constituie obiectul proprietatii lor comune si ca atare se afla in devalmasie, numai acele bunuri asupra carora ei au un drept de proprietate in sensul art. 30 alin. 1 din Codul familiei.
Raportat la statutul celor doi soti, paratii ##### ######## si ##### ##########, instanta retine prezumtia comunitatii de bunuri, asupra imobilului apartamentul nr.96 situat in #### ########## #####, ### ###, ####, ####, #####, sector 4, dobandit prin contractul de vanzare cumparare nr. ########## incheiat la 15.01.1992 cu SC ### ####### SA, in baza Legii nr.60/1990, la pretul de 127.148 lei cu plata in rate, achitandu-se un avans de 14.594 lei la data de 20.12.1991, iar ultima rata s-a achitat in 19.05.1999. f 45, f 46 dosar.
Asupra acestui aspect, partile atrase in litigiu nu au sustineri divergente. De asemenea, valoarea finala stabilita in raportul de expertiza de expert ##### ####### ### #####, a fost acceptata de creditoarele Asociatii si paratii, motiv pentru care instanta a constatat ca paratii au dobandit dreptul de proprietate in timpul casatoriei, asupra imobilului apartamentul nr.96 situat in #### ########## #####, ### ###, ####, ####, #####, sector 4, cu numar cadastral 217851 C1-U32, Carte Funciara ###### # Cl U32, in valoare de 45.360 euro – echivalent 200.922 lei curs BNR, leu euro/4,29 lei.
Atat reclamanta Asociata de Proprietari ######, cat si intervenienta Asociatia de Proprietari ### ###, au formulat cerere completatoare prin care solicita sa se constate inopozabilitatea si revocarea actului de lichidare a regimului comunitatii legale autentificat sub nr. 1199/24.06.2014 de BNP ###### ##########, motivand ca acest act a fost incheiat de cei 2 parati la notar in data de 24.06.2014 cand apartamentul era pus sub sechestru, inca din anul 2005, astfel incat acest act este inopozabil creditoarelor , fiind realizat in frauda acestora, cu scopul de a nu putea fi executat silit apartamentul.
Prin actulul de lichidare a regimului comunitatii legale, autentificat sub nr. 1199/24.06.2014 de BNP ###### ##########, paratii soti, ##### ######## si ##### ##########, au declarat ca nu sunt bunuri mobile sau imobile proprii. Pentru bunurile si datoriile comune in devalmasie, au declarat ca bunuri comune mobile –nu sunt, datorii comune-nu sunt, iar in privinta bunului comun imobil apartament nr.96 situat in #### ########## #####, ### ###, ####, ####, #####, sector 4, sotii, au stabilit cota de contributie la dobandirea apartamentului bun comun descris mai sus, astfel: cota parte de 75% pentru sot ##### ########## cota-parte de 25% pentru sotie, ##### ########.
In conformitate cu disp art. 1562 Cod civil, daca dovedeste un prejudiciu, creditorul poate cere sa fie declarate inopozabile fata de el actele juridice incheiate de debitor in frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul isi creeaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate, un contract cu titlu oneros sau o plata facuta in executarea unui asemenea contract putand fi declarata inopozabila numai atunci cand tertul contractant cunostea faptul ca debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate iar conform art.1563, creanta trebuie sa fie certa la data introducerii actiunii.
Prin urmare, conditiile impuse de textul de lege sunt urmatoarele: actul atacat trebuie sa fi creat un prejudiciu creditorului, respectiv prin incheierea lui debitorul si-a cauzat sau si-a majorat starea de insolvabilitate, iar in cazul actului cu titlu oneros, trebuie sa existe o frauda din partea debitorului si a tertului cu care acesta a incheiat actul atacat, respectiv aceste persoane sa cunoasca faptul ca prin incheierea actului debitorul isi creeaza sau mareste insolvabilitatea, iar creanta trebuie sa fie certa la data introducerii actiunii.
Analizand conditiile de mai sus, s-a retinut ca, atat reclamanta Asociata de Proprietari ######, cat si intervenienta Asociatia de Proprietari ### ###, au impotriva de paratei o creanta certa, constatata prin titlul executoriu reprezentat de sentinta penala nr. ####/04.12.2013 pronuntata de Judecatoria sectorului 4 Bucuresti – Sectia penala in dosarul nr. #####/4/2013 si decizia penala nr. ###/A/20.03.2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia a II-a penala, pentru suma de 103.162 lei reprezentand despagubiri materiale si suma de 153.411,09 lei.
Referitor la conditia ca actul atacat sa fi produs un prejudiciu creditoarelor, instanta a retinut ca parata nu mai detine la data prezentei alte bunuri imobile, valoarea prejudiciului de recuperat este destul de mare, 153.411,09 lei si 103.162 lei, plus cheltuieli de executare, iar ca modalitate de executare ramane urmarirea silita imobiliala, insa nu la valoarea integrala a imobilului si poprirea veniturile periodice care pot fi urmarite doar pana la 1/3 din valoare, in conditiile in care parata are o pensie de 385 lei,. f 289 dos. Ca atare, orice intelegere stabilita de comun acord doar cu sotul parat privind retinerea unei cote de contributie de 25% pentru ##### ########, nu face decat sa mareasca o stare de insolvabilitate,, imprejurare ce are drept consecinta prejudicierea credtoarelor in dosarele de executare, care s-ar vedea nevoite sa accepte un echivalent valoric de 25% din imobil , in loc de 50 % , rezultat fie din executarea sultei, fie din vanzarea imobilului , micsorandu-se si mai mult sansele de acoperire integrala a creantei. Si asa, valoarea totala a imobilului este de 45.360 euro – echivalent 200.922 lei curs BNR, leu euro/4,29 lei, iar datoria totala este de 256.573,09 lei fara cheltuielile de executare.
Pe de alta parte, asa cum au aratat creditoarele, parata a incheiat acest act la data de 24 iunie 2014, dupa pronuntarea sentintei penale nr.####/4 decembrie 2013 si a deciziei penale nr.###A/20 martie 2014 si dupa introducerea cererilor de executare silita. Mai mult, acestia au declarat ca nu au realizat bunuri mobile comune, ceea ce nu corespunde realitatii, fiind aproape imposibil in atatia ani de casnicie, caci din plansele foto depuse de expert rezulta ca imobilul este mobilat.
Tot prin sentinta penala nr. ####/04.12.2013, a fost mentinuta masura asiguratorie a sechestrului instituit asupra imobilului situat in Bucuresti, #### ########## #####, ### ###, ### #, ### #, ### ##, cu numar cadastral 217851 C1-U32, Carte Funciara ###### # Cl U32, dispus prin Ordonanta nr ####/P/2005 din 13.02.2008 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 4 Bucuresti, pana la concurenta valorii pagubei. Masurile asiguratorii penale constituie masuri procesuale cu caracter real ce au ca efect indisponibilizarea bunurilor asupra carora au fost instituite, si anume impiedica incheierea oricarui act juridic civil avand drept scop scoaterea bunurilor din patrimoniul suspectilor sau inculpatilor, inclusiv executarea silita, efectul de indisponibilizare rasfrangandu-se asupra intregii situatii (realitati) juridice a bunurilor, inclusiv asupra oricarei garantii reale constituite in favoarea tertilor.
Indisponibilizarea generata de instituirea sechestrului asigurator asupra unui bun vizeaza atat efectele actelor civile anterioare, cat si pe cele ale actelor ulterioare aplicarii masurii respective.
Ca atare, efectul de indisponibilizare nu vizeaza numai actele de dispozitie care au fost sau care ar putea fi incheiate de proprietar, ci, intreaga situatie (realitate) juridica a bunului, inclusiv orice drepturi ale tertilor cu privire la bun, ceea ce duce la imposibilitatea initierii si desfasurarii executarii sau la limitarea ei. Atunci cand bunul imobil ce face obiectul sechestrului este detinut in devalmasie, persoana care nu este parte in procesul penal are posibilitatea sa formuleze o contestatie impotriva masurii asiguratorii, solicitand ridicarea sechestrului asupra unei cote de ½ sau mai mare daca probeaza sau codevalmasului care nu este parte in procesul penal are posibilitatea de a cere partajul.
Potrivit disp art 355 Cciv, privind lichidarea regimului comunitatii, „ la incetarea comunitatii, acesta se lichideaza prin hotarare judecatoreasca sau act autentic notarial.” Corob cu art 357 Cciv „ in cadrul lichidarii comunitatii, fiecare dintre soti preia bunurile sale proprii, dupa care se va proceda la partajul bunurilor comune si la regularizarea datoriilor. In acest scop se determina mai intai cota-parte ce revine fiecarui sot,pe baza contributiei sale atat la dobandirea bunurilor comune , cat si la indeplinrea obligatiilor, pana la proba contrara prezumandu-se ca sotii au avut o contributie egala.
Prin art. 358 C.civ. se arata ca in timpul regimului comuntatii, bunurile comune pot fi impartite, in tot sau in parte, prin act incheiat in forma autentica notariala, in caz de buna invoiala, ori pe cale judecatoreasca , in caz de neintelegere. Bunurile atribuite fiecarui sot prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neimpartite raman bunuri comune.
Potrivit doctrinei in materie ”in cazul bunurilor sechestrate, nu vor fi aplicabile prevederile art. 358 alin. (1) Cod Civil care prevad posibilitatea partajului prin buna invoiala, pentru a nu lipsi de efecte masura asiguratorie prin insasi vointa suspectului sau inculpatului. Desigur, in masura in care codevalmasul neimplicat in procesul penal nu doreste partajul, acesta are la dispozitie si o actiune in constatarea cotei sale ideale din dreptul asupra bunului respectiv, iar dupa determinarea acesteia prin hotararea judecatoreasca, sa solicite ridicarea sechestrului asupra cotei ideale ce ii revine.
Or, in cazul celor doi soti parati, acestia au stabilit unilateral si prin intelegere avantajoasa cota de contributie la dobandirea apartamentului bun comun, nu in conditii de contradictorialitate, nu prin intermediul instantei, motiv pentru care , instanta va admite cererea creditoarelor si va declara inopozabilitatea Actului de lichidare a regimului comunitatii legale autentificat sub nr 1199/24.06.2014 la BNP ###### ##########, urmand a stabili cota-parte ce se cuvine celor doi soti parati .
Instanta aminteste ca in privinta comunitatii de bunuri acesta reprezinta un efect legal al casatoriei, iar bunul dobandit de oricare dintre soti, in conditiile precizate, este comun chiar daca s-ar proba ca numai unul dintre ei a contribuit efectiv la acea dobandire. La data incetarii coproprietatii in devalmasie, aceasta proprietate se transforma intr-o proprietate ###### ## ########## #############. Prezumtia de egalitate a cotelor poate fi combatuta atunci cand unul dintre soti, dovedeste ca are o contributie substantial mai mare la dobandirea bunurilor comune Asadar, cota parte ce se revine fiecaruia dintre soti se stabileste in raport cu contributia sa la dobandirea si conservarea bunurilor comune, iar cotele parti ale sotilor pot fi nelegale, daca se probeaza ca aportul acestora la dobandirea bunurilor comune este diferit. Referitor la contributia efectiva la dobandirea imobilului , acest aspect este unul controversat din perspectiva creditoarelor in opozitie cu sustinerile intimatilor.
Paratii au solicitat pe cale de reconventionala sa se constate contributia acestora la dobandirea imobilului apartament, in sensul ca paratul ##### ########## are o contributie de 75%, iar parata ##### ######## o contributie de 25%.
In primul rand, cota de contributie trebuie privita unitar, contributia sotilor la dobandirea bunurilor comune trebuie inteleasa in sensul de contributie a partilor la dobandirea tuturor bunurilor comune, iar nu in sensul de contributie la dobandirea fiecarui bun in parte, cum ar dori paratii a se stabili ca ca paratul ##### ########## are o contributie de 75%, iar parata ##### ######## o contributie de 25%.
In motivarea cotei majoritare la dobandirea imobilului s-a aratat ca paratul ##### ########## a avut un aportul major, substantial la dobandirea acestui apartament, motivat de faptul ca salariul sau in anii #########, era extrem de mare, fiind incadrat sudor la sectia mecanica sau energetica a S.C. I.M.E.G.B. – S.A. (sudura grea, grupa I si II de munca) in timp ce parata ##### ######## a fost salariata o perioada scurta de timp si a realizat venituri extrem de mici, numai in perioada 22.11.1972-16.09.1977 si ######### ca muncitor necalificat, iar in perioada ######### ca muncitor calificat. Ca atare, parata nu avea niciun fel de venit in perioada dobandirii si achitarii pretului apartamentului.
Asa cum a rezultat din interogatoriului administrat paratului, acesta sustine ca pentru pretul de 127.148 lei al imobilului, a achitat un avans de circa 15.000 lei, iar jumatate din aceasta suma ar fi primit-o de la mama sa, fara a aduce probe suplimentare in sprijinul acestor sustineri. Pentru diferenta, a declarat ca ar fi platit tot din banii sai, o suma adunata la CAR pana la pensionare. La data de 19.05.1999 a fost achitata si diferenta de 93.452 lei , care reprezinta o suma considerabila Este notoriu faptul ca in perioada anterioara anului 1990, angajatii la intreprinderile de stat cotizau cu o anumita suma din salariu, prin intermediul CAR, care se elibera la pensionare, insa aceste sume adunate de parat provin tot din salariu si nu reprezinta bunuri proprii. Nu s-a facut dovada ca ceea ce s-a adunat in timp la CAR ar fi sume aparte de salariu , provenite din donatii sau puse la dispozitie de terti procuratori de fonduri. Potrivit carnetului de munca depus la dosar, orientativ instanta retine ca paratul realiza in 1991 un venit de 10300 ROL ,majorat in 1995 la 221.170 ROL ,in 1997 la 974.583 ROL ,iar in 1999 avea un venit de 1.682.223 ROL . f 53-70 dos.
Pe de alta parte, in perioada #### # ####, parata ##### ######## a avut calitatea de administrator pentru 4 Asociatii de Locatari, respectiv Asociatia de Proprietari ###### , reclamanta , Asociatia de Proprietari #### ###, intervenienta Asociatia de Proprietari #### ### cu sediul in str. ####### ######## nr.15, sector 4 si Asociatia de Proprietari #### ### cu sediul in #### ####### #####, ####,sector 4. Aceste din urma asociatii nu au negat calitatea de administrator a paratei sau faptul ca nu ar fi obtinut venituri, insa s-au aflat in imposibilitate de a depune acte si de a preciza cuantumul sumelor obtinute de parata.
Reclamanta a precizat prin nota de la fila 136 dosar veniturile realizate de administrator in perioada #########, situate intre 300 RON anual in 1999 si la1440 RON in 2004 , iar intervenienta a precizat aceste venituri in intervalul ######### , cu incepere de la 240 RON anual pana la 1500 ron in anul 2006.
Relevant este faptul ca ambii soti au avut loc de munca in timpul casatoriei. Desi inscrisurile depuse la dosar reiese ca paratul obtinea venituri net superioare celor obtinute de parata-debitoare, instanta retine pentru perioada #### #####, nu numai veniturile oficial modeste ale paratei ci si aportul acesteia in gospodarie, respectiv se ocupa si de treburile casnice si de ingrijirea copiilor in perioadele in care paratul era angajat la IMGB.
Asa cum s-a aratat, stabilirea cotelor de contributie se face raportat la intreaga masa a bunurilor comune si nu pentru fiecare bun in parte si ca, sub acest aspect, prezinta relevanta nu numai veniturile realizate de soti in timpul casatoriei, ci si modul cum acestia le-au utilizat pentru sustinerea sarcinilor casatoriei precum si participarea acestora la treburile gospodaresti, neaducatoare de venit. Pe de alta parte, instanta nu poate face abstractie de faptul ca potrivit sentintei penale, titlu executoriu, parata si-a insusit sume considerabile de bani din gestiunea Asociatiilor, prezumand rezonabil ca parte din aceste sume nu au fost folosite exclusiv in scopuri personale.
Asadar, in ceea ce priveste contributia partilor la dobandirea bunurilor comune, in temeiul art. 30 si art. 2 C.Fam instanta a retinut pentru parti cote egale de contributie, astfel ca a respins ca neintemeiata cererea reconventionala prin care se solicita retinerea unei cote de contributie de 75%, pentru paratul ##### ########## .
Conform art. 989 Cpc, la formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-pati ce se cuvine fiecareia din masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii sau imbunatatiri cu acordul celorlalti coproprietari sau altele asemenea.
Potrivit constatarilor expertului si sustinerilor partilor, imobilul apartament nu este comod partajabil in natura.
Potrivit art. 990 Cod procedura civila, in cazul in care bunul nu este comod partajabil in natura, la cererea unuia dintre coproprietari, instanta, tinand seama de imprejurarile cauzei, pentru motive temeinice, va putea sa ii atribuie bunul direct prin hotararea asupra fondului procesului, stabilind totodata sumele ce se cuvin celorlalti coproprietari si termenul in care este obligat sa le plateasca.
Paratii au solicitat bunul imobil situat in Bucuresti, ### ########## ## ##, #### ###, ## #, et 7 apartament 96, sector 4 in lotul lui ##### ########## , cu obligarea acestuia la plata sultei catre ##### ########. In fata instantei, ambii parati au declarat ca nu realizeaza venituri suplimentare, singurele venituri fiind cele din pensie, nu detin alte bunuri mobile sau imobile de natura a fi valorificate pentru a achita sulta. Si intr-o ipoteza si in alta, chiar daca imobilul s-ar atribui paratului ##### ##########, acesta nu are surse suplimentare sa achite sulta, caz in care, creditorii, urmarind dreptul de sulta cuvenita debitoarei ##### ########, s-ar ajunge tot la executarea silita si vanzarea imobilului. Instanta a avut in vedere si faptul ca partajul a fost solicitat de creditori. Paratii aveau posibilitatea sa vanda de buna-voie imobilul sau sa solicite ##### ########## partajarea imobilului, evitand astfel actualizarea creantelor pe masura ce timpul trece, costurile de executare si taxele de timbru, onorarii avocat si onorariul expertului ocazionate de prezentul litigiu.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, instanta a retinut ca reclamanta Asociatia de Proprietari ###### a suportat urmatoarele cheltuieli de judecata: taxa judiciara de timbru in cuantum de 3502,23 lei – f 36 dos , taxa de timbru in cuantum de 875 lei, f 117 dos , onorariu avocat in suma de 1500 lei, in total suma de 5877,23 lei si au fost admise in integralitate cererile acesteia .
Intervenienta Asociatia de Proprietari ###### a suportat urmatoarele cheltuieli de judecata: taxa judiciara de timbru in cuantum de 3502,23 lei – f 116 dos, taxa de timbru in cuantum de 875 lei, f 115 dos, taxa de timbru suplimentara pentru partaj, dupa determinarea valorii, in cuantum de 2.627,23 lei – f 147 dos , onorariu expert- 500 lei – f 276 dos , onorariu de avocat in suma de 1000 lei cu chitanta nr 261/11.06.2014 , in total suma de 8.504,46 lei, si au fost admise in integralitate cererile acesteia .
Potrivit art. 455 Cod procedura civila, daca in cauza sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor putea fi obligati sa plateasca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu pozitia lor in proces ori cu natura raportului juridic existent intre ei.
In considerarea culpei procesuale a intimatilor in declansarea litigiului de fata, in conformitate cu dispozitiile art. 451-453 C. proc. civ., instanta a obligat paratii la plata sumei de 5877,23 lei, cate 2938, 61 lei fiecare parat, cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamanta si la plata sumei de 8504, 46 lei , cate 4252,23 lei fiecare parat catre intervenienta .
Impotriva acestei sentinte a declarat apel apelantul-parat ##### ##########, prin care a solicitat admiterea apelului si schimbarea in parte a sentintei civila nr. ######### din data de 05.07.2016, pronuntata in dosarul civil nr. #####/4/2014 de catre Judecatoria Sector 4 Bucuresti, in sensul de a dispune exonerarea lui de la plata cheltuielilor de judecata, iar in subsidiar, obligarea la cheltuieli de judecata egale cu ½ din cheltuielile facute de reclamanta in numele sotiei sale, respectiv 2188,61 lei.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, instanta de fond a retinut ca reclamanta Asociatia de Proprietari ### ### a suportat cheltuieli de judecatareprezentate de taxa judiciara de timbru in cuantum de 3502,23 lei, taxa de timbru in cuantum de 875 lei si onorariu de avocat in cunatum de 1.500 lei, total: 5877,23 lei, iar intervenienta Asociatia de Proprietari ### ###, taxa judiciara de timbru in cuantum de 3502,23 lei, taxa de timbru in cuantum de 875 lei, taxa timbru suplimentara pentru partaj in cunatum de 2.627,23 lei, onorariu expert – 500 lei si onorariu de avocat in cunatum de 1.000 lei, total: 8.504,46 lei.
De asemenea instanta de fond a considerat culpa procesuala a paratilor in declansarea litigiului de fata si a obligat fiecare parat la plata sumei de 2938,61 lei catre reclamanta si la plata sumei de 4252,23 lei catre intervenienta.
In mod nejustificat a fost obligat la suma de 7191,07 lei, cheltuieli de judecata.
Acordarea cheltuielilor de judecata se bazeaza pe culpa procesuala a partii din vina careia s-a purtat procesul, or, in speta, reclamanta Asociatia de proprietari ### ### a fost obligata sa formuleze actiunea oblica pentru realizarea creantei sale datorita inactivitatii, pasivitatii debitorului-parat ##### ########. Asadar, rezulta ca din vina acestui parat s-a declansat litigiul, deci s-a dovedit si culpa procesuala a acestuia, astfel incat trebuie sa raspunda pentru situatia in care partea creditoarea a efectuat cheltuieli de judecata in numele sau.
Pentru toate aceste considerente, apelantul ##### ########## nu are calitate de parte cazuta in pretentii, pe de o parte, iar pe de alta parte, nu i se poate retine nicio culpa procesuala in declansarea litigiului si de aceea solicita sa fie exonerat de la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanta, in suma de 2938,61 lei.
In ceea ce priveste intervenientul in interes propriu, a solicitat aplicarea dispozitiilor art. 679 alin. (1) C.civ. si exonerarea de la obligarea la plata cheltuielilor de judecata, in suma de 4252,23 lei.
In subsidiar, a aratat ca intervenientul in interes propriu a intervenit pe cheltuiala lui, potrivit dispozitiilor art. 679 alin. (1) C.civ. Acesta nu-si poate recupera cheltuielile de la apelantul-parat care nu are nici o implicare in paguba pe care o are, paguba care este produsa de debitorul- parat ##### ########.
Cu privire la cheltuielile facute de reclamanta in numele sotiei sale a aratat ca cheltuielile reclamantei cu onorariul de avocat sunt in cuantum de 1500 lei, insa pentru ca acest onorariu sa constituie cheltuiala de judecata trebuie sa fie stabilit intre creditor si avocat in temeiul unui raport juridic (contractul de asistenta juridica); raportul juridic trebuie sa vizeze strict asistarea si reprezentarea in dos. nr. #####/4/2014 in fata Judecatoriei Sector 4 Bucuresti; sa fie dovedit – dovada se face cu chitanta sau ordin de plata ori cu contractul de asistenta juridica; delegatia nu face dovada onorariului, ci numai a existentei raportului juridic
La dosar sunt depuse 15 chitante a 100 Iei fiecare ( filele 134-148 voi. II dos. fond), chitante pe care nu este specificat nr. dosarului, nu este specificata instanta si nici nr. contractului de asistenta juridica.
Pentru aceste considerente, aaratat ca apreciaza ca in lipsa unor elemente esentiale din care sa rezulte ca plata a fost facuta pentru serviciile prestate in dosarul solutionat de Judecatoria Sector 4, nu s-a facut pe deplin dovada in ceea ce priveste suma de 1500 lei reprezentand onorariul de avocat, motiv pentru care a solicitat inlaturarea acestei cheltieli.
Din aceste motive cheltuielile cu acest proces facute de reclamanta ( creditoarea debitoarei-parate ##### ########) si care sunt pe deplin dovedite, sunt – taxa judiciara de timbru in cuantum de 3502,23 lei, taxa de timbru in cuantum de 875 lei – Total 4377,23 lei.
Fata de aceste aspectetrebuie sa se aiba in vedere faptul ca, in procesul de partaj, partile au o dubla calitate, de reclamanti si de parati, iar solutia pronuntata cu privire la iesirea din indiviziune este deopotriva in interesul tuturor. Prin urmare, daca ambele parti efectueaza cheltuieli in legatura cu procesul, se impune compensarea lor in raport de valoarea pretentiilor admise si eventual obligarea partii care a facut cheltuieli mai mici la suportarea diferentei respective.
Temeiul de drept: art. 466 si urm. C.pr.civ.
Apelul ce vizeaza exclusiv cheltuielile de judecata este scutita de la plata taxei judiciare de timbru, in conformitate cu prevederile art. 28 din OUG nr. 80/2013.
Intimata parata ##### ########, prin intampinarea formulata, a solicitat admiterea apelului.
Intimata Asociatia de Proprietari #### ###, prin intampinare, a solicitat respingerea apelului ca neintemeiat, intrucat aceste cheltuieli de judecata ca nu erau necesare daca paratii ar fi fost de buna-credinta si ar fi solutionat pe cale amiabila acest litigiu , insa la 24 iunie 2014, dupa ramanerea definitiva a deciziei penale nr. ###/A/2014, in dosarul Curtii de Apel Bucuresti in dosarul #####/4/2013, paratii s-au prezentat la B.N.P. ###### ########## pentru a incheia actul de lichidare a regimului comunitatii legale autentificat sub nr.1199 din 24. iunie 2014 la B.N.P. ###### ##########, intre ##### ######## si ##### ########## stabilind ca bunul ce face obiectul actului de partaj a fost dobandit in cota de 75% pentru sot si 25% pentru sotie, tocmai pentru a nu putea nici unul dintre creditori sa recupereze creanta.Astfel, a trebuit sa solicite in instanta si anulara actului de partaj care nu ne putea fi opozabil tocmai fiind incheiat pentru a frauda creditorii si sub sechestrul asigurator instituit de #######.
In drept, art. 205 si urmatoarele din N.C.P.C.
In apel nu s-au administrat probe noi.
Analizand sentinta civila apelata prin prisma motivelor de apel formulate si a prevederilor legale incidente in cauza, tribunalul a admis apelul pentru urmatoarele considerente:
In ceea ce priveste critica referitoare la obligarea apelantului-parat la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanta, din solutia pronuntata, de declarare a inopozabilitatii actului de partaj incheiat de catre apelant impreuna cu intimata-parata, rezulta ca si apelantul este parte cazuta in pretentii. Acestuia ii incumba culpa procesuala in declansarea litigiului intrucat prin incheierea actului atacat a creat situatia litigioasa ce a fost solutionata prin hotararea atacata.
In consecinta, in mod corect prima instanta l-a obligat la cheltuieli de judecata catre reclamanta, fiind astfel aplicate prevederile art. 453 C.p.c.
Nu poate fi primita critica apelantului referitoare la onorariul de avocat datorat intimatei-reclamante intrucat la dosar sunt depuse exemplarele originale ale chitantelor de plata a onorariului.
In ceea ce priveste obligarea la plata cheltuielilor de judecata catre intervenienta, sunt incidente prevederile art. 679 al. 2 C.civ. potrivit carora creditorii coproprietarilor intervin pe cheltuiala lor in partajul cerut de un alt creditor, astfel ca intervenienta Asociatia de Proprietari ### ###, sos. Berceni nr. 49, intervenient in proces in calitate de creditor personal al intimatei-parte ##### ########, nu poate pretinde cheltuieli de judecata de la apelantul-parat.
Pentru aceste considerente, tribunalul a admis apelul si a schimbat in parte sentinta apelata in sensul ca a inlaturat dispozitia referitoare la obligarea paratului la plata sumei de 4252,23 lei cheltuieli de judecata catre intervenienta, mentinand restul dispozitiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul-parat ##### ########## domiciliat in sector 4, Bucuresti, #### ########### ### ##, ### ###, ### #, ### #, ap. 96 impotriva Sentintei civile nr. ####/05.07.2016 pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti in dosarul nr. #####/4/2014 in contradictoriu cu intimata-intervenienta in nume propriu Asociatia de Proprietari ### ###, Soseaua Berceni nr. 49 cu sediul in sector 4, Bucuresti, Sos. Berceni, nr. 49, cu intimata-parata ##### ######## domiciliata in sector 4, Bucuresti, #### ########### ### ##, ### ###, ### #, ### #, ap. 96 si cu intimata-reclamanta Asociatia de Proprietari ### ###, str. Panselelor nr. 12 cu sediul in sector 4, Bucuresti, #### ########### ### ##, ### ###, ### # , avand ca obiect „actiune oblica-partaj bunuri comune”.
Schimba in parte sentinta apelata in sensul ca inlatura dispozitia referitoare la obligarea paratului la plata sumei de 4252,23 lei cheltuieli de judecata catre intervenienta. Mentine restul dispozitiilor.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi 12.05.2017.
JUDECATOR, JUDECATOR. GREFIER,
######## ######## ###### ###### ###### ####### ########
Red. ###
Tehn.##/6.11.2017
JS 4 – JUD. ####### ######
Ex. 6