Invocarea nulitatii absolute a unui antecontract de vanzare-cumparare

Invocarea nulitatii absolute a unui antecontract de vanzare-cumparare

Nulitatea este, in esenta, mijlocul juridic care isi propune sa restabileasca incalcarea cerintelor legale la momentul incheierii actului juridic. Argumentul ca elementele ulterioare incheierii actului juridic pot contura scopul ilicit urmarit de parti la incheierea acestuia contravine principiilor generale in materie de nulitate absoluta a contractelor care imprima particularitati de abordare in analiza. In speta, cauzele de nulitate absoluta a antecontractelor de vanzare-cumparare invocate precum neindeplinirea obligatiei asumate de catre promitentul vanzator, vanzarea aceluiasi bun la un pret inferior, incheierea in aceleasi conditii si a altor contracte straine de prezenta cauza, lipsa de diligenta a reprezentantului apelantei pentru recuperarea sumei achitate in temeiul antecontractului nu au putut fi retinute de instanta suprema.

Cesiunea creantei dintr-un contract de credit. Conditii si efecte in raport cu natura juridica a contractului

Cesiunea creantei dintr-un contract de credit. Conditii si efecte in raport cu natura juridica a contractului
Simpla modalitate de garantare a rambursarii unui credit, in sensul instituirii unui drept de ipoteca in favoarea bancii, nu transforma contractul de credit imobiliar – destinat cumpararii unui imobil in scop personal – in contract de credit ipotecar, intrucat legea speciala nr. 190/1999 instituie in art. 2 alin. (1) lit. c) doua conditii cumulative pentru existenta unui credit ipotecar, respectiv: pe langa necesitatea garantarii rambursarii creditului cu un drept de ipoteca si cerinta ca obiectul contractului sa il constituie realizarea de investitii imobiliare cu destinatie locativa sau alta destinatie.
Prin urmare, in cazul cesionarii unei creante ce provine dintr-un contract de credit imobiliar, care se supune dispozitiilor Codului Civil de la 1864, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 24 – art. 281 din Legea nr. 190/1999.

Contract de ipoteca. Desfiintarea titlului constituitorului ipotecii. Consecinte

In cazul constatarii nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare a unui imobil ipotecat de catre cumparator in favoarea bancii, nu este aplicabila teoria anularii actului subsecvent, ci aceea a incetarii contractului, ca urmare a faptului ca un contract de ipoteca nu mai poate exista cat timp constituitorul ipotecii si-a pierdut titlul in baza caruia a fost incheiat contractul de ipoteca. In situatia pierderii titlului de catre constituitorul ipotecii, banca nu este in situatia dobanditorului de buna-credinta (pentru ca nu a cumparat imobilul) pentru a beneficia, in continuare, de existenta ipotecii asupra imobilului respectiv.

Cerere in constatarea dreptului de superficie. Conditii si efecte

Suprapunerea dreptului de proprietate asupra unui teren apartinand unei persoane cu dreptul de proprietate asupra constructiei apartinand unei alte persoane nu da nastere, prin ea insasi, unui drept de superficie, in absenta unui act juridic (conventie) sau fapt juridic (uzucapiune, prescriptie achizitiva) care sa-l constituie ori a unei dispozitii legale pe care  sa se intemeieze.
In cazul in care reclamantul a edificat, in baza unei conventii de folosinta asupra terenului proprietatea paratului, o constructie, cu acordul acestuia – nascandu-se in acest mod dreptul de proprietate al reclamantului asupra casei de locuit si dreptul de folosinta asupra terenului proprietatea paratului -, este evident ca intre parti a existat o conventie cu privire la constituirea dreptului de superficie, deoarece numai proprietarul terenului poate exprima valabil un astfel de acord.
In conditiile in care prezumtia de proprietate asupra constructiei in favoarea proprietarului terenului, instituita de art. 492 C. civ., a fost rasturnata, este incidenta teza a II-a a art. 492 C. civ., care sta la baza dreptului de superficie, fiind exclusa aplicarea, in speta, a tezei I a aceluiasi articol, referitoare la dreptul de proprietate al proprietarului terenului asupra constructiilor edificate pe pamantul sau.