Realizarea unei distinctii intre beneficiarii despagubirilor contravine dispozitiilor art.16 din Constitutie

Posted on Updated on by alinCategorii:decizii de neconstitutionalitate, practica judiciara, proprietate, restituiri

Realizarea unei distinctii intre cele doua categorii de beneficiari ai despagubirilor, sub aspectul modalitatii de evaluare a imobilelor, in conditiile in care valoarea unui imobil este aceeasi, indiferent de destinatarul despagubirilor ce se acorda pentru acesta, nu isi gaseste nicio justificare prin prisma interpretarii date de Curtea Constitutionala principiului egalitatii si nediscriminarii, contravenind dispozitiilor art.16 din Legea fundamentala

DECIZIA nr.189 din 18 martie 2021 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.219/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania

Publicata in Monitorul Oficial nr.466 din 04.05.2021

Valer Dorneanu – presedinte

Cristian Deliorga – judecator

Marian Enache – judecator

Daniel Marius Morar – judecator

Mona-Maria Pivniceru – judecator

Gheorghe Stan – judecator

Livia Doina Stanciu – judecator

Elena-Simina Tanasescu – judecator

Varga Attila – judecator

Valentina Barbateanu – magistrat-asistent

            Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.

  1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.219/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, exceptie ridicata din oficiu de Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a civila in Dosarul nr.36366/3/2018 si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr.2242D/2020.
  2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
  3. Presedintele dispune sa se faca apelul si in Dosarele nr.2243D/2020, nr.2244D/2020, nr.2245D/2020, nr.2246D/2020, nr.2247D/2020, nr.2248D/2008, nr.2249D/2020, nr.2250D/2020, nr.2400D/2020, nr.2470D/2020 si nr.2503D/2020, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a acelorasi prevederi de lege, ridicata din oficiu de Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a civila in Dosarele nr.36366/3/2018, nr.38833/3/2018, nr.39119/3/2018, nr.39389/3/2018, nr.40081/3/2018, nr.40259/3/2018, nr.41069/3/2018, nr.3925/3/2020, nr.7718/3/2020 si nr.30264/3/2018, precum si de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor in Dosarul nr.3005/120/2019 al Curtii de Apel Ploiesti – Sectia I civila si in Dosarul nr.16352/3/2018 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie.
  4. La apelul nominal, se prezinta, pentru Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, domnul Radu Alexandru Ghencea, consilier juridic in cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, entitate care asigura Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, avand delegatie de reprezentare depusa la dosarele cauzei. De asemenea, in Dosarul nr.2244D/2020, raspunde domnul Teodor Rafael-Stefanescu, in calitate de mandatar al partii Gheorghe-Carol Rafael[1]Stefanescu. Se constata lipsa celorlalte parti. Procedura de citare este legal indeplinita.
  5. Avand in vedere obiectul exceptiei de neconstitutionalitate in dosarele mai sus mentionate, Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea Dosarelor nr.2243D/2020, nr.2244D/2020, nr.2245D/2020, nr.2246D/2020, nr.2247D/2020, nr.2248D/2008, nr.2249D/2020, nr.2250D/2020, nr.2400D/2020, nr.2470D/2020 si nr.2503D/2020 la Dosarul nr.2242D/2020. Reprezentantii partilor si cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, in temeiul dispozitiilor art.53 alin.(5) din Legea nr.47/1992, dispune conexarea Dosarelor nr.2243D/2020, nr.2244D/2020, nr.2245D/2020, nr.2246D/2020, nr.2247D/2020, nr.2248D/2008, nr.2249D/2020, nr.2250D/2020, nr.2400D/2020, nr.2470D/2020 si nr.2503D/2020 la Dosarul nr.2242D/2020, care a fost primul inregistrat.
  6. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, care solicita admiterea exceptiei, reiterand argumentele expuse in fata instantelor care au sesizat Curtea Constitutionala, consemnate in scris in dosarele acestora.
  7. Mandatarul partii Gheorghe-Carol Rafael-Stefanescu depune la dosar concluzii scrise, in care precizeaza, in esenta, ca este benefica actualizarea sistemului de calcul al despagubirilor, noua modalitate nefiind de natura sa conduca la prelungirea excesiva a duratei procesului si nici sa genereze un val de procese pentru recalcularea despagubirilor deja stabilite, de vreme ce legea civila nu se aplica retroactiv.
  8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind ca prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art.1 alin.(3) si (5), art.16, art.21 si art.147 alin.(4). Considera, totodata, ca sunt neintemeiate criticile prin raportare la dispozitiile art.44, art.53 si art.111 din Legea fundamentala. In esenta, arata, in ceea ce priveste neconcordanta cu dispozitiile art.1 alin.(3) si (5) din Constitutie, ca textul de lege supus controlului de constitutionalitate este neclar si imprevizibil, ca urmare a nerespectarii normelor de tehnica legislativa, prin inversarea regulii cu exceptia de la aceasta in ceea ce priveste alegerea grilei notariale prin raportare la care se evalueaza imobilul. De asemenea, prin calcularea despagubirilor in functie de grila notariala in vigoare in anul precededent emiterii deciziei de compensare de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, se ajunge ca valoarea despagubirilor sa depinda de anumite imprejurari aleatorii, cum ar fi durata procesului civil sau disponibilitatea Comisiei Nationale de a emite decizia de compensare. Referitor la neconstitutionalitatea textului de lege criticat prin raportare la dispozitiile art.16 din Legea fundamentala, invoca cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, in sensul ca este discriminatorie stabilirea a doua sisteme de evaluare a imobilelor, in functie de calitatea persoanei care solicita despagubiri. De asemenea, considera ca se nesocoteste si dreptul la un proces echitabil, prin aceea ca instanta de judecata nu va putea solutiona cauza pe fond, intrucat stabilirea despagubirilor se face in functie de grila notariala valabila pentru anul precedent emiterii deciziei de catre Comisia Nationala, ceea ce inseamna ca evaluarea imobilelor va depinde de atitudinea Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, care este parat in procesele formulate de persoanele indreptatite in temeiul Legii nr.165/2013, ramanand la latitudinea sa momentul la care va emite decizia, moment in functie de care vor fi evaluate imobilele si stabilite despagubirile corespunzatoare. In fine, sustine ca se incalca si dispozitiile art.147 alin.(4) din Constitutie, referitoare la forta obligatorie a deciziilor Curtii Constitutionale, intrucat, din cronologia procesului legislativ, rezulta ca Legea nr.219/2020 a fost adoptata cu intentia de a eluda cele statuate de instanta de control constitutional prin Decizia nr.725 din 7 octombrie 2020.

CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:

  1. Prin Incheierile din 17 noiembrie 2020, 19 noiembrie 2020 si 4 decembrie 2020, pronuntate in Dosarele nr.36366/3/2018, nr.36366/3/2018, nr.38833/3/2018, nr.39119/3/2018, nr.39389/3/2018, nr.40081/3/2018, nr.40259/3/2018, nr.41069/3/2018, nr.3925/3/2020, nr.7718/3/2020 si nr.30264/3/2018, nr.3005/120/2019 si nr.16352/3/2018, Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a civila, Curtea de Apel Ploiesti – Sectia I civila si Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.219/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania. Exceptia a fost ridicata din oficiu de Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a civila si de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor in cauze avand ca obiect solutionarea unor cereri de acordare a dreptului la masurile compensatorii reglementate de Legea nr.165/2013 si obligarea Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea deciziilor de compensare si stabilirea de catre instanta a punctelor aferente valorii imobilului preluat abuziv.
  2. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se sustine, in esenta, incalcarea prevederilor art.147 alin.(4) din Constitutie, referitor la obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale, ca urmare a nesocotirii celor statuate de instanta de contencios constitutional in Decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, prin care s-a constatat ca Legea privind adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.72/2020 pentru suspendarea aplicarii prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 si pentru instituirea unor masuri tranzitorii este neconstitutionala in ansamblul sau. Legea nr.219/2020 a reluat solutia legislativa a carei neconstitutionalitate a fost constatata prin decizia mentionata, fiind adoptata fara sa se mai astepte publicarea deciziei in Monitorul Oficial. Adoptarea, prin Legea nr.219/2010, intr[1]o maniera urgenta, a modificarilor aduse prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 a condus la ignorarea considerentelor Deciziei nr.725 din 7 octombrie 2020 prin care s-a constatat neconstitutionalitatea Legii privind adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.72/2020 in raport cu principiul egalitatii in drepturi, prin instituirea unei diferentieri pe criterii arbitrare, sub aspectul modalitatii de evaluare a imobilelor, intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica, si anume intre persoanele indreptatite la masuri reparatorii in temeiul legislatiei reparatorii anterioare, pe de o parte, si persoanele care au dobandit, in temeiul unor contracte cu titlu oneros, drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietatii, pe de alta parte. Constatarea neconstitutionalitatii articolului unic a Legii privind adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.72/2020 instituia obligatia legiuitorului de a nu adopta un text identic cu cel care a facut deja obiectul controlului de constitutionalitate si a fost declarat neconstitutional.
  3. In privinta incalcarii art.1 alin.(5) din Constitutie, se sustine ca modificarea adusa prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 nu are caracter clar si este imprevizibila, avand o argumentatie in totala contradictie cu efectele pe care textul modificat se preconizeaza a le produce. Astfel, neclaritatea textului decurge din stabilirea, sub denumirea de exceptie, a regulii privind evaluarea imobilelor, respectiv utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de catre Comisia Nationala, in dosarele in care se acorda masuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia. Legea califica exceptii aceste situatii care sunt, in fapt, regula in materia solutionarii dosarelor administrative privind acordarea masurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv, statuand in mod neclar utilizarea unei grile valabile pe anul precedent emiterii deciziei de catre Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor. Se arata ca, in conditiile accesului la instanta deja valorificat in temeiul art.33-35 Legea nr.165/2013 de catre titularii drepturilor, instantele vor fi puse in imposibilitatea alegerii unei anumite grile notariale in raport de care sa se efectueze evaluarea, nefiind cunoscut momentul la care Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor va emite ulterior decizia de compensare, durata de judecata a acestor cauze depasind de regula doi ani, inclusiv in calea de atac a apelului. Dificultatea de aplicare a textului va conduce la imposibilitatea valorificarii efective a dreptului de catre cei interesati in fata instantelor de judecata. Concomitent, instantele nu pot adopta solutii in sensul pronuntarii doar asupra obligatiei Comisiei Nationale de a emite deciziile de compensare, lasand la latitudinea acesteia calculul cuantumului punctajului cuvenit. Deciziile Curtii Constitutionale referitoare la art.21 din Legea nr.165/2013 fac referire in mod constant la faptul ca instantele au obligatia de a se pronunta pe fond in privinta cererilor de stabilire a valorii imobilelor si, in mod corespunzator, a punctajului aferent. Acelasi aspect, al obligarii instantelor de a se pronunta pe fondul cererilor de stabilire a punctelor de acordat reiese si din jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, astfel cum rezulta din Decizia nr.XX din 2007 pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii.
  4. Din perspectiva incalcarii normelor de tehnica de legislativa, se arata, totodata, ca legea utilizeaza doua modalitati de evaluare a imobilelor pentru care se acorda despagubiri, prin raportare atat la grila notariala valabila la data intrarii in vigoare a Legii nr.165/2013, cat si la grila notariala valabila pentru anul precedent emiterii deciziei de catre Comisia Nationala. Aceasta reglementare este neclara, deoarece consacra o regula, insotita de o exceptie care se aplica in marea majoritate a situatiilor si care, in realitate, nu constituie o exceptie.
  5. In contradictie cu expunerea de motive, care priveste doar modificarea art.31 din Legea nr.165/2013 prin adaugarea alin.(31) in sensul instituirii obligatiei Autoritatii Nationael pentru Restituirea Proprietatilor sa emita un singur titlu de plata pentru detinatorii de puncte care sunt persoane certificate de entitati desemnate de statul roman sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de resedinta, ca supravietuitor al Holocaustului, modificarea art.21 alin.(6) din lege, schimbarea modalitatii de evaluare nu determina decat prelungirea in fiecare dosar administrativ/dosar aflat pe rolul instantelor a procedurii de evaluare cu o perioada de timp necunoscuta.
  6. Se sustine ca textul criticat va conduce, totodata, la declansarea unui val de litigii in cadrul carora persoane carora le-au fost deja solutionate dosarele administrative, prin emiterea deciziilor de compensare de Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, fie in cadrul procedurii administrative, fie in temeiul hotararilor judecatoresti pronuntate, sa solicite acordarea diferentei de valoare. Prin modificarea dupa numai sapte ani de la adoptare, a prevederilor referitoare la modalitatea de evaluare de despagubirilor, se anihileaza orice garantie privind durata sau rezultatul procedurilor, care practic sunt impuse a fi reluate de legiuitor fara o minima justificare. Or, cata vreme legiuitorul a adoptat o anumita modalitate de evaluare, prin utilizarea unui criteriu stabil de-a lungul timpului, anume valoarea din grila notariala a anului 2013, aplicabila pentru toate persoanele solicitante ale masurilor reparatorii, schimbarea survenita dupa sapte ani de aplicare a acestei legi si inlocuirea cu valori variabile de la an la an, fara o justificare rezonabila, care nu se bazeaza pe nicio decizie a Curtii Constitutionale ori a Curtii Europene a Drepturilor care sa se fi pronuntat in privinta neconformitatii criteriului stabilit cu Legea fundamentala ori cu Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, imprima un caracter imprevizibil modificarilor aduse textului, punand persoanele implicate in proceduri administrative in situatii incerte, pe viitor putand sa se astepte oricand ca legiuitorul sa modifice legea in functie de interese care scapa oricarei logice si juridice intelegeri. Se incalca astfel principiul stabilitatii/securitatii raporturilor juridice.
  7. In privinta incalcarii art.111 alin.(1) teza a doua din Constitutie, se arata ca modificarea legislativa criticata are implicatii foarte largi si impovaratoare asupra bugetului de stat, prin urmare era obligatorie solicitarea unei informari din partea Guvernului. Totodata, in considerarea dispozitiilor art.15 din Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr.69/2020 republicata si a deciziei Curtii Constitutionale nr.331/2019, fiind vorba de o initiativa a carei adoptare poate atrage majorarea cheltuielilor bugetare, initiatorii ar fi trebuit sa prezinte fisa financiara prevazuta la art.15 din Legea nr.500/2002 privind finantelor publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
  8. Curtea de Apel Ploiesti – Sectia I civila considera exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata. In acest sens, arata ca opinia sa nu poate si nu trebuie sa fie contrara celor statuate de Curtea Constitutionala, astfel incat precizeaza ca prevederile art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013, astfel cum a fost modificat prin art.I din Legea nr.219/2020, sunt contrare dispozitiilor art.16 privind egalitatea in drepturi, art.21 privind accesul liber la justitie, art.44 privind dreptul de proprietate privata si art.53 alin.(2) privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau a unor libertati consacrate in Constitutie.
  9. Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie considera exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, fiind incalcate dispozitiile art.16 din Constitutie
  10. Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
  11. Presedintele Camerei Deputatilor, Presedintele Senatului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinand incheierile de sesizare, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile scrise depuse, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

  1. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
  2. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.219/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1011 din data de 30 octombrie 2020, avand urmatorul continut: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, in considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului si a categoriei de folosinta la data preluarii acestuia. Prin exceptie, in dosarele in care se acorda masuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzactionat dupa preluarea abuziva de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de catre Comisia Nationala. Evaluarea se exprima in puncte. Un punct are valoarea de un leu.”
  3. In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art.1 alin.(3) si (5) referitoare la caracteristicile statului roman si la principiul legalitatii, art.21 privind accesul liber la justitie, art.44 privind dreptul de proprietate privata si art.53 alin.(2) privind restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati, art.111 alin.(1) teza a doua privind informarea Parlamentului de catre Guvern si art.147 alin.(4) privind efectele deciziilor Curtii Constitutionale.
  4. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca solutia legislativa criticata a mai format obiect al controlului de constitutionalitate, exercitat de Curtea Constitutionala in temeiul art.146 lit.a) teza intai din Constitutie. Astfel, prin Decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.959 din 19 octombrie 2020, Curtea a admis obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.72/2020 pentru suspendarea aplicarii prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania si instituirea unor masuri tranzitorii, constatand incalcarea dispozitiilor art.16 din Constitutie.
  5. Continutul normativ al prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013, vizate de suspendarea dispusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.72/2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.412 din 19 mai 2020, era cel stabilit prin Legea nr.22/2020 pentru modificarea Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania si pentru completarea articolului 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.221 din 18 martie 2020. Potrivit acestuia, evaluarea imobilului care face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de catre Comisia Nationala.
  6. Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.72/2020, s-a dispus suspendarea aplicarii art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 in redactarea precizata, pana la data de 1 martie 2021. Totodata, pe perioada suspendarii, prin aceeasi ordonanta de urgenta s-a prevazut revenirea la solutia legislativa anterioara adoptarii Legii nr.22/2020, potrivit careia evaluarea imobilelor pentru care se acorda despagubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a Legii nr.165/2013, in considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului si a categoriei de folosinta la data preluarii acestuia.
  7. Prin articolul unic din Legea de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.72/2020, care a format obiectul controlului exercitat de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, precitata, a fost modificat implicit art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013, urmand ca, pe perioada suspendarii, evaluarea imobilelor pentru care se acorda despagubiri sa se faca diferentiat, prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a Legii nr.165/2013, in considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului si a categoriei de folosinta la data preluarii acestuia – in dosarele in care se acorda masuri compensatorii altor persoane decat titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau mostenitorii legali ori testamentari ai acestuia -, respectiv prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de catre Comisia Nationala – in dosarele in care se acorda masuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzactionat dupa preluarea abuziva de stat a imobilului.
  8. Prin decizia mentionata, Curtea a retinut, in esenta, (paragrafele 53 si 54), ca realizarea unei distinctii intre cele doua categorii de beneficiari ai despagubirilor, sub aspectul modalitatii de evaluare a imobilelor, in conditiile in care valoarea unui imobil este aceeasi, indiferent de destinatarul despagubirilor ce se acorda pentru acesta, nu isi gaseste nicio justificare prin prisma interpretarii date de Curtea Constitutionala principiului egalitatii si nediscriminarii, contravenind dispozitiilor art.16 din Legea fundamentala. In acest sens, Curtea a observat ca, in ceea ce priveste persoanele in patrimoniul carora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obtine masurile reparatorii, legiuitorul a realizat deja o diferentiere fata de titularii originari ai dreptului de proprietate si de mostenitorii acestora, prin faptul ca a reglementat exclusiv posibilitatea acordarii unei despagubiri constand intr-un numar de puncte egal cu suma dintre pretul platit pentru tranzactionarea dreptului de proprietate si un procent de 15% din diferenta pana la valoarea imobilului, excluzand, asadar, atat posibilitatea restituirii in natura, cat si cea a compensarii integrale prin puncte, pe considerentul ca masurile de preluare abuziva s-au rasfrant, direct sau indirect, doar asupra titularilor dreptului si mostenitorilor acestora. In consecinta, Curtea a constatat ca criteriul utilizat de legiuitor pentru stabilirea modalitatii de evaluare a imobilelor este unul pur subiectiv, care nu are nicio legatura cu beneficiarii despagubirilor, si, prin urmare, contrar prevederilor art.16 din Constitutie.
  9. Ulterior publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a Deciziei nr.725 din 7 octombrie 2020, a intrat in vigoare Legea nr.219/2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1011 din 30 octombrie 2020, care, prin art.I pct.1, a mentinut, de principiu, solutia legislativa a carei neconstitutionalitate a fost constatata de Curtea Constitutionala, consacrand o modalitate de reglementare similara celei cuprinse in Legea privind adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.72/2020 – in sensul ca a instituit acelasi dublu standard in privinta modalitatii de evaluare a bunului imobil, in functie de calitatea persoanei careia i se acorda masuri compensatorii -, solutie legislativa asupra careia Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin decizia mai sus mentionata.
  10. Potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constitutie, deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, astfel ca, in situatia in care instanta de control constitutional a constatat neconstitutionalitatea unei anumite solutii legislative in controlul a priori de constitutionalitate, nu este permis ca aceasta sa devina parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constitutionala s-a pronuntat. Or, in cazul de fata, ulterior publicarii in Monitorul Oficial a Deciziei nr.725 din 20 octombrie 2020, Legea nr.219/2020 a intrat in vigoare si a transpus in dreptul pozitiv o solutie legislativa care conserva viciul de neconstitutionalitate al art.I pct.1 din Legea privind adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.72/2020. O asemenea reglementare este contrara Deciziei nr.725 din 7 octombrie 2020 si, prin urmare, nesocoteste art.147 alin.(4) din Constitutie.
  11. Ca urmare a constatarii, prin prisma efectului general obligatoriu al deciziei sale anterioare, a viciului de neconstitutionalitate determinat de incalcarea dispozitiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentala, in acord cu jurisprudenta sa in materie, Curtea nu va mai analiza criticile de neconstitutionalitate ce vizeaza fondul reglementarii (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr.619 din 11 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.6 din 4 ianuarie 2017, Decizia nr.140 din 13 martie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.377 din 14 mai 2019, paragraful 84, sau Decizia nr.58 din 12 februarie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.205 din 13 martie 2020, paragraful 62, decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, precitata, paragraful 56).
  12. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

Decide:

            Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata din oficiu de Tribunalul Bucuresti – Sectia a III[1]a civila in Dosarele nr.36366/3/2018, nr.38833/3/2018, nr.39119/3/2018, nr.39389/3/2018, nr.40081/3/2018, nr.40259/3/2018, nr.41069/3/2018, nr.3925/3/2020, nr.7718/3/2020 si nr.30264/3/2018 si de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor in Dosarul nr.3005/120/2019 al Curtii de Apel Ploiesti – Sectia I civila si in Dosarul nr.16352/3/2018 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie si constata ca prevederile art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.219/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania sunt neconstitutionale.

            Definitiva si general obligatorie.

            Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Tribunalului Bucuresti – Sectia a III-a civila, Curtii de Apel Ploiesti – Sectia I civila si Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.            

Pronuntata in sedinta din data de 18 martie 2021

sursa ROMÂNIA (ccr.ro)

alin