Partajul. Succesiuni. Transmisiunea si partajul mostenirii
TITLUL IV: Transmisiunea si partajul mostenirii
CAPITOLUL I: Transmisiunea mostenirii
SECTIUNEA 1: Dispozitii generale
Art. 1100: Notiunile de optiune succesorala si de succesibil
(1)Cel chemat la mostenire in temeiul legii sau al vointei defunctului poate accepta mostenirea sau poate renunta la ea.
(2)Prin succesibil se intelege persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a putea mosteni, dar care nu si-a exercitat inca dreptul de optiune succesorala.
Art. 1101: Caracterele juridice ale optiunii
Sub sanctiunea nulitatii absolute, optiunea succesorala este indivizibila si nu poate fi afectata de nicio modalitate.
Art. 1102: Vocatia multipla la mostenire
(1)Mostenitorul care, in baza legii sau a testamentului, cumuleaza mai multe vocatii la mostenire are, pentru fiecare dintre ele, un drept de optiune distinct.
(2)Legatarul chemat la mostenire si ca mostenitor legal isi va putea exercita optiunea in oricare dintre aceste calitati. Daca, desi nu a fost incalcata rezerva, din testament rezulta ca defunctul a dorit sa diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului ca mostenitor legal, acesta din urma poate opta doar ca legatar.
Art. 1103: Termenul de optiune succesorala
(1)Dreptul de optiune succesorala se exercita in termen de un an de la data deschiderii mostenirii.
(2)Termenul de optiune curge:
a)de la data nasterii celui chemat la mostenire, daca nasterea s-a produs dupa deschiderea mostenirii;
b)de la data inregistrarii mortii in registrul de stare civila, daca inregistrarea se face in temeiul unei hotarari judecatoresti de declarare a mortii celui care iasa mostenirea, afara numai daca succesibilul a cunoscut faptul mortii sau hotararea de declarare a mortii la o data anterioara, caz in care termenul curge de la aceasta din urma data;
c)de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca legatul sau, daca testamentul cuprinzand acest legat este descoperit dupa deschiderea mostenirii;
d)de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca legatura de rudenie pe care se intemeiaza vocatia sa la mostenire, daca aceasta data este ulterioara deschiderii mostenirii.
(3)Termenului prevazut la alin. (1) i se aplica prevederile cuprinse in cartea a VI-a referitoare la suspendarea si repunerea in termenul de prescriptie extinctiva.
Art. 1104: Prorogarea termenului
(1)In cazul in care succesibilul a cerut intocmirea inventarului anterior exercitarii dreptului de optiune succesorala, termenul de optiune nu se va implini mai devreme de doua luni de la data la care i se comunica procesul-verbal de inventariere.
(2)Pe durata efectuarii inventarului, succesibilul nu poate fi considerat mostenitor, cu exceptia cazului in care a acceptat mostenirea.
Art. 1105: Retransmiterea dreptului de optiune
(1)Mostenitorii celui care a decedat fara a fi exercitat dreptul de optiune succesorala il exercita separat, fiecare pentru partea sa, in termenul aplicabil dreptului de optiune privind mostenirea autorului lor.
(2)In cazul prevazut la alin. (1), partea succesibilului care renunta profita celorlalti mostenitori ai autorului sau.
SECTIUNEA 2: Acceptarea mostenirii
Art. 1106: Libertatea acceptarii mostenirii
Nimeni nu poate fi obligat sa accepte o mostenire ce i se cuvine.
Art. 1107: Acceptarea mostenirii de catre creditori
Creditorii succesibilului pot accepta mostenirea, pe cale oblica, in limita indestularii creantei lor.
Art. 1108: Felurile acceptarii
(1)Acceptarea poate fi expresa sau tacita.
(2)Acceptarea este expresa cand succesibilul isi insuseste explicit titlul sau calitatea de mostenitor printr-un inscris autentic sau sub semnatura privata.
(3)Acceptarea este tacita cand succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea sa ii faca decat in calitate de mostenitor.
Art. 1109: Inregistrarea actelor de acceptare
In situatia in care acceptarea este facuta printr-un inscris autentic, declaratia de acceptare se va inscrie in registrul national notarial, tinut in format electronic, potrivit legii.
Art. 1110: Actele cu valoare de acceptare tacita
(1)Actele de dispozitie juridica privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra mostenirii atrag acceptarea tacita a acesteia. Sunt astfel de acte:
a)instrainarea, cu titlu gratuit sau oneros, de catre succesibil a drepturilor asupra mostenirii;
b)renuntarea, chiar gratuita, in folosul unuia sau mai multor mostenitori determinati;
c)renuntarea la mostenire, cu titlu oneros, chiar in favoarea tuturor comostenitorilor sau mostenitorilor subsecventi.
(2)De asemenea, pot avea valoare de acceptare tacita a mostenirii actele de dispozitie, administrare definitiva ori folosinta a unor bunuri din mostenire.
(3)Actele de conservare, supraveghere si de administrare provizorie nu valoreaza acceptare, daca din imprejurarile in care acestea s-au efectuat nu rezulta ca succesibilul si-a insusit prin ele calitatea de mostenitor.
(4)Sunt considerate a fi de administrare provizorie actele de natura urgenta a caror indeplinire este necesara pentru normala punere in valoare, pe termen scurt, a bunurilor mostenirii.
Art. 1111: Declaratia de neacceptare
Succesibilul care intentioneaza sa indeplineasca un act ce poate avea semnificatia acceptarii mostenirii, dar care doreste ca prin aceasta sa nu fie considerat acceptant, trebuie sa dea in acest sens, anterior indeplinirii actului, o declaratie autentica notariala.
Art. 1112: Prezumtia de renuntare
(1)Este prezumat, pana la proba contrara, ca a renuntat la mostenire succesibilul care, desi cunostea deschiderea mostenirii si calitatea lui de succesibil, ca urmare a citarii sale in conditiile legii, nu accepta mostenirea in termenul prevazut la art. 1.103. Citatia trebuie sa cuprinda, sub sanctiunea nulitatii acesteia, pe langa elementele prevazute de Codul de procedura civila, si precizarea ca, daca succesibilul nu isi exercita dreptul de a accepta mostenirea in termenul prevazut la art. 1.103, va fi prezumat ca renunta la mostenire.
(2)Prezumtia de renuntare opereaza numai daca citatia i-a fost comunicata succesibilului cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea termenului de optiune succesorala.
Art. 1113: Reducerea termenului de optiune
(1)Pentru motive temeinice, la cererea oricarei persoane interesate, un succesibil poate fi obligat, cu aplicarea procedurii prevazute de lege pentru ordonanta presedintiala, sa isi exercite dreptul de optiune succesorala inauntrul unui termen stabilit de instanta judecatoreasca, mai scurt decat cel prevazut la art. 1.103.
(2)Succesibilul care nu opteaza in termenul stabilit de instanta judecatoreasca este considerat ca a renuntat la mostenire.
Art. 1114: Efectele acceptarii
(1)Acceptarea consolideaza transmisiunea mostenirii realizata de plin drept la data decesului.
(2)Mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal raspund pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia.
(3)Legatarul cu titlu particular nu este obligat sa suporte datoriile si sarcinile mostenirii. Prin exceptie, el raspunde pentru pasivul mostenirii, insa numai cu bunul sau bunurile ce formeaza obiectul legatului, daca:
a)testatorul a dispus in mod expres in acest sens;
b)dreptul lasat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o mostenire culeasa de catre testator si nelichidata inca; in acest caz, legatarul raspunde pentru pasivul acelei universalitati;
c)celelalte bunuri ale mostenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor si sarcinilor mostenirii.
(4)In cazul instrainarii bunurilor mostenirii dupa deschiderea acesteia, bunurile intrate in patrimoniul succesoral prin efectul subrogatiei pot fi afectate stingerii datoriilor si sarcinilor mostenirii.
Art. 1115: Intocmirea inventarului
(1)Succesibilii, creditorii mostenirii si orice persoana interesata pot cere notarului competent sa dispuna efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, toate cheltuielile care se vor face in acest scop fiind in sarcina mostenirii.
(2)Daca succesibilii sau persoanele care detin bunuri din patrimoniul succesoral se opun, efectuarea inventarului este dispusa de catre instanta judecatoreasca de la locui deschiderii mostenirii.
(3)Inventarul se efectueaza de catre persoana desemnata prin acordul succesibililor si al creditorilor sau, in lipsa unui asemenea acord, de catre persoana desemnata fie de notar, fie, dupa caz, de instanta de judecata competenta.
Art. 1116: Procesul-verbal de inventariere
(1)Procesul-verbal de inventariere cuprinde enumerarea, descrierea si evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau in posesia defunctului la data deschiderii mostenirii.
(2)Bunurile a caror proprietate este contestata se vor mentiona separat.
(3)In inventar se cuprind mentiuni privind pasivul succesoral.
(4)Bunurile mostenirii care se gasesc in posesia altei persoane vor fi inventariate cu precizarea locului unde se afla si a motivului pentru care se gasesc acolo.
(5)In cazul in care, cu ocazia inventarierii, se va gasi vreun testament lasat de defunct, acesta va fi vizat spre neschimbare si va fi depus in depozit la biroul notarului public.
(6)Inventarul se semneaza de cel care l-a intocmit, de succesibilii aflati la locul inventarului, iar in lipsa acestora sau in cazul refuzului lor de a semna, inventarul va fi semnat de 2 martori.
Art. 1117: Masurile speciale de conservare a bunurilor
(1)Daca exista pericol de instrainare, pierdere, inlocuire sau distrugere a bunurilor, notarul va putea pune bunurile sub sigiliu sau le va preda unui custode.
(2)Poate fi numit custode, cu acordul tuturor celor interesati, unul dintre succesibili, iar in caz contrar, o alta persoana aleasa de catre notar.
(3)In cazul in care conservarea bunurilor mostenirii necesita anumite cheltuieli, acestea vor fi facute, cu incuviintarea notarului, de catre custodele prevazut la alin. (1) sau, in lipsa custodelui, de un curator special, numit de notar pentru administrarea bunurilor.
(4)Bunurile date in custodie sau in administrare se predau pe baza de proces-verbal semnat de notar si de custode sau curator. Daca predarea are loc concomitent cu inventarierea, se va face mentiune in procesul-verbal, un exemplar al acestuia predandu-se custodelui sau curatorului.
(5)Custodele sau curatorul este obligat sa restituie bunurile si sa dea socoteala notarului asupra cheltuielilor de conservare sau administrare a acestor bunuri la finalizarea procedurii succesorale sau atunci cand notarul considera necesar.
(6)Oricine se considera vatamat prin inventarul intocmit sau prin masurile de conservare si administrare luate de notarul public poate face plangere la instanta judecatoreasca competenta.
Art. 1118: Masurile speciale privind sumele de bani si alte valori
(1)Daca in timpul efectuarii inventarului se vor gasi sume de bani, hartii de valoare, cecuri sau alte valori, se vor depune in depozitul notarial sau la o institutie specializata, facandu-se mentiune despre aceasta si in procesul-verbal de inventariere.
(2)Din sumele de bani gasite la inventariere se vor lasa mostenitorilor sau celor care locuiau cu defunctul si gospodareau impreuna cu acesta sumele necesare pentru:
a)intretinerea persoanelor ce erau in sarcina celui decedat, pentru maximum 6 luni;
b)plata sumelor datorate in baza contractelor individuale de munca sau pentru plata asigurarilor sociale;
c)acoperirea cheltuielilor pentru conservarea si administrarea bunurilor mostenirii.
Art. 1119: Acceptarea fortata
(1)Succesibilul care, cu rea-credinta, a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donatie supusa raportului ori reductiunii este considerat ca a acceptat mostenirea, chiar daca anterior renuntase la ea. El nu va avea insa niciun drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse si, dupa caz, va fi obligat sa raporteze ori sa reduca donatia ascunsa fara a participa la distribuirea bunului donat.
(2)Mostenitorul aflat in situatia prevazuta la alin. (1) este tinut sa plateasca datoriile si sarcinile mostenirii proportional cu cota sa din mostenire, inclusiv cu propriile sale bunuri.
SECTIUNEA 3: Renuntarea la mostenire
Art. 1120: Forma renuntarii
(1)Renuntarea la mostenire nu se presupune, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1.112 si art. 1.113 alin. (2).
(2)Declaratia de renuntare se face in forma autentica la orice notar public sau, dupa caz, la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, in conditiile si limitele prevazute de lege.
(3)Pentru informarea tertilor, declaratia de renuntare se va inscrie, pe cheltuiala renuntatorului, in registrul national notarial, tinut in format electronic, potrivit legii.
Art. 1121: Efectele renuntarii
(1)Succesibilul care renunta este considerat ca nu a fost niciodata mostenitor.
(2)Partea renuntatorului profita mostenitorilor pe care i-ar fi inlaturat de la mostenire sau celor a caror parte ar fi diminuat-o daca ar fi acceptat mostenirea.
Art. 1122: Renuntarea frauduloasa
(1)Creditorii succesibilului care a renuntat la mostenire in frauda lor pot cere instantei revocarea renuntarii in ceea ce ii priveste, insa numai in termen de 3 luni de la data la care au cunoscut renuntarea.
(2)Admiterea actiunii in revocare produce efectele acceptarii mostenirii de catre succesibilul debitor numai in privinta creditorului reclamant si in limita creantei acestuia.
Art. 1123: Revocarea renuntarii
(1)In tot cursul termenului de optiune, renuntatorul poate revoca renuntarea, daca mostenirea nu a fost deja acceptata de alti succesibili care au vocatie la partea care i-ar reveni, dispozitiile art. 1.120 aplicandu-se in mod corespunzator.
(2)Revocarea renuntarii valoreaza acceptare, bunurile mostenirii fiind preluate in starea in care se gasesc si sub rezerva drepturilor dobandite de terti asupra acelor bunuri.
Art. 1124: Termenul de prescriptie
Dreptul la actiunea in anularea acceptarii sau renuntarii se prescrie in termen de 6 luni, calculat in caz de violenta de la incetarea acesteia, iar in celelalte cazuri din momentul in care titularul dreptului la actiune a cunoscut cauza de nulitate relativa.
SECTIUNEA 4: Sezina
Art. 1125: Notiune
Pe langa stapanirea de fapt exercitata asupra patrimoniului succesoral, sezina le confera mostenitorilor sezinari si dreptul de a administra acest patrimoniu si de a exercita drepturile si actiunile defunctului.
Art. 1126: Mostenitorii sezinari
Sunt mostenitori sezinari sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati.
Art. 1127: Dobandirea sezinei de catre mostenitorii legali nesezinari
(1)Mostenitorii legali nesezinari dobandesc sezina numai prin eliberarea certificatului de mostenitor, dar cu efect retroactiv din ziua deschiderii mostenirii.
(2)Pana la intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii, mostenitorul legal nesezinar nu poate fi urmarit in calitate de mostenitor.
Art. 1128: Intrarea legatarului universal sau cu titlu universal in stapanirea mostenirii
(1)Legatarul universal poate cere intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii de la mostenitorii rezervatari. Daca asemenea mostenitori nu exista sau refuza, legatarul universal intra in stapanirea mostenirii prin eliberarea certificatului de mostenitor.
(2)Legatarul cu titlu universal poate cere intrarea in stapanirea de fapt a mostenirii de la mostenitorii rezervatari sau, dupa caz, de la legatarul universal intrat in stapanirea mostenirii ori de la mostenitorii legali nerezervatari care au intrat in stapanirea mostenirii, fie de drept, fie prin eliberarea certificatului de mostenitor. Daca asemenea mostenitori nu exista sau refuza, legatarul cu titlu universal intra in stapanirea mostenirii prin eliberarea certificatului de mostenitor.
Art. 1129: Predarea legatului cu titlu particular
Legatarul cu titlu particular intra in posesia obiectului legatului din ziua in care acesta i-a fost predat de bunavoie sau, in lipsa, din ziua depunerii la instanta a cererii de predare.
SECTIUNEA 5: Petitia de ereditate
Art. 1130: Persoanele care pot obtine recunoasterea calitatii de mostenitor
Mostenitorul cu vocatie universala sau cu titlu universal poate obtine oricand recunoasterea calitatii sale de mostenitor contra oricarei persoane care, pretinzand ca se intemeiaza pe titlul de mostenitor, poseda toate sau o parte din bunurile din patrimoniul succesoral.
Art. 1131: Efectele recunoasterii calitatii de mostenitor
(1)Recunoasterea calitatii de mostenitor il obliga pe detinatorul fara titlu al bunurilor din patrimoniul succesoral la restituirea acestor bunuri cu aplicarea regulilor prevazute la art. 1635-1649.
(2)In privinta actelor juridice incheiate intre detinatorul fara titlu al bunurilor succesorale si terti, dispozitiile art. 960 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
SECTIUNEA 6: Certificatul de mostenitor
Art. 1132: Notiune
Certificatul de mostenitor se elibereaza de catre notarul public si cuprinde constatari referitoare la patrimoniul succesoral, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum si alte mentiuni prevazute de lege.
Art. 1133: Efecte
(1)Certificatul de mostenitor face dovada calitatii de mostenitor, legal sau testamentar, precum si dovada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa succesorala, in cota care se cuvine fiecaruia.
(2)In vederea stabilirii componentei patrimoniului succesoral, notarul public procedeaza, mai intai, la lichidarea regimului matrimonial.
Art. 1134: Nulitatea
Cei care se considera vatamati in drepturile lor prin eliberarea certificatului de mostenitor pot cere instantei judecatoresti constatarea sau, dupa caz, declararea nulitatii acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii.
CAPITOLUL II: Mostenirea vacanta
Art. 1135: Notiune
(1)Daca nu sunt mostenitori legali sau testamentari, mostenirea este vacanta.
(2)Daca prin legat s-a atribuit numai o parte a mostenirii si nu exista mostenitori legali ori vocatia acestora a fost restransa ca efect al testamentului lasat de defunct, partea din mostenire ramasa neatribuita este vacanta.
Art. 1136: Administrarea provizorie a bunurilor mostenirii
(1)Cat timp mostenirea nu a fost acceptata sau daca succesibilul nu este cunoscut, notarul public competent poate sa numeasca un curator special al mostenirii, pentru apararea drepturilor mostenitorului eventual, avand drepturile si indatoririle de administrare prevazute la art. 1117 alin. (3)-(5).
(2)In cazurile prevazute la alin. (1), actiunile impotriva mostenirii se vor indrepta impotriva unui curator special, numit de notarul public competent, la cererea reclamantului.
(3)Daca exista indicii ca mostenirea urmeaza a fi declarata vacanta, notarul public competent incunostinteaza si organul care reprezinta comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul.
Art. 1137: Somarea succesibililor
(1)Daca in termen de un an si 6 luni de la deschiderea mostenirii nu s-a infatisat niciun succesibil, notarul, la cererea oricarei persoane interesate, ii va soma pe toti succesibilii, printr-o publicatie facuta la locul deschiderii mostenirii, la locul unde se afla imobilele din patrimoniul succesoral, precum si intr-un ziar de larga circulatie, pe cheltuiala mostenirii, sa se infatiseze la biroul sau in termen de cel mult doua luni de la publicare.
(2)Daca niciun succesibil nu se prezinta in termenul fixat in publicatie, notarul va constata ca mostenirea este vacanta.
Art. 1138: Dreptul de a culege mostenirea vacanta
Mostenirile vacante revin comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii si intra in domeniul lor privat. Este considerata nescrisa orice dispozitie testamentara care, fara a stipula transmiterea bunurilor mostenirii, urmareste sa inlature aceasta regula.
Art. 1139: Intrarea in stapanirea mostenirii vacante si raspunderea pentru pasiv
(1)Comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul intra in stapanirea de fapt a mostenirii de indata ce toti succesibilii cunoscuti au renuntat la mostenire ori, la implinirea termenului prevazut la art. 1.137, daca niciun mostenitor nu este cunoscut. Mostenirea se dobandeste retroactiv de la data deschiderii sale.
(2)Comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul suporta pasivul mostenirii vacante numai in limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral.
Art. 1140: Desfiintarea vacantei mostenirii
Daca, desi s-a constatat vacanta mostenirii, exista mostenitori, atunci acestia pot exercita petitia de ereditate impotriva comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului.
CAPITOLUL III: Amintirile de familie
Art. 1141: Bunurile care constituie amintiri de familie
(1)Constituie amintiri de familie bunurile ce au apartinut membrilor familiei si stau marturie istoriei acesteia.
(2)Sunt incluse in aceasta categorie bunuri precum corespondenta purtata de membrii familiei, arhivele familiale, decoratiile, armele de colectie, portretele de familie, documentele, precum si orice alte bunuri cu semnificatie morala deosebita pentru respectiva familie.
Art. 1142: Regimul juridic al amintirilor de familie
(1)Mostenitorii pot iesi din indiviziune cu privire la bunurile care constituie amintiri de familie numai prin partaj voluntar.
(2)In cazul in care nu se realizeaza partajul voluntar, bunurile care constituie amintiri de familie raman in indiviziune.
(3)Pe durata indiviziunii, prin acordul mostenitorilor sau, in lipsa acestuia, prin hotararea instantei, amintirile de familie sunt depozitate in interesul familiei la unul ori mai multi dintre mostenitori sau in locul convenit de ei.
(4)Mostenitorul desemnat ca depozitar poate revendica bunurile care constituie amintiri de familie de la cel care le detine pe nedrept, dar nu le poate instraina, imprumuta sau da in locatiune fara acordul unanim al coindivizarilor.
CAPITOLUL IV: Partajul succesoral si raportul
SECTIUNEA 1: Dispozitii generale referitoare la partajul succesoral
Art. 1143: Starea de indiviziune
(1)Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Mostenitorul poate cere oricand iesirea din indiviziune, chiar si atunci cand exista conventii sau clauze testamentare care prevad altfel.
(2)Dispozitiile art. 669-686 se aplica si partajului succesoral in masura in care nu sunt incompatibile cu acesta.
Art. 1144: Partajul voluntar
(1)Daca toti mostenitorii sunt prezenti si au capacitate de exercitiu deplina, partajul se poate realiza prin buna invoiala, in forma si prin actul pe care partile le convin. Daca printre bunurile succesorale se afla imobile, conventia de partaj trebuie incheiata in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
(2)Daca nu sunt prezenti toti mostenitorii ori daca printre ei se afla minori sau persoane puse sub interdictie judecatoreasca ori persoane disparute, atunci se vor pune sigilii pe bunurile mostenirii in cel mai scurt termen, iar partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protectia persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa ori privitoare la persoanele disparute.
Art. 1145: Masuri conservatorii
Bunurile mostenirii pot sa faca obiectul unor masuri conservatorii, in tot sau in parte, la cererea persoanelor interesate, in conditiile legii.
SECTIUNEA 2: Raportul donatiilor
Art. 1146: Notiune
(1)Raportul donatiilor este obligatia pe care o au intre ei sotul supravietuitor si descendentii defunctului care vin efectiv si impreuna la mostenirea legala de a readuce la mostenire bunurile care le-au fost donate fara scutire de raport de catre cel ce lasa mostenirea.
(2)In lipsa de stipulatie contrara din partea donatorului, cei mentionati la alin. (1) sunt obligati la raport numai daca ar fi avut vocatie concreta la mostenirea defunctului in cazul in care aceasta s-ar fi deschis la data donatiei.
Art. 1147: Scutirea de raport a renuntatorului la mostenirea legala
(1)In caz de renuntare la mostenirea legala, descendentul sau sotul supravietuitor nu mai are obligatia de raport, putand pastra liberalitatea primita in limitele cotitatii disponibile.
(2)Prin stipulatie expresa in contractul de donatie, donatarul poate fi obligat la raportul donatiei si in cazul renuntarii la mostenire. In acest caz, donatarul va readuce la mostenire numai valoarea bunului donat care depaseste partea din bunurile defunctului la care ar fi avut dreptul ca mostenitor legal.
Art. 1148: Persoanele care pot cere raportul donatiei
Dreptul de a cere raportul il au numai descendentii si sotul supravietuitor, precum si, pe cale oblica, creditorii personali ai acestora.
Art. 1149: Caracterul personal al obligatiei de raport
(1)Mostenitorul datoreaza raportul numai pentru donatiile pe care le-a primit personal de la donator.
(2)Daca descendentul donatarului vine in nume propriu la mostenirea donatorului, nu este obligat sa raporteze donatia facuta ascendentului sau, chiar daca a acceptat mostenirea acestuia din urma.
(3)Descendentul care vine la mostenire prin reprezentare succesorala este obligat sa raporteze donatia primita de la defunct de catre ascendentul sau pe care il reprezinta, chiar daca nu l-a mostenit pe acesta din urma.
Art. 1150: Exceptiile de la obligatia de raport
(1)Nu sunt supuse raportului:
a)donatiile pe care defunctul le-a facut cu scutire de raport. Scutirea poate fi facuta prin chiar actul de donatie sau printr-un act ulterior, intocmit in una dintre formele prevazute pentru liberalitati;
b)donatiile deghizate sub forma unor instrainari cu titlu oneros sau efectuate prin persoane interpuse, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca cel care a lasat mostenirea a urmarit un alt scop decat scutirea de raport;
c)darurile obisnuite, donatiile remuneratorii si, in masura in care nu sunt excesive, sumele cheltuite pentru intretinerea sau, daca este cazul, pentru formarea profesionala a descendentilor, a parintilor sau a sotului si nici cheltuielile de nunta, in masura in care cel care lasa mostenirea nu a dispus altfel;
d)fructele culese, veniturile scadente pana in ziua deschiderii mostenirii si echivalentul banesc al folosintei exercitate de donatar asupra bunului donat.
(2)De asemenea, raportul nu este datorat nici in cazul in care bunul donat a pierit fara culpa donatarului. Cu toate acestea, daca bunul a fost reconstituit prin folosirea unei indemnizatii incasate ca urmare a pieirii sale, donatarul este tinut sa faca raportul bunului in masura in care indemnizatia a servit la reconstituirea acelui bun. In cazul in care indemnizatia nu a fost utilizata in acest scop, ea insasi este supusa raportului. Daca indemnizatia rezulta dintr-un contract de asigurare, aceasta se raporteaza numai in masura in care depaseste cuantumul total al primelor platite de donatar.
Art. 1151: Modul de efectuare a raportului
(1)Raportul se face prin echivalent. Este considerata ca nescrisa dispozitia care impune donatarului raportul in natura.
(2)Cu toate acestea, donatarul poate efectua raportul in natura daca la data cererii de raport este inca proprietarul bunului si nu l-a grevat cu o sarcina reala si nici nu l-a dat in locatiune pentru o perioada mai mare de 3 ani.
(3)Raportul prin echivalent se poate realiza prin preluare, prin imputatie sau in bani.
(4)Raportul prin preluare se realizeaza prin luarea din masa succesorala de catre mostenitorii indreptatiti la raport a unor bunuri, pe cat posibil de aceeasi natura si calitate cu cele care au format obiectul donatiei, tinand seama de cotele succesorale ale fiecaruia.
(5)In cazul raportului prin imputatie, valoarea donatiei se scade din partea mostenitorului obligat la raport.
(6)In cazul raportului in bani, cel obligat la raport va depune la dispozitia celorlalti mostenitori o suma de bani care reprezinta diferenta dintre valoarea bunului donat si partea din aceasta valoare ce corespunde cotei sale succesorale.
Art. 1152: Caile de realizare a raportului
(1)Raportul se realizeaza in cadrul partajului, prin buna invoiala sau pe cale judecatoreasca.
(2)Raportul cerut de unul dintre mostenitori profita si celorlalti mostenitori indreptatiti sa solicite raportul, cu exceptia celor care au renuntat in mod expres la raport.
Art. 1153: Evaluarea bunului in cazul raportului prin echivalent
(1)In vederea efectuarii raportului prin echivalent, se ia in considerare valoarea bunului donat la momentul judecatii, tinandu-se insa cont de starea lui in momentul donatiei, din care se scade valoarea, la momentul judecatii, a sarcinilor asumate prin contractul de donatie.
(2)Daca bunul a fost instrainat de donatar anterior cererii de raport, se tine seama de valoarea lui la data instrainarii. Daca bunul donat a fost inlocuit cu altul, se tine cont de valoarea, la data raportului, a bunului intrat in patrimoniu si de starea lui la momentul dobandirii. Totusi, daca devalorizarea bunului intrat in patrimoniu era inevitabila la data dobandirii, in virtutea naturii sale, inlocuirea bunului nu este luata in considerare.
(3)Sumele de bani sunt supuse indexarii in raport cu indicele inflatiei, corespunzator perioadei cuprinse intre data intrarii lor in patrimoniul donatarului si data realizarii raportului.
Art. 1154: Ameliorarile si degradarile bunului donat in cazul raportului in natura
(1)Donatarul are dreptul sa recupereze, proportional cu cotele succesorale, cheltuielile rezonabile pe care le-a facut cu lucrarile adaugate, precum si cu lucrarile autonome necesare si utile pana la data raportului.
(2)Totodata, donatarul este raspunzator de toate degradarile si deteriorarile care au micsorat valoarea bunului ca urmare a faptei sale culpabile.
(3)Donatarul poate retine bunul pana la plata efectiva a sumelor ce ii sunt datorate pentru cheltuielile prevazute la alin. (1), afara de cazul in care creanta lui se compenseaza cu despagubirile pe care le datoreaza potrivit alin. (2).
SECTIUNEA 3: Plata datoriilor
Art. 1155: Plata pasivului. Exceptiile de la divizarea de drept a pasivului mostenirii
(1)Mostenitorii universali si cu titlu universal contribuie la plata datoriilor si sarcinilor mostenirii proportional cu cota succesorala ce ii revine fiecaruia.
(2)Inainte de partajul succesoral, creditorii ale caror creante provin din conservarea sau din administrarea bunurilor mostenirii ori s-au nascut inainte de deschiderea mostenirii pot cere sa fie platiti din bunurile aflate in indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silita asupra acestor bunuri.
(3)Regula divizarii de drept a pasivului succesoral nu se aplica daca:
a)obligatia este indivizibila;
b)obligatia are ca obiect un bun individual determinat ori o prestatie determinata asupra unui astfel de bun;
c)obligatia este garantata cu o ipoteca sau o alta garantie reala, caz in care mostenitorul care primeste bunul afectat garantiei va fi obligat pentru tot, insa numai in limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului mostenirii se reduce corespunzator;
d)unul dintre mostenitori este insarcinat, prin titlu, sa execute singur obligatia. In acest caz, daca titlul il reprezinta testamentul, scutirea celorlalti mostenitori constituie o liberalitate, supusa reductiunii daca este cazul.
Art. 1156: Situatia creditorilor personali ai mostenitorilor
(1)Inainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui mostenitor nu pot urmari partea acestuia din bunurile mostenirii.
(2)Creditorii personali ai mostenitorilor si orice persoana ce justifica un interes legitim pot sa ceara partajul in numele debitorului lor, pot pretinde sa fie prezenti la partajul prin buna invoiala sau pot sa intervina in procesul de partaj.
(3)Ceilalti mostenitori pot obtine respingerea actiunii de partaj introduse de catre creditor, platind datoria in numele si pe seama mostenitorului debitor.
(4)Creditorii pot solicita revocarea partajului fara a fi obligati sa dovedeasca frauda copartasilor numai daca, desi au cerut sa fie prezenti, partajul s-a realizat in lipsa lor si fara sa fi fost convocati. In toate celelalte cazuri, actiunea in revocarea partajului ramane supusa dispozitiilor art. 1.562.
(5)Din bunurile mostenirii atribuite la partaj, precum si din cele care le iau locul in patrimoniul mostenitorului, creditorii mostenirii vor fi platiti cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorului.
(6)Dispozitiile alin. (5) sunt aplicabile si legatarilor cu titlu particular ori de cate ori obiectul legatului nu consta intr-un bun individual determinat.
Art. 1157: Regresul intre mostenitori. Insolvabilitatea unuia dintre mostenitori
(1)Mostenitorul universal sau cu titlu universal care, din cauza garantiei reale sau din orice alta cauza, a platit din datoria comuna mai mult decat partea sa are drept de regres impotriva celorlalti mostenitori, insa numai pentru partea din datoria comuna ce revenea fiecaruia, chiar si atunci cand mostenitorul care a platit datoria ar fi fost subrogat in drepturile creditorilor.
(2)Cand unul dintre mostenitorii universali sau cu titlu universal este insolvabil, partea lui din pasivul mostenirii se imparte intre toti ceilalti in proportie cu cotele succesorale ale fiecaruia.
(3)Mostenitorul are dreptul de a cere plata creantelor pe care le are fata de mostenire de la ceilalti mostenitori, ca orice alt creditor al mostenirii. In privinta partii din datorie care ii revine ca mostenitor, dispozitiile art. 1.620-1.624 sunt aplicabile.
Art. 1158: Raportul datoriilor
(1)Daca, la data partajului succesoral, un mostenitor are o datorie certa si lichida fata de mostenire, aceasta se lichideaza prin luare mai putin.
(2)Daca mostenitorul are mai multe datorii fata de mostenire care nu sunt acoperite cu partea sa din bunurile mostenirii, aceste datorii se sting proportional prin raport in limita partii respective.
(3)Raportul nu opereaza in privinta creantei pe care un mostenitor o are fata de mostenire. Insa mostenitorul care este atat creditor, cat si debitor al mostenirii se poate prevala de compensatia legala, chiar daca nu ar fi intrunite conditiile acesteia.
(4)Prin acordul tuturor mostenitorilor, raportul datoriilor se poate realiza si inainte de partajul succesoral.
Art. 1159: Titlurile executorii obtinute impotriva defunctului
Titlurile executorii obtinute impotriva defunctului pot fi executate si impotriva mostenitorilor sai, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.
SECTIUNEA 4: Partajul de ascendent
Art. 1160: Subiecte
Ascendentii pot face partajul bunurilor lor intre descendenti.
Art. 1161: Forme
(1)Partajul de ascendent se poate realiza prin donatie sau prin testament, cu respectarea formelor, conditiilor si regulilor prevazute de lege pentru aceste acte juridice.
(2)Partajul realizat prin donatie nu poate avea ca obiect decat bunurile prezente.
Art. 1162: Cuprins
Daca in partajul de ascendent nu au fost cuprinse toate bunurile mostenirii, bunurile necuprinse se vor partaja conform legii.
Art. 1163: Ineficacitate
(1)Este lovit de nulitate absoluta partajul in care nu s-au cuprins toti descendentii care indeplinesc conditiile pentru a veni la mostenire, fie in nume propriu, fie prin reprezentare succesorala.
(2)Dispozitiile alin. (1) nu se aplica partajului in care nu a fost inclus un descendent care vine la mostenire prin reprezentare succesorala, insa a fost cuprins acela pe care il reprezinta.
(3)Daca prin partajul de ascendent se incalca rezerva succesorala a vreunui descendent sau a sotului supravietuitor, sunt aplicabile dispozitiile privitoare la reductiunea liberalitatilor excesive.