R O M A N I A
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal
Decizia nr. 658/2020
Decizia nr. 658
Sedinta publica din data de 6 februarie 2020
Asupra recursului de fata;
Din examinarea lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:
- Circumstantele cauzei
- Obiectul cererii de chemare in judecata
La data de 07.11.2016 a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal cererea de chemare in judecata, formulata de reclamantii A., B., C., in contradictoriu cu paratul, FONDUL DE GARANTARE A ASIGURATILOR, prin care s-a solicitat pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se dispuna: obligarea paratului la emiterea deciziei de solutionare a cererii de despagubire, inregistrata la Fondul de Garantare a Asiguratilor in data de 04.05.2016.
La termenul de judecata din data de 13.02.2017, reclamantii au formulat si o cerere MODIFICATOARE A CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA, prin care au inteles sa modifice obiectul cererii de chemare in judecata dupa cum urmeaza:
– Inteleg sa conteste Decizia de respingere partiala a cererii acestora de plata a despagubirilor, conform dispozitiilor art. 13 alin. (5) din Legea 213/2015;
– Solicita obligarea Fondului de Garantare a Asiguratilor la comunicarea Deciziei de respingere partiala a cererii acestora de plata a despagubirilor, decizie care pana acest moment nu le-a fost comunicata;
– Admiterea cererii de despagubire, astfel cum aceasta a fost formulata, de catre reclamanti prin cererea de despagubire din data de 04.05.2016, respectiv:
– Catre A., fiul defunctei, suma de 450.000 RON, cu titlu de daune morale;
– Catre B., fiica a defunctei, suma de 450.000 RON, cu titlu de daune morale;
– Catre C., fiica a defunctei, suma de 450.000 RON, cu titlu de daune morale;
- Solutia instantei de fond
Prin sentinta civila nr. 3210 din 18 septembrie 2017 Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, a admis in parte contestatia formulata de reclamantii A., B., C., in contradictoriu cu paratul Fondul de Garantare a Asiguratilor, astfel cum a fost modificata.
A anulat in parte Decizia nr. 4680/06.03.2017, in ce priveste pct. 4, de respingere partiala a cererii de plata.
A obligat paratul la plata catre reclamanti a sumei totale de 300.000 RON, respectiv cate 100.000 RON pentru fiecare, cu titlu de daune morale, suplimentar fata de sumele initial acordate de cate 43.879 RON, pentru fiecare reclamant.
A mentinut in rest, decizia.
- Calea de atac exercitata in cauza
Impotriva hotararii pronuntate de instanta de fond a formulat recurs paratul Fondul de Garantare a Asiguratilor, intemeiat pe motivele de casare prevazute de dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 6 si 8 din C. proc. civ., solicitand admiterea recursului, casarea sentintei recurate si, in rejudecare, sa se respinga in tot contestatia formulata de catre intimatii-reclamanti. A solicitat de asemenea, in temeiul art. 453 C. proc. civ., obligarea intimatilor-reclamanti la plata cheltuielilor de judecata efectuate in legatura cu solutionarea prezentei cauze.
In motivarea recursului, cu privire la motivele de recurs prevazute de art. 488 alin. (1) pct. 6 si 8 C. proc. civ. se arata ca Fondul de garantare a asiguratilor este constituit ca persoana juridica de drept public prin Legea nr. 213/2015 si are ca scop protejarea creditorilor de asigurari de consecintele insolventei unui asigurator, in cazul acesta Societatea D. S.A.. si ca acesta acopera creantele de asigurari in virtutea principiului protectiei consumatorilor produselor si serviciilor de asigurari, iar nu ca obligatii proprii ale sale. Astfel, in ceea ce priveste daunele morale solicitate de reclamanti, mentioneaza ca a avut in vedere data producerii accidentului rutier in discutie, data incheierii contractului de asigurare auto obligatorie (RCA), conditiile pentru asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule intra sub incidenta prevederilor Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse in aplicare cu Ordinul nr. 14/2011 emis de presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
De asemenea, invedereaza ca s-a tinut seama de faptul ca daunele morale nu constituie o sanctiune si nici nu trebuie sa reprezinte o imbogatire fara justa cauza. Astfel, daunele morale se judeca in echitate si trebuie sa asigure o reparatie justa, iar repararea prejudiciului in domeniul daunelor morale trebuie sa urmareasca realizarea unei compensari materiale cu efect in sfera morala, fara a genera venituri nejustificate si fara a conduce la o sanctionare a asiguratorului care, potrivit legii, poate fi obligat si la plata acestui tip de daune. In speta, daunele morale au fost stabilite si acordate, conform „Procedurii de solutionare pe cale amiabila a pretentiilor pecuniare (morale si materiale) izvorate din cazuri de vatamari corporale sau decese”, anexa nr. 2, care constituie procedura interna a Fondului de garantare a asiguratilor intocmita tinand seama de Ghidul Fondului pentru Protectia Victimelor Strazii, acesta din urma constituind un document cu caracter public, fiind accesibil publicului pe site-ul Fondului pentru Protectia Victimelor Straazii si care priveste practica nationala si europeana in materie, sinteza si recomandari pentru solutionarea daunelor morale suferite ca urmare a vatamarii sanatatii si a integritatii corporale ori a decesului persoanelor produse prin accidente de vehicule.
Avand in vedere prevederile Procedurii interne a FGA privind acordarea de daune morale, tinand seama de faptul ca stabilirea prejudiciului moral fiu este supusa unor criterii legale clar si expres determinate, acestea fiind stabilite ca urmare a aplicarii criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cei in cauza in plan fizic, psihic si afectiv, importanta valorilor lezate, masura in care acestea au fost vatamate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele decesului, varsta victimei (nascuta in anul 1938) si varstele fiilor victimei, reclamanti-intimati in prezenta cauza (ale caror date de nastere sunt in anii 1954 – C., 1956 – B. si 1962 – A.). Toate aceste criterii trebuie sa conduca la o apreciere rezonabila, formata pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real efectiv suferit. Astfel, precizeaza ca, la instrumentarea dosarului de dauna si a cererii de plata in discutie, directiile de specialitate si Comisia speciala din cadrul Fondului de garantare a asiguratilor au avut in vedere particularitatile concrete ale cauzei, respectiv: cauzele si imprejurarile evenimentului rutier, varsta victimei la data accidentului, precum si elementele specificate mai sus.
Apreciaza ca, in mod corect, temeinic si legal la acordarea daunelor morale in cuantum de 43.879 RON pentru fiecare dintre cei trei creditori de creanta reclamanti au fost avute in vedere legislatia si jurisprudenta nationala in materie astfel cum a fost sintetizata prin studiul elaborat de Fondul pentru Protectia Victimelor Strazii – un alt astfel de studiu nefiind realizat ulterior, practica societatilor de asigurare/F.G.A. coroborat cu conditiile de trai din Romania, efectul compensatoriu al daunelor morale si ratiunea acordarii acestora si tinand cont de faptul ca Fondul de garantare a asiguratilor nu este asigurator, ci a fost constituit ca persoana juridica de drept public prin Legea nr. 213/2015 – neavand ca reper o jurisprudenta formata in raport de aceasta. De asemenea, subliniaza ca a avut in vedere respectarea principiului egalitatii de tratament in procesul de solutionare a pretentiilor de despagubire formulate de creditorii de asigurare, pentru situatii care prezinta elemente similare, tocmai pentru a evita orice discriminare ori inechitate.
Pe cale de consecinta, considera ca fiind nefondata aprecierea primei instante care a retinut la paginile 9 si 10 din sentinta recurata: „Astfel, in anul 2017, parata are in vedere concluziile Ghidului, care fac referire la anii 2009-2010, fara a proceda la o analiza comparativa si a jurisprudentei din anii 2013-2016, care a suferit modificari majore.
(…) Prin urmare, Curtea va retine ca parata nu se raporteaza la jurisprudenta instantelor de judecata ci sumele acordate de catre parata sunt identice cu alte sume acordate in alte dosare similare (dar in baza procedurii necontencioase), si nu prin raportare la gradul de rudenie. De asemenea, nu s-au avut in vedere criterii precum consecintele accidentului, relatiile de afectivitate dintre victima si copii sai si nici traumele prin care acettia au trecut ca urmare a decesului mamei lor in circumstante atat de grele „.
S-a mai considerat ca motivarea instantei de fond este data cu incalcarea normelor de drept material prevazute de dispozitiile exprese si imperative ale art. 1391 alin. (3) si (4) din C. civ.
- Apararile formulate in cauza
Intimatii-reclamanti A., B. si C. au depus intampinare, prin care solicita respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei recurate, ca fiind temeinica si legala.
- Solutia instantei de recurs
Analizand actele si lucrarile dosarului, precum si sentinta recurata, in raport de motivele de casare invocat, Inalta Curte constata ca recursul declarat de parat este fondat.
Prin Decizia nr. 4680/06.03.2017, FGA a dispus urmatoarele:
„Art. l- Admite cererea de plata nr. x/06.05.2016 formulata de Cab. de Av. E., …, ca imputernicit al petentului, A., …, pentru suma de 43.879,00 RON, cu titlu de daune morale.
Art. 2- Admite cererea de plata nr. x/06.05.2016 formulata de Cab. de Av. E., …, ca imputernicit al petentei, B., …, pentru suma de 43.879.00 RON, cu titlu de daune morale.
Art. 3- Admite cererea de plata nr. x/06.05.2016 formulata de Cab. de Av. E., ca imputernicit al petentei, C., … pentru suma de 43.879.00 RON, cu titlu de daune morale.
Art. 4- Respinge cererea de plata cu privire la suma totala de 1.218.363,00 RON, cate 406.121,00 RON pentru fiecare petent in parte”.
S-a retinut in considerentele deciziei ca la acordarea daunelor morale in cuantumul mentionat prin Decizia nr. 4680/06.03.2017 F.G.A. s-a raportat la sumele consemnate in Ghidul elaborat de Fondul de Protectie a Victimelor Strazii, precum si la legislatia si jurisprudenta nationala in materie, practica societatilor de asigurare/F.G.A. coroborat cu conditiile de trai din Romania.
Instanta de fond a constatat ca parata a recunoscut dreptul reclamantilor la daune morale, critica acestora fiind legata de cuantumul acestora, iar in acest sens a admis in parte contestatia formulata de reclamantii A., B., C., a anulat in parte Decizia nr. 4409/22.02.2017, in ce priveste pct. 4, de respingere partiala a cererii de plata si a obligat paratul la plata catre reclamanti a sumei totale de 300.000 RON, respectiv cate 100.000 RON pentru fiecare, cu titlu de daune morale, suplimentar fata de sumele initial acordate de cate 43.879 RON, pentru fiecare reclamant.
Instanta de fond, in solutionarea cererii, a retinut in considerentele hotararii ca (…)in anul 2017, parata are in vedere concluziile Ghidului, care fac referire la ani 2009-2010, fara a proceda la o analiza comparativa si a jurisprudentei din anii 2013-2016, care a suferit modificari majore. Nivelul daunelor morale a crescut fata de ani 2009-2010 datorita, in mare masura, a cresterii nivelului de constientizare, de catre persoanele indreptatite, a drepturilor ce le revin, dar si a aprecierii de catre instantele de judecata, intr-un mod corect si individual (raportat la fiecare speta), a criteriilor ce reprezinta factorul principal in cuantificarea prejudiciului moral si stabilirea daunelor acordate., retinand totodata ca parata nu se raporteaza la jurisprudenta instantelor de judecata ci, sumele acordate de catre parata sunt identice cu alte sume acordate in alte dosare similare (dar in baza procedurii necontencioase), si nu prin raportare la gradul de rudenie.
Inalta Curte retine ca desi prin decizia contestata paratul, la acordarea daunelor morale in cuantum de 43.879 RON pentru fiecare dintre cei trei creditori de creanta reclamanti a indicat faptul ca au fost avute in vedere legislatia si jurisprudenta nationala in materie astfel cum a fost sintetizata prin studiul elaborat de Fondul pentru Protectia Victimelor Strazii – un alt astfel de studiu nefiind realizat ulterior, practica societatilor de asigurare/F.G.A. coroborat cu conditiile de trai din Romania, efectul compensatoriu al daunelor morale si ratiunea acordarii acestora si tinand cont de faptul ca Fondul de garantare a asiguratilor nu este asigurator, ci a fost constituit ca persoana juridica de drept public prin Legea nr. 213/2015 – neavand ca reper o jurisprudenta formata in raport de aceasta, instanta de fond a cenzurat decizia contestata raportat la jurisprudenta instantelor de judecata, retinand ca paratul nu se raporteaza la aceasta, dar nu a dezvoltat acest motiv cu argumente concrete, cu exemple, care sa confirme si sa demonstreze ca acordarea sumei totale de 300.000 RON, respectiv cate 100.000 RON pentru fiecare dintre reclamanti nu este pur subiectiva.
Astfel, cu privire la motivul de recurs prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. (hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei) invocat de recurentul-parat, Inalta Curte constata ca obligatia instantei de a-si motiva hotararea adoptata, consacrata legislativ in dispozitiile art. 425 C. proc. civ., are in vedere stabilirea in considerentele hotararii a situatiei de fapt expusa in detaliu, incadrarea in drept, examinarea argumentelor partilor si punctul de vedere al instantei fata de fiecare argument relevant, si, nu in ultimul rand rationamentul logico-juridic care a fundamentat solutia adoptata. Aceste cerinte legale sunt impuse de insasi esenta infaptuirii justitiei, iar forta de convingere a unei hotarari judecatoresti rezida din rationamentul logico-juridic clar explicitat si intemeiat pe considerente de drept.
Motivarea hotararii judecatoresti, respectiv a solutiilor pronuntate, trebuie realizata intr-o maniera clara si coerenta, fiind indispensabila pentru exercitarea controlului judiciar de catre instanta ierarhic superioara si constituie o garantie impotriva arbitrariului pentru partile in proces, intrucat le furnizeaza dovada, pe de o parte, ca solicitarile si mijloacele lor de aparare au fost serios examinate de instanta, dar si ca solutiile adoptate de catre instantele judecatoresti se intemeiaza pe un rationament logico-juridic menit sa confere certitudinea ca instanta a pronuntat o solutie justa, in raport cu imprejurarile de fapt ale cauzei si temeiurile de drept aplicabile.
Or, instanta de fond, retinand doar ca paratul nu se raporteaza la jurisprudenta instantelor de judecata si ca sumele acordate de catre parat sunt identice cu alte sume acordate in alte dosare similare, dar fara sa indice in concret ce jurisprudenta a avut in vedere in acest sens si la care se raporteaza atunci cand cenzureaza decizia emisa de catre parat, conduce la aprecierea ca sentinta civila pronuntata nu respecta disp. art. 22 alin. (2) si art. 425 C. proc. civ., nefiind clare ratiunile avute in vedere de catre instanta de fond, precum si elementele de natura a fundamenta puterea de convingere si a exclude arbitrariul modalitatii in care instanta de fond a aplicat legislatia relevanta pentru faptele cauzei.
Pentru aceste motive, Inalta Curte, in temeiul art. 496 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6 si art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 si in vederea respectarii principiului dublului grad de jurisdictie, va admite recursul si va casa sentinta recurata, trimitand cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
In rejudecare, instanta de fond urmeaza ca in analiza contestatiei impotriva Deciziei nr. 4680/06.03.2017 emisa de catre paratul Fondul de Garantare a Asiguratilor, care face obiectul cauzei dedusa judecatii, sa indice in mod concret considerentele avute in vedere la solutionarea cererii de chemare in judecata, jurisprudenta la care se raporteaza si motivele retinute cu privire la modalitatea de stabilire si de calcul a daunelor morale solicitate in cauza.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de paratul Fondul de Garantare a Asiguratilor impotriva sentintei civile nr. 3210 din 18 septembrie 2017 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal.
Caseaza sentinta recurata si trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 6 februarie 2020.