Avand in vedere ca mostenirea defunctului S__G___ a fost acceptata atat de catre sotia sa supravietuitoare F_F_, cat si de catre descendentii sai de gradul I, cotele fiecaruia din masa succesorala se vor determina potrivit regulilor cuprinse in art. 971 alin.1 Cod civil, 972 alin.1 lit.a Cod civil si 975 alin.3 Cod civil. Astfel, sotul supravietuitor este chemat la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali, inclusiv cu clasa intai a descendentilor, prevazuta in art.964 alin.1 lit. a Cod civil, caz in care cota acestuia este de un sfert din mostenire, iar cota descendentilor este jumatate din trei sferturi din mostenire, fiecare.
Decizie din 28 iunie 2021 1863/2021
Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2021:003.______
Dosar nr. ___
R O M A N I A
TRIBUNALUL BUCURESTI
SECTIA A-III-A CIVILA
Decizia civila nr. 1863/A
Sedinta publica de la 28 Iunie 2021
Completul compus din:
PRESEDINTE C___ V____
Judecator A___ G___
Grefier G____ Z____
Pe rol se afla solutionarea apelurilor declarate de apelanta reclamanta F___ F___ si de apelantii parati E___ E___ E__ E__ B___ B__ B___ D__ D___ impotriva sentintei civile nr. 9133/18.12.2019 pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, in dosarul nr. __ in contradictoriu cu intimatii parati C___ C___ si A___ A__, avand ca obiect succesiune.
La apelul nominal facut in sedinta publica s-au prezentat apelanta reclamanta prin avocat N___, apelantul parat E___ E___ E____ E__ personal, legitimat cu actul de identitate, B__ B___ B___ personal si asistata de avocat Minusa T___ cu imputernicire avocatiala la fila 24 dosar si apelanta parata D__ D___ prin avocat Atanasov M___ N___ care cu imputernicire avocatiala la dosar, lipsind celelalte parti.
Procedura de citare nu este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
Avocatul conventional al apelantei reclamante B___ B__ B___ depune la dosar dovada imposibilitatii de prezentare de la termenul anterior.
Tribunalul ia act ca avocatul conventional al apelantei reclamante B__ B__ B___ depune la dosar dovada imposibilitatii de prezentare de la termenul anterior.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori probe de administrat, tribunalul constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe apeluri, urmand ca exceptia inadmisibilitatii invocata prin intampinare sa fie avuta in vedere de catre instanta la momentul solutionarii apelurilor, nefiind o exceptie veritabila.
Apelanta reclamanta F__ F____ prin avocat, astfel cum s-a expus prin motivele de apel, arata ca a criticat hotararea cu privire la modalitatea de impartire, solicitand ca partajarea sa se faca in principal in natura, apreciind ca exista aceasta varianta iar la momentul solutionarii cererii nu a fost avuta in vedere. De asemenea, arata ca a criticat hotararea si cu privire la pasivul succesoral. Pe fond, s-a criticat cota parte si retinerea calitatii de mostenitor inclusiv a unei parti din mostenire retinuta in sarcina lui A__ A__ care din punctul sau de vedere, astfel cum reiese din actele depuse la dosar si-ar fi vandut cota parte de mostenire anterior solutionarii procesului de partaj, iar instanta de fond nu a tinut cont de acest aspect. solicita admiterea apelului.
Avocatul conventional al apelantilor parati E___ E___ E___ E__ B___ B__ B___ arata ca a criticat prin apelul principal ca imobilul asupra caruia se solicita partajarea faptul ca acest imobil are iesire la doua strazi si este comod partajabil in natura, nefiind niciun dubiu sub acest aspect. Arata ca, din cuprinsul cererii de chemare in judecata este clar ca a fost invocata existenta unei simulatii si apreciaza ca, desi nu s-a constituit intr-un petit al cererii, judecatorul fondului in exercitarea rolului activ avea obligatia sa solicite reclamantilor sa precizeze daca inteleg sa invoce simulatia ca pe un capat de cerere distinct si in cazul in care acestia isi insuseau acest aspect sa puna in discutia partilor si sa solicite timbrarea acestuia si judecarea. Este fara putinta de tagada ca a existat o simulatie perfecta. Arata ca exista actul public semnat de catre toti coindivizarii, semnat de catre toti comostenitorii care acestia vand numitului Vaduva o suprafata de teren si, concomitent cu existenta acestui inscris public exista inscrisul redactat si semnat de doamna Cioi__ care spune clar ca terenul pe care l-au vandut este parte din acea mostenire si ca l-au vandut cu acordul fratilor. Nu exista niciun dubiu ca aceasta a incasat toti banii. Nu contesta calitatea de mostenitor a acesteia, ci dreptul de a mai primi cota parte din mostenire, atata vreme cat aceasta a fost incasata. Pentru acest motiv, solicita admiterea apelului, trimiterea cauzei la instanta de fond pentru judecarea simulatiei, pentru timbrarea acesteia si solutionarea ei, apreciind ca acest aspect are un impact major asupra cotei, nefiind corect, moral si legal ca doamna Cioi___ sa primeasca de doua ori contravaloarea cotei parti indivize din succesiune. Pe de alta parte si D__ D___ a fost semnatara acestor inscrisuri, nefiind niciun dubiu ca partile litigante au fost prezente si au semnat acele doua inscrisuri, respectiv cel public si care reprezinta vointa partilor.
Apelanta parata D__ D___ prin avocat, avand cuvantul, referitor la apelul declarat de reclamanta F__ F__ si de apelantii parati E___ E__ si B__ B__ acestia asa cum au sustinut si oral si astfel cum s-a solicitat si prin cererea de apel, respectiv calcularea pasivului succesoral, arata ca a invocat dispozitiile art. 445 C__ si a considerat ca este inadmisibil ca instanta de apel sa se pronunte pe aceasta cerere, aceasta fiind exclusiv prevazuta prin art. 442-444 C__ de catre instanta de fond. Cererea privind completarea hotararii fondului ar fi putut fi efectuata doar pe calea aceasta, respectiv formularea unui cereri la instanta de fond prin care instanta ar fi trebuit sa se pronunte asupra activului succesoral. In ceea ce priveste simulatia, daca aceasta ar fi admisa, ar profita inclusiv partii pe care o reprezinta, intrucat contravaloarea cotei sale ar creste, dar teoretic aceasta cerere este inadmisibila, intrucat este formulata direct in apel, iar potrivit Codului de procedura civila este inadmisibila intrucat in apel nu se pot formula cereri noi si nu se pot schimba calitatea partilor. Referitor la modalitatea de partajare, desi doresc partajarea in natura, in dovedirea acestei cereri nu sunt decat sustinerile avocatilor , nefiind depusa parerea unui specialist, dar analizand, terenul are 493 mp si sunt edificate doua constructii, astfel ca nu poate fi impartit in trei in natura. Mai mult decat atat, considera ca impotriva vointei partii pe care o reprezinta s-a atribuit acest bun in natura, aceasta dispozitie nefiind legala. Aceasta situatie dintre parti treneaza de mult timp, partile nu vorbesc, ca s-a incercat o solutionare amiabila a cauzei, dar nu s-a putut, asa incat valoarea terenului ar fi cu mult diminuata prin aceasta partajare. Pentru aceste considerente, considera ca apelurile nu sunt fondate. Cu privire la apelul sau, arata ca a criticat faptul ca instanta de fond a atribuit prin hotarare bunul in natura catre partile care au solicitat la acel moment acest lucru cu obligatia acestora de plata a sultelor, asa incat, solicitarea sa fiind atribuirea provizoriu mai intai pentru ca partile sa poata sa depuna dovada posibilitatii de plata a sultelor corespunzatoare si ulterior o hotarare definitiva de atribuire a bunului. Cu cheltuieli de judecata.
Apelanta reclamanta F___ F__ prin avocat, solicita respingerea apelului declarat de apelanta M__, apreciind ca aceasta critica formulata reprezinta o executare a hotararii judecatoresti.
Avocatul conventional al apelantilor parati E___ E__ E__ E___ B___ B__ B___ arata ca nu a formulat o cerere noua in cadrul apelului cu privire la existenta simulatiei, ci doar s-a sustinut ca in virtutea rolului activ judecatorul este dator sa descifreze vointa partilor. Daca partile la momentul respectiv asa au inteles sa formuleze cererea, considerand ca subseintelege sa doamna Cioi__ si-a luat partea. Solicita respingerea apelului declarat de apelanta M__ pentru considerentele sustinute de Avocatul conventional al apelantilor parati E__ E__ E__ E__ B__ B__ B__
Tribunalul retine cauza in pronuntare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelurilor civile de fata a constatat urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti la data de 23.01.2018, sub nr. __ reclamanta F__ F__ in contradictoriu paratii E__ E__ E___ E__ B__ B__ B___ C__ C___, D__ D___ si A__ A____, a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate deschisa succesiunea autorului S___ I__ I___, decedat la data de 22.02.1969, calitatea de mostenitori, sa se stabileasca compunerea masei succesorale si cotele ce li se cuvin, sa se constate deschisa succesiunea autorului S___ G___ decedat la data de 23.01.2017, calitatea de mostenitori, stabilirea compunerii masei succesorale si cotele ce li se cuvin, sa se dispuna iesirea din indiviziune asupra masei succesorale ramasa de pe urma autorilor si atribuirea catre reclamanta a acesteia in natura.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca autorul sau S____ I__ I___ a decedat in data de 22.02.1969 in Bucuresti, sector 5, iar mostenitori ai acestuia au ramas: S___ G___fiu; C__ C___-fiu, D__ D____ – fiica; A______ A____-fiica.
Reclamanta a precizat ca masa succesorala de pe urma acestui defunct era formata din cota de 5/8 din imobilul situat in ____ sector 6, compus din teren in suprafata de 456 mp 492 mp in fapt si constructia din paianta, care nu mai exista in prezent deoarece s-a autodemolat din cauza uzurii.
Reclamanta a aratat faptul ca, acest imobil a fost dobandit de defunctul S___ I__ in timpul casatoriei sale cu Defunctul S___ N___ prin cumparare prin actul de vanzare cumparare autentificat sub nr.__/1943, prin mostenire, conform certificatului de mostenitor 367/1965, si prin vanzare, potrivit sentintei civile nr. 5529/1997.
De asemenea, la data decesului lui S___ N___ aceasta a avut ca mostenitori, conform certificatului de mostenitor nr. 367/1965 pe sotul supravietuitor S__ I__ si pe fii S___ G__ C__ C___ si fiicele Solomon E__D__ D____ in prezent, si A___ A____.
De asemenea, reclamanta a invederat faptul ca, acest imobil – teren din ___, sector 6 a fost ocupat de aceasta impreuna cu defunctul sau sot S___ G__ unde a crescut cei doi copii, E__ E___ E__ E__ si B___ B___ B__ De asemenea, reclamanta F__ F___ impreuna cu defunctul sau sot S___ G___ au construit in anul 1990 o locuinta compusa din 3 camere, bucatarie, baie, hol si dependinte, in suprafata totala de 80 mp.
Autorul acestora S__ G____ a decedat in data de 23.01.2017, iar ca mostenitori au ramas: F__ F__ – sotie supravietuitoare, E__ E___ E__ E__ — fiu, B___ B__ B___ – fiica.
Reclamanta a mai aratat faptul ca, in anul 2000, E__ E___ E__ E__ a construit o locuinta compusa din 3 camere si dependinte baie, bucatarie, hol, in suprafata de 100 mp si un garaj in suprafata de 48 mp. De asemenea, fiul reclamantei E__ E___ E___ E__ locuieste in acest imobil impreuna cu familia sa.
Referitor la succesiunea autorului S___ I__ I___, decedat la data de 22.02.1969, reclamanta a aratat ca mostenitori sunt: S__ G___ fiu, C__ C___, fiu, D__ D__ fiica, A___ A____, fiica, in cote egale.
Masa succesorala: cota de 5/8 din imobilul situat in __ sector 6, compus din teren in suprafata de 456 mp, 492 mp in fapt, si constructie paianta autodemolata, astfel ca in prezent nu mai exista.
Referitor la succesiunea lui S__ G__ decedat la data de 23.01.2017, mostenitori sunt: F__ F___ sotie supravietuitoare, E___ E__ E__ E____ – fiu, B___ B__ B___ – fiica, in cote egale.
Masa succesorala ramasa de pe urma acestuia se compune din cota de teren din imobilul situat in ____ sector 6, compus din teren in suprafata de 456 mp si constructie compusa din 3 camere si dependinte din anul 1990.
Referitor la iesirea din indiviziune, reclamanta a solicitat iesirea din indiviziune asupra terenului in suprafata de 456 mp, situat in _____ sector 6, prin atribuirea in natura a acestuia in lotul reclamantei si obligarea la sulta corespunzatoare catre parati.
S-a aratat ca atribuirea in natura catre reclamanta este o masura ce poata fi dispusa de instanta de judecata, deoarece terenul nu este partajabil comod in natura, aceasta a construit locuinte pe acest teren si il foloseste de o foarte mare perioada de timp. De asemenea, reclamanta este care plateste anual impozitele aferente dreptului de proprietate.
In drept, cererea a fost intemeiata pe prevederile art. 118, 980 si urm. Cod de Procedura Civila, art. 971 si urm. Cod civil.
In sustinerea cererii, reclamanta a solicitat proba cu inscrisuri, in cadrul careia a d4epus la dosar in copie, certificat de nastere __ nr. ___ CI B_ B_ – G___ certificat de casatorie ____A nr. _ adresa nr. 121-17-_____/21.11.2017, certificate de atestare fiscala nr. 121-17-__25.09.2017, nr.121-17-_____/25.09.2017, certificat de nastere ___ nr. __ certificat de deces __ nr. ___ certificat de casatorie __ nr. ___ certificat de nastere ___ nr. ___ certificat de nastere ___ nr. ___ carti de identitate parati, certificat de deces ___ 3 nr.___ act de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 1428/01.06.1943 de Tribunalul I____ – Sectia Notariat, incheiere de suspendare din 21.09.2004 de certificat de mostenitor nr. 367/1965, adresa nr. _____/15.08.2002, inscris sub semnatura privata intitulat „chitanta” din 2.04.1972, sentinta civila nr. 5529/20.06.1997 pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti in dosarul nr. _____/1996 si plan topografic, interogatoriu, martori H___ H__ si I___ I___ si expertiza.
La data de 06.03.2018, reclamanta a depus la dosar cerere precizatoare prin care a aratat urmatoarele:
Masa succesorala de pe urma defunctului S__ I__ se compune din cota de 5/8 din imobilul situat in ___ sector 6, teren in suprafata de 456 mp 492 mp- in fapt, conform certificat fiscal si constructie paianta autodemolata in prezent nu mai exista, evaluata provizoriu la suma de 11 340 lei.
- Masa succesorala de pe urma defunctului S__ G___ se compune din cota de teren din imobilul situat in ___ sector 6, compus din teren in suprafata de 456 mp 492 mp- in fapt, conform certificat fiscal si constructie compusa din 3 camere si dependinte din anul 1990, evaluata provizoriu la suma de 11 340 lei.
Imobilul situat in Bucuresti, __ sector 6 nu a fost inscris in cartea funciara.
Motivele de fapt si de drept sunt prevazute in cuprinsul cererii de chemare in judecata, respectiv ” In fapt, autorul S__ I__ I___ a decedat in data de 22.02.1969 in Bucuresti, sector 5, iar ca mostenitori ai acestuia sunt: S___ G___fiu; C__ C___-fiu, D__ D____ – fiica; A___ A__fiica.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 118, art. 980 si urm. Cod procedura civila, art. 971 si urm. Cod civil.
Cererea a fost insotita in copie certificata de urmatoarele inscrisuri: cerere din 05.03.2018, certificat de deces S___ G__ incheierea din 6 martie 2018 privind pe defunctul S___ G____ de verificare a evidentelor succesorale, certificat nr. 77/06.03.2018, certificat nr. __/05.03.2018, certificat nr. ___/05.03.2018.
La data de 30.04.2018, reclamanta a depus la dosar cerere precizatoare prin care a aratat ca impreuna cu defunctul sau sot au fost cei care au platit impozitul aferent imobilului din __ sector 6.
Astfel, in perioada 1978-2018, doar reclamanta si membrii familiei sale au achitat impozitul aferent acestui imobil catre Primaria Sector 6.
Fata de aceste aspecte, apreciaza ca este necesar a se stabili si acest pasiv succesoral suportat doar de reclamanta printr-o expertiza contabila.
La data de 30.04.2018, paratii E__ E___ E___ E____ si B___ B__ B__ au formulat intampinare, prin care au invederat ca sunt de acord cu admiterea actiunii si stabilirea in favoarea reclamantei si a acestora a cotelor ce li se cuvin.
Paratii au mentionat ca s-au nascut si au crescut in acest imobil, parintii acestora fiind cei care l-au utilizat permanent.
In prezent, paratul locuieste in imobil impreuna cu mama si cu familia acestuia.
Paratii au aratat ca sunt de acord ca iesirea din indiviziune sa se faca doar de pe urma defunctului S__ I__ I___, prin atribuirea in natura catre mostenitorii defunctului a imobilului si stabilirea sultelor aferente catre ceilalti parati.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 205 si urm. Cod procedura civila.
In sustinerea intampinarii, paratii au solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriu pentru reclamanta si parati si expertiza specialitate atat topo cat si constructii, evaluatorie.
La data de 27.04.2018, parata D__ D__ a depus cerere reconventionala si intampinare.
Pe cale reconventionala, parata a solicitat sa se dispuna iesirea din indiviziune de pe intregul imobil situat in Bucuresti, __ respectiv si cota parte de 1/2 ce a constituit masa succesorala dupa Defunctul S___ N__ si a carei succesiune a fost dezbatuta conform certificatului de mostenitor nr. 367/22.02.1965 eliberat de Notariatul de Stat al Raionului 16 Februarie Bucuresti.
In fapt, conform certificatului de mostenitor nr. 367/22.02.1965, eliberat de Notariatul de Stat al Raionului 16 Februarie Bucuresti de pe urma defunctei S__ N___ cu ultimul domiciliu in Bucuresti, __ raionul 16 Februarie, decedata la data de 17.08.1965 a ramas masa succesorala compusa din cota indiviza de 1/2 din imobilul situat in Bucuresti, ___ Raionul 16 Februarie, compus din teren si loc de casa in suprafata totala de 775 mp, si constructie, formata din trei camere, dobandit prin actul de vanzare-cumparare autentificat la nr. _/1943 si transcris la nr. 5856/1943 de Tribunalul I__ Sectia Notariat.
Mostenitorii care au acceptat succesiunea, si cotele stabilite prin dezbaterea succesiunii au fost C__ C___, in calitate de sot supravietuitor revenindu-i cota de 34 din masa succesorala, S__ G___ in calitate de fiu, revenindu-i cota de 1/4 din masa succesorala, S__ E__ in calitate de fiica, revenindu-i cota de 1/4 din masa succesorala,C___ C___, in calitate de fiu revenindu-i cota de 1/4 din masa succesorala, a renuntat la mostenire, A__ A__ fiica defunctei Solomon Niculina.
In ceea ce priveste petitul 1 al actiunii parata a aratat ca este de acord cu acesta, solicitand pe cale reconventionala sa se constate deschisa succesiunea dupa defunctul C__ C___, la data de 22.02.1969, calitatea de mostenitori si compunerea masei succesorale, si cotele legale ale fiecarui mostenitor.
Totodata, parata a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a reclamantei parate F__ F__ la dezbaterea mostenirii dupa defunctul C__ C___, intrucat aceasta nu are vocatie ia succesiunea acestuia din urma, nefacand parte din niciuna din clasele de mostenitori legali, fiind nora defunctului.
Referitor la petitul 2 al actiunii, si anume sa se constate deschisa succesiunea dupa defunctul S__ G__ la data de 23.01.2017, calitatea de mostenitori si compunerea masei succesorale, invoca exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, precum si a paratilor C__ C_ A__ A___, intrucat exista mostenitori din clasele superioare, respectiv sotie supravietuitoare si cei doi copii parati S__ C__P__ S__ B__ B__ B__ care inlatura de la mostenire rudele din clasele subsecvente.
Referitor la petitul 3 al cererii de chemare in judecata parata a aratat ca este de acord cu iesirea din indiviziune.
In ceea ce priveste modalitatea concreta de partajare, de asemenea este de acord cu atribuirea bunului in natura catre partile care au solicitat aceasta, si obligarea acestor parti la plata sultei corespunzatoare cotei parti ce i se cuvine, intr-un termen rezonabil de maxim 6 luni.
Parata a mentionat totusi, ca in actiunea principala exista o singura parte reclamanta si aceea este F__ F__ iar in dezvoltarea petitului 2 al cererii de chemare in judecata se solicita atribuirea in natura catre reclamanti cu argumentul ca acestia si-au construit locuinte pe terenul aflat in masa succesorala si ca au platit impozitul corespunzator. In ceea ce priveste aceasta afirmatie, parata a aratat ca a platit impozitul datorat, astfel cum rezulta din chitantele alaturate, si mai mult decat atat a platit chiar si impozitul pe o constructie, care conform sustinerii reclamantei s-a autodemolat.
Parata a mai aratat faptul ca desi este coproprietar in indiviziune cu partile asupra terenului, acestea nu i-au solicitat niciodata acordul in vederea construirii pe teren, ba mai mult autorul reclamantei, fratele sau, S___ G__ a facut declaratii mincinoase in fata notarului public, incercand fara reusita inlaturarea fratilor de la mostenirea tatalui, astfel cum rezulta din incheierea de suspendare a BNP „C_ A__P__”, eliberata la data de 21.09.2004.
In probatiune, parata a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriul, audierea martorului J____ J__
Avand in vedere neconcordantele majore in privinta suprafetei de teren ce constituie masa succesorala si bunul de partajat se impune efectuarea unei expertize topo – geodezie si evaluatorie.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 205, art. 209, art. 118, art. 980Cod procedura civila, 963 si urmat. Cod civil.
In sustinerea intampinarii, parata a depus in copie, chitante pentru creantele bugetelor locale, incheiere de suspendare din 21.09.2004, certificat nr.1364/19.02.2015.
La data de 22.06.2018, reclamanta a depus la dosar intampinare prin care a solicitat admiterea cererii reconventionale si cu partajarea succesiunii si de pe urma defunctei S__ N__
In prezent, reclamanta a aratat ca locuieste in imobil impreuna cu fiul sau si cu familia acestuia, motiv pentru care a solicitat atribuirea bunului in natura catre aceasta, urmand a plati sulte corespunzatoare catre ceilalti parati.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art.205 si urm. Cod procedura civila.
La data de 16.10.2018, prin serviciul registratura, parata D__ D__ a depus precizari la cererea reconventionala, in sensul dispozitiilor art. 194 alin.1 lit. c C. Proc. civ, aratand ca, desi prin cererea principala reclamanta s-a raportat la masa succesorala compusa din cota de 5/8, solicitand iesirea din indiviziune asupra intregului imobil situat in ___ sector 6 compus din teren in suprafata de 456 mp 492 din certificatul fiscal si constructie care „s-a autodemolat”.
In aceste conditii, a formulat cererea reconventionala aratand ca potrivit certificatului de mostenitor nr. 367/22.02.1965, eliberat de Notariatul de Stat al Raionului 16 Februarie Bucuresti de pe urma defunctei S__ N__ cu ultimul domiciliu in Bucuresti, ___ raionul 16 Februarie, decedata la data de 17.08.1965 a ramas masa succesorala compusa din cota indiviza de 1/2 din imobilul situat in Bucuresti, _ raionul 16 Februarie compus din teren si loc de casa in suprafata totala de 775 mp. si constructie, formata din trei camere, dobandit prin actul de vanzare-cumparare autentificat la nr. __/1943 si transcris la nr. 5856/1943 de Tribunalul I____ Sectia Notariat.
Asadar, obiectului cererii reconventionale este cota de 1/2 din imobilul situat in __, sector 6 compus din teren in suprafata de 456 mp 492 din certificatul fiscal si constructie.
La termenul de judecata din data de 24.10.2018, reclamanta a depus la dosar cerere precizatoare, prin care a aratat ca, in perioada 1978 – 2018, doar reclamanta si membrii acesteia de familie au achitat impozitul aferent acestui imobil catre Primaria Sector 6.
Fata de aceste aspecte, apreciaza ca este necesar a se stabili si acest pasiv succesoral doar de reclamanta in cuantum de 370 lei/an, reprezentand _ lei.
Instanta a incuviintat pentru reclamanta – parata pe cererea principala administrarea probei cu inscrisuri, proba cu interogatoriul paratilor, proba testimoniala in cadrul careia sa fie audiati cei 2 martori indicati prin cerere, H__ H__ si I__ I___ si proba cu expertiza evaluare imobile, pentru paratul E__ E__ E__ E_ administrarea probei cu inscrisuri, iar pentru parata-reclamanta D__ D___ administrarea probei cu inscrisuri, proba cu expertiza topografie si evaluare imobile, proba cu interogatoriul reclamantei si al paratilor si proba testimoniala in cadrul careia sa fie audiat 1 martor, J__ J__
La data de 14.01.2019, prin serviciul registratura, s-a depus raportul de expertiza intocmit de expert S___ E____, la data de 12.04.2019, s-a depus raportul de expertiza intregit, iar la data de 03.10.2019, s-a depus raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de expert Solom_ S__
La termenul de judecata din data de 27.11.2019, parata – reclamanta D__ D___ a depus la dosar concluzii scrise, insotite de chitantele nr. 68/10.11.2019, nr. 69/12.12.2019, factura fiscala nr. 54/10.11.2019, in original, iar in copie, chitante de plata pentru creantele bugetelor locale.
Prin sentinta civila nr.9133/18.12.2019 Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti a respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei F___ F__ invocata de parata D__ D___ a admis in parte cererea principala formulata de reclamanta F___ F___ in contradictoriu paratii E__ E__ E__ E__ B___ B__ B___ C__ C___, A__ A___, si parata D__ D___ a admis cererea reconventionala formulata de parata reclamanta D__ D___ in contradictoriu cu reclamanta – parata F___ F__ si paratii E___ E__ E__ E__ B__ B__ B___ C___ C___ si A__ A__ a constatat deschisa succesiune a lui S___ I__, decedat la data de 22.02.1969, a constatat ca mostenitori ai defunctului S___ I__ sunt S___ G___ C__ C___, D__ D___ si A___ A__ cote succesorale egale de 1/4 fiecare, descendenti de gradul I, a constatat ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului S__ I__ se compune din cota de 5/8 din terenul in suprafata 456 mp si constructie de paianta demolata in prezent, situat in Bucuresti, ___ sector 6, a constatat deschisa succesiunea lui S___ G__ decedat la data de 23.01.2017, a constatat ca mostenitori ai defunctului S__ G__ sunt F__ F__ sotie supravietuitoare, cu o cota de ¼ din masa succesorala, S__ C__ E__ E__ B___ B__ B___ descendenti de gradul I, cu o cota de 3/8 fiecare, a constatat ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului S__ G___ se compune din cota de 9/32, din terenul in suprafata de 456 mp, identificat in anexa 9, intre punctele A-B-__A, fila 204, vol. II, si constructie de paianta demolata, in valoare totala de _ Euro, a dispus iesirea din indiviziune a partilor de pe urma defunctilor S__ N___ si C___ C___ prin atribuirea intregului imobil compus din teren in suprafata de 456 mp, identificat in anexa 9, intre punctele A-B-___A, fila 204, vol. II, si constructie de paianta demolata, in valoare totala de _ eur, in natura reclamantei si paratilor E__ E___ E__ E__ si B__ B__ B__ in indiviziune, a obligat reclamanta si paratii E___ E___ E___ E___ si B_ B_ B___ la plata catre paratul C___ C__ a sumei de __ Euro echivalentul a 9/32 din masa succesorala ramasa de pe urma defunctilor S__ N___ si C__ C___, in termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari, a obligat reclamanta si paratii E__ E___ E__ E___ si B___ B__ B__ la plata catre parata D__ D__ a sumei de __ Euro echivalentul a 9/32 din masa succesorala ramasa de pe urma defunctilor S___ N__ si C_ C__, in termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari, a obligat reclamanta si paratii E__ E__ E__ E__ si B___ B__ B__ la plata catre parata A__ A__ a sumei de __ Euro echivalentul a 5/32 din masa succesorala ramasa de pe urma defunctului C_ C___, in termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari, a mentinut starea de indiviziune a reclamantei si paratilor E__ E__ E___ E__ si B___ B__ B cu privire la masa succesorala ramasa de pe urma defunctului S__ G___ a compensat partial cheltuielile de judecata efectuate de reclamanta parata si parata reclamanta D__ D___ si obliga reclamanta parata la plata catre parata reclamanta a sumei de 500 lei, cheltuieli de judecata, a obligat paratul S___ I__ la plata catre reclamanta parata F__ F__ a sumei de 477,5 lei, iar catre parata reclamanta D__ D___ a sumei de 995 lei, cheltuieli de judecata, a obligat parata A___ A__ la plata catre reclamanta parata F___ F__ a sumei de 477,5 lei, iar catre parata reclamanta D__ D__ a sumei de 995 lei, cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut urmatoarele:
Defuncta S___ N__ a decedat la data de 17.08.1965, iar potrivit certificatului de mostenitor nr. 367/22.02.1966 mostenitori ai acesteia au ramas C__ C___, in calitate de sot supravietuitor, cu ¼ din masa succesorala, S__ G___ S__ E__ si S___ I__, fiecare cu o cota de ¼ din masa succesorala, A__ A_ descendenta de gradul I renuntand la mostenire, fila 28.
Defunctul S____ I__ a decedat la data de 22.02.1969, potrivit certificatului de deces ____ nr. ___ eliberat sub nr. 1729/24.02.1969 de Consiliul Popular al sectorului 7, fila 25.
Mostenitori ai defunctului sunt S__ G___, fila 20, C__ C__, D__ D___, fila 117, 118, si A___A__, descendenti de gradul I, fila 166, cu cote succesorale egale de 1/4 fiecare.
Defunctul S___ G____ a decedat la data de 23.01.2017, astfel cum rezulta din certificatul de deces __.C. nr. __ eliberat la data de 25.01.2017 de Primaria sectorului 6 Bucuresti, fila 17.
Mostenitori ai defunctului S___ G___ sunt F__ F___, sotie supravietuitoare, fila 18, cu o cota de ¼ din masa succesorala, S__ C___ E__ E__, fila 16, B_ B__ B__, fila 7, descendenti de gradul I, cu o cota de 3/8 fiecare.
In prealabil, sub aspectul legii aplicabile prezentei cauze, instanta a apreciat ca, in raport de dispozitiile art. 91 din Legea nr. 71/2011, in conformitate cu care ,,mostenirile deschise inainte de intrarea in vigoare a Codului Civil sunt supuse legii in vigoare la data deschiderii mostenirii”, sunt aplicabile dispozitiile Codului civil de la 1864 in ceea ce priveste succesiunea defunctului ei S___I__ si dispozitiile actualului Cod civil referitor la succesiunea defunctului S__G__, avand in vedere data decesului acestora, care reprezinta data deschiderii mostenirii.
Raportat la decesul lor, instanta, in temeiul art. 651 Cod civil 1864, a constatat deschisa succesiunea defunctului S___I__ la data de 22.02.1969. si, in temeiul art. 954 alin. 1 Cod civil, a constatat deschisa succesiunea defunctului S__ G____ la data de 23.01.2017.
Din incheierea notariala 01/06.03.2018 intocmita de M___T__, conform art. 193 alin. 3 Cod procedura civila, nu rezulta ca s-a emis certificat de mostenitor de pe urma defunctului S___ G___. De asemenea, conform respectivei incheieri, nu s-au gasit inregistrate testamente/donatii/conventii matrimoniale/acte juridice de revocare sau modificare.
O persoana este mostenitor al lui de cuius numai daca indeplineste anumite cerinte, stabilite de art. 654-658 Cod civil 1864, respectiv sa aiba capacitate succesorala, vocatie succesorala si sa nu fie nedemna fata de defunct.
In ceea ce priveste vocatia succesorala, potrivit art. 650 Cod civil 1864, „succesiunea se defera sau prin lege, sau dupa vointa omului, prin testament”. Defunctul S__I__ nu a intocmit testament, astfel incat, potrivit dispozitiilor mentionate, patrimoniul acestuia se transmite prin mostenire legala, de pe urma sa ramanand urmatoarele persoane cu vocatie la mostenire: reclamantul S__G___, C___C___, D__ D__, fila 117, 118, si A___ A__, fila 166, descendenti de gradul I, conform dispozitiilor art. 659, art. 660, art. 669 Cod civil 1864.
Din perspectiva capacitatii succesorale, cei patru succesibili au existat la momentul deschiderii mostenirii, in sensul art. 654 Cod civil 1864 si astfel au capacitate. Mai mult, niciunul dintre acestia nu este nedemn, potrivit art. 655 Cod civil 1864.
Avand in vedere ca mostenirea defunctei S___ I__ a fost acceptata de descendentii acestuia, imprejurare necontestata reciproc, cotele fiecaruia din masa succesorala se vor determina potrivit regulilor cuprinse in art. 669 Cod civil 1864. Astfel, descendentii de gradul I dobandind in acest fel o cota de ¼ fiecare din masa succesorala.
Prin urmare instanta, in temeiul art. 669 Cod civil 1864, a constatat ca mostenitori ai defunctului sunt S__G___, S____ I__, D__ D__ si A___ A__ in calitate de descendenti de gradul I, cu o cota de 1/4 din masa succesorala fiecare.
In timpul casatoriei sotilor S___N___ si S___I__, acestia au dobandit proprietatea asupra terenului in suprafata 456 mp, pe care au edificat o constructie de paianta demolata in prezent, situat in Bucuresti, ___, sector 6, astfel cum rezulta din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 14/28.01.1943 de Tribunalul I__ sectia Notariate transcris sub nr. 5856/01.06.1943 de Grefa Tribunalului I__ sectia Notariat, identificat prin raportul de expertiza efectuat in cauza, filele 195-204, fila 197.
Referitor la constructia clandestina din paianta, se impune a se face aplicabilitatea art. 492 Cod civil 1864, conform caruia „orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului, sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste din contra”. Astfel, in temeiul textului legal mentionat, este prezumat faptul ca acestia sunt proprietarii constructiei clandestine, nefiind facuta dovada contrara.
In ceea ce priveste contributia la dobandirea bunurilor comune, potrivit art. 30 Codul familiei din 1954 aplicabil in aceasta privinta raportat la momentul dobandirii imobilului, potrivit art.27 din Legea nr.71/2011 bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt de la data dobandirii lor bunuri comune ale sotilor si constituie proprietatea codevalmasa a acestora.
In cazul codevalmasilor, care nu au de la inceput stabilit dreptul de proprietate asupra unor anumite bunuri sau asupra unei anumite cote din aceste bunuri, numai cu ocazia partajului se stabileste cota fiecaruia in ansamblu, pentru totalitatea bunurilor dobandite in timpul casatoriei, pentru situatia prezenta in speta.
Legea nu prevede niciun criteriu dupa care sa se procedeze la stabilirea cotelor ce se cuvin sotilor. In scopul lichidarii comunitatii, este necesar a se determina mai intai cota-parte ce revine fiecarui sot, pe baza contributiei sale atat la dobandirea bunurilor comune, cat si a indeplinirii obligatiilor comune, pana la proba contrarie prezumandu-se o contributie egala.
Astfel, in cauza, instanta a constatat ca sotii au dobandit in timpul casatoriei, in cote de cate 50% fiecare, dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 456 mp, identificat in anexa 9, intre punctele A-B-__-A, fila 204, vol. II, si constructie de paianta demolata, in valoare totala de ___ Euro, identificata prin raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de doamna expert L__ M___.
In concluzie, in temeiul art. 30 Codul familiei din 1954, instanta a constatat ca masa succesorala a defunctului S__ I__ este formata din cota de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilelor mai sus mentionate, fila 28, ¼ prin succesiune de pe urma sotiei S___ N___ si ½ bun propriu dobandit in timpul casatoriei.
Referitor la succesiunea defunctului S___ G____, dupa cum s-a precizat deja, instanta a constatat deschisa si a constatat persoanele care au calitate de mostenitori ai lui de cuius, precum si cotele lor parti din masa succesorala.
Defunctul S___ G___nu a intocmit un testament, astfel incat, potrivit art. 955Cod civil, patrimoniul acestuia se transmite prin mostenire legala.
In ceea ce priveste vocatia succesorala, in conformitate cu art. 962Cod civil, pentru a putea mosteni, o persoana trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege sau sa fi fost desemnata de catre defunct prin testament. Art. 963 alin. 1 Cod civil prevede faptul ca sunt mostenitori legali, in ordinea si dupa regulile stabilite in respectivul titlu, sotul supravietuitor si rudele defunctului, si anume descendentii, ascendentii si colateralii acestuia, dupa caz.
In ceea ce il priveste pe reclamanta, art.970 Cod civil reglementeaza faptul ca sotia supravietuitoare il mosteneste pe sotul decedat daca, la data deschiderii mostenirii, nu exista o hotarare de divort definitiva. In cauza, la data deschiderii mostenirii nu exista o hotarare de divort definitiva, casatoria acestora fiind dovedita cu certificatul de casatorie __ nr. __eliberat la data de 10.09.2014 de Consiliul Local sector 6 Bucuresti, fila 18.
In privinta paratilor S__ C___E___E__, fila 16, B___ B__ B__, fila 7, potrivit art. 975 Cod civil, descendentii sunt copiii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la nesfarsit. Acestia sunt copiii defunctului S__ G___, fiind asadar descendentii sai de gradul I.
Din perspectiva capacitatii succesorale, toti succesibili exista inca de la momentul deschiderii mostenirii, in sensul art.957 alin. 1 Cod civil si astfel au capacitate. Mai mult, niciunul dintre acestia nu este nedemn de drept, potrivit art. 958Cod civil, si nici nu a fost declarat nedemn, in baza art.959 Cod civil.
Desi devolutiunea succesorala se realizeaza de plin drept, indiferent daca aceasta este legala sau testamentara, succesorii nu sunt totusi tinuti sa primeasca automat mostenirea, deoarece nimeni nu poate fi obligat sa accepte o mostenire ce i se cuvine, conform art. 1106 Cod civil. Astfel, potrivit art. 1100 alin. 1 Cod civil, cel chemat la mostenire in temeiul legii sau al vointei defunctului poate accepta mostenirea sau poate renunta la ea. Acestia trebuie sa o accepte, in mod expres sau tacit, potrivit art. 1108 Cod civil. Acceptarea este expresa cand succesibilul isi insuseste explicit titlul sau calitatea de mostenitor printr-un inscris autentic sau sub semnatura privata si tacita, cand succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea sa il faca decat in calitate de mostenitor.
Prin urmare, avand in vedere ca mostenirea defunctului S__G___ a fost acceptata atat de catre sotia sa supravietuitoare F_F_, cat si de catre descendentii sai de gradul I, cotele fiecaruia din masa succesorala se vor determina potrivit regulilor cuprinse in art. 971 alin.1 Cod civil, 972 alin.1 lit.a Cod civil si 975 alin.3 Cod civil. Astfel, sotul supravietuitor este chemat la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali, inclusiv cu clasa intai a descendentilor, prevazuta in art. 964 alin. 1 lit. a Cod civil, caz in care cota acestuia este de un sfert din mostenire, iar cota descendentilor este jumatate din trei sferturi din mostenire, fiecare.
Pentru aceste motive, in temeiul dispozitiilor legale mentionate, instanta a constatat ca mostenitori ai defunctului S__ G____ sunt F__F___, sotie supravietuitoare, fila 18, cu o cota de ¼ din masa succesorala, E___ E___ E_E__, fila 16, B__B__ B__, fila 7, descendenti de gradul I, cu o cota de 3/8 fiecare.
Referitor la compunerea masei succesorale a defunctului S__G___, dupa cum instanta a retinut deja, ea este formata, in primul rand, din 9/32, din terenul in suprafata de 456 mp, identificat in anexa 9, intre punctele A-B-___-A, fila 204, vol. II, si constructie de paianta demolata, in valoare totala de __Euro, compusa din cota de ¼ din masa succesorala ramasa de pe urma defunctei S___ N__ – ½ din imobilul situat in Bucuresti, __, sector 6, conform certificatului de mostenitor nr. 367/22.02.1966, fila 28, si cota de ¼ din 5/8 din acelasi imobil ramasa de pe urma defunctului C__C___.
In speta, nu poate fi retinuta existenta in masa succesorala a defunctului S___G___a dreptului de proprietate asupra constructiei edificate pe terenul din Bucuresti, _____, sector 6, in conditiile in care finalitatea practica a accesiunii o constituie obtinerea unei hotarari judecatoresti de constatare a dreptului de proprietate asupra constructiei, care nu va putea fi inscrisa in evidentele de publicitate imobiliara deoarece dispozitiile art. 37 alin. 5 din Legea nr. 50/1991 constituie un impediment legal in dobandirea dreptului de proprietate asupra constructiei prin efectul accesiunii imobiliare artificiale.
Astfel, prin normele in materia amenajarii teritoriului si urbanismului se limiteaza exercitarea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, aceste norme constituind in acelasi timp si temei al limitarii exercitarii dreptului de proprietate asupra constructiilor.
Fiind investita cu cererea avand ca obiect constatarea dobandirii dreptului de proprietate asupra constructiei edificate de proprietarul terenului cu materialele sale, instanta nu se poate rezuma la verificarea si constatarea imprejurarii de fapt a existentei constructiei pe teren, ci trebuie sa stabileasca daca sunt indeplinite toate conditiile legale pentru a opera prezumtia de proprietate, inclusiv existenta si respectarea autorizatiei de construire. Or, in acest context, demersul judiciar devine inutil, cata vreme partile, daca ar avea autorizatie de construire si ar face dovada ca a construit cu respectarea ei, si-ar putea valorifica dreptul, in aceleasi conditii, pe cale administrativa.
Finalitatea urmarita in cadrul acestei actiuni este obtinerea unei hotarari judecatoresti care sa permita intabularea dreptului de proprietate cu privire la constructia edificata fara autorizatie, or, proprietarul terenului are posibilitatea sa urmeze procedura Legii nr.50/1991 pentru intrarea in legalitate cu privire la constructia realizata pe terenul sau, autorizatia de construire putand fi emisa nu numai inainte de realizarea constructiei, dar si ulterior, in procedura intrarii in legalitate, prevazuta de 28 din Legea nr. 50/1991 si art. 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991.
Dispozitiile art. 37 alin. 5 din Legea nr. 50/1991 si art. 37 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 impiedica recunoasterea dreptului de proprietate pe cale judiciara, in cadrul actiunii in constatare, in concordanta cu interpretarea unitara data acestor texte legale prin Decizia nr. 13/2019 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii.
Prin aceasta decizie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut, in ceea ce priveste constructiile edificate dupa 1 august 2001, cu privire la care s-a invocat dobandirea dreptului de proprietate prin dupa accesiunea imobiliara artificiala, in interpretarea si aplicarea art. 492 din Codul civil din 1864, art. 579 alin. 1, art. 577 alin. 2 din Codul civil, art. 37 alin. 5 din Legea nr. 50/1991 si art. 37 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, lipsa autorizatiei de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia, precum si lipsa procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor constituie impedimente pentru recunoasterea pe cale judiciara, in cadrul actiunii in constatare, a dreptului de proprietate asupra unei constructii realizate de catre proprietarul terenului, cu materiale proprii.
Prin urmare, nu poate fi retinut in patrimoniul defunctului S___ G___si existenta dreptului de proprietate asupra constructiei edificate pe teren, deoarece, in lipsa autorizatiei de construire, nu se poate invoca dobandirea dreptului de proprietate prin accesiune.
Conform art. 1143 alin. 1 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune, mostenitorul putand a cere oricand iesirea din aceasta, care poate fi realizata prin buna invoiala sau prin hotarare judecatoreasca, in conditiile legii art. 1143 alin. 2 raportat la art. 670 Cod civil.
Partajul este operatiunea juridica prin care se pune capat proprietatii comune, in sensul ca bunul sau bunurile ce formeaza obiectul acesteia se impart in materialitatea lor intre titulari, fiecare dintre acestia devenind proprietar exclusiv asupra unei parti determinate din bun sau asupra anumitor bunuri. Acesta poate fi realizat, potrivit art. 676 alin. 2 Cod procedura civila, in trei modalitati: in natura, prin atribuirea intregului bun unui copartas ori prin vanzarea bunului sau, dupa caz, a bunurilor. Din dispozitiile art. 676 alin. 2 si ale art. 989 alin. 1 Cod procedura civila rezulta ca partajul in natura constituie regula, cel efectuat prin alte modalitati prevazute de lege putandu-se realiza in cazul in care imparteala in natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scadere importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica in mod pagubitor destinatia economica. Pe de alta parte, conform art. 990Cod procedura civila, „La cererea unuia dintre coproprietari, instanta, tinand seama de imprejurarile cauzei, pentru motive temeinice, va putea sa ii atribuie bunul direct prin hotararea asupra fondului procesului, stabilind totodata sumele ce se cuvin celorlalti coproprietari si termenul in care este obligat sa le plateasca”.
Avand in vedere cererea reclamantului, precum si starea de indiviziune retinuta de catre instanta anterior, in baza art. 1143 raportat la art. 670 teza a II-a Cod civil, art. 994 alin. 1 si art. 984 Cod procedura civila, a dispus iesirea din indiviziune a partilor.
Referitor la masa succesorala ramasa de pe urma defunctilor S___N____si S______ I__, reclamanta si paratii E___E___E___E__ si B__ B__ B__au solicitat in mod expres atribuirea acestuia lui in natura in indiviziune, pentru acest motiv, la care se adauga faptul ca detin o cota-parte din dreptul de proprietate asupra imobilului mai mare decat cea a paratilor si se afla in posesia acestuia, instanta, in temeiul art. 900, art. 994 alin. 1 Cod procedura civila si art. 676 alin. 2 lit. a Cod civil, i-a atribuit in natura si proprietate deplina intregul imobil compus din teren in suprafata de 456 mp, identificat in anexa 9, intre punctele A-B-___-A, fila 204, vol. II, si constructie de paianta demolata, in valoare totala de ___ eur, in natura reclamantei si paratilor E__ E___ E___ E__ si B__ B__B___, in indiviziune.
In consecinta, a obligat pe reclamanta F__ F___si paratii E__ E___E__ E_ si B_B__B___ la plata catre paratul C___ C_ a sumei de __ Euro echivalentul a 9/32 din masa succesorala ramasa de pe urma defunctilor S__N___ si C__ C___, la plata catre parata D__ D___ a sumei de __Euro echivalentul a 9/32 din masa succesorala ramasa de pe urma defunctilor S___N___ si C___ C__, si la plata catre parata A___ A__ a sumei de __Euro echivalentul a 5/32 din masa succesorala ramasa de pe urma defunctului C__ C___, in termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari.
Partajul judiciar se caracterizeaza prin faptul ca da nastere la o judecata dubla, paratul fiind considerat si el reclamant, deoarece poate obtine condamnarea reclamantului initial, chiar fara sa fi facut o cerere reconventionala. Aceasta particularitate a partajului judiciar are efect si pe planul cheltuielilor de judecata, in sensul ca acestea vor fi suportate, in principiu, de catre toti copartasii, potrivit cotei ce revine fiecaruia, in cauza, in temeiul art. 451 alin. 1 si 455 Cod procedura civila, a compensat partial cheltuielile de judecata efectuate de reclamanta parata si parata reclamanta D__ Di a obligat reclamanta parata la plata catre parata reclamanta a sumei de 500 lei, cheltuieli de judecata, a obligat pe paratul S___ I__ la plata catre reclamanta parata F__ F___a sumei de 477,5 lei, iar catre parata reclamanta D__ D___ a sumei de 995 lei, cheltuieli de judecata, iar pe parata A___A____ a obligat-o la plata catre reclamanta parata F___ F___a sumei de 477,5 lei, iar catre parata reclamanta D__ D__ a sumei de 995 lei, cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei solutii au formulat apel reclamanta parata F______ F______ cu paratii E___ E____ E__ E__ si B__B__ si parata reclamanta D__ D___.
In motivarea apelului lor apelantii reclamant-parat si paratii au aratat ca, F______ F___, a formulat cerere precizatoare prin care a solicitat ca la solutionarea prezentei cereri de partaj sa se aiba in vedere si pasivul succesoral suportat, respectiv impozitul pentru imobilul din __, sector 6, impozit platit exclusiv in perioada 1969-zi.
Acesta este unul dintre aspectele pe care instanta de judecata nu le-a solutionat prin prezenta hotarare, omitand a se pronunta si asupra acestui aspect.
Apreciaza ca, se impune efectuarea unui raport de expertiza care sa stabileasca cuantumul actualizat al impozitului platit, care face parte din pasivul succesoral.
Mentioneaza ca, in cadrul procesului, paratii-reclamanti au recunoscut – la interogatoriu- ca impozitul aferent bunului succesoral a fost suportat in cea mal mare parte de catre reclamanta parata in perioada 1969-zi.
- Un alt motiv de apel il reprezinta faptul ca, instanta de judecata nu a retinut faptul ca unul dintre parati, respectiv A___ A___, in calitate de mostenitor si-a valorificat anterior desfasurarii prezentului litigiu cota sa parte din mostenire.
Astfel, S____ (fosta Cioi__) Marla-fiica, a vandut in anul 1972, o suprafata de 144 mp, incasand in mod exclusiv contravaloarea acesteia (conform declaratiei din 1972), mai mare decat cota sa de mostenire.
Acest aspect a fost demonstrat in cadrul procesului prin probatoriul administrat in cauza, respectiv interogatoriu si acte.
Desi parata A___A__ nu a recunoscut explicit la interogatoriu acest aspect, ceilalti mostenitori, respectiv parati au confirmat ca A___ A__si-a valorificat in fapt cota sa din mostenirea tatalui C___ C___, prin vanzarea unei suprafete din teren si incasarea contravalorii in mod exclusiv.
La data de 02.04.1972, au fost incheiate doua inscrisuri sub semnatura privata, realizandu-se o simulatie perfecta: ACTUL PUBLIC, intitulat „Chitanta”, prin care se pretinde ca cei patru succesibili au vandut 144 mp teren, cu o camera nelocuibila si ar fi incasat suma de 6000 lei, act care a stat la baza obtinerii, de catre mostenitorii promitentului-cumparator V__ A____ a unei hotarari judecatoresti care tine loc de act de vanzare-cumparare si ACTUL SECRET, denumit „Declaratie”, semnat de Cioi___ (S___ M___, in calitate de vanzator si V__ A____, in calitate de cumparator, in prezenta acelorasi martori care au semnat, in aceasta calitate, si actul public. Este de mentionat faptul ca, printre martorii-semnatari, se afla si parata-reclamanta M__ (S__) E__ si viitorul sau sot, M__ P_
Din cuprinsul declaratiei respective rezulta, fara dubii, ca parata A___ A__, fosta Cioi_____, declara ca ea a primit suma de 6000 lei, suma ce reprezinta „cumpararea terenului meu….” „si acest teren il am ca mostenire de la parintii mei…”; de asemenea, parata mai” arata ca vinde acest teren cu acordul fratilor sai si ca motivul pentru care face vanzarea este ca sotul sau a disparut de 2 ani de zile si probabil avea nevoie de bani. Poate situatia speciala in care se afla doamna S__ (Cioi___)M__ i-a determinat pe fratii sai sa fie de acord ca aceasta sa incaseze toata suma platita de promitentul-cumparator, desi cota sa din mostenire era de, aproximativ, 120 mp, avand in vedere ca il mostenea doar pe tatal sau, care avea in patrimoniu cota de 5/8 din imobil.
Existenta actului sub semnatura privata „Chitanta” o pot pune pe seama diligentei promitentului-cumparator V__ A____ care mai cumparase, cu patru ani inainte, o suprafata de teren de la mostenitorii defunctei S___ N___ si a vrut sa se asigure ca toti proprietarii terenului respectiv sunt de acord cu vanzarea.
Independent de faptul ca acea „Chitanta” a fost folosita pentru obtinerea sentintei civile nr. 5529/20.06.1997, intre partile semnatare actul secret este cel care primeaza, astfel ca parata S___M__ este tinuta de recunoasterea facuta prin „Declaratie” si nu mai este indreptatita la vreo cota din mostenirea defunctului sau tata, S__ I__, atata vreme cat si-a instrainat-o in anul 1972 si a primit pretul pretins.
Fata de aceste aspecte, apreciaza ca instanta de judecata – in mod gresit- a retinut faptul ca paratei A_ A____ i se cuvine suma de 15625 euro, atata vreme cat acesta si-a valorificat cota sa parte din mostenire in anul 1972.
III. Un alt motiv de apel il reprezinta faptul ca, instanta de judecata nu a aplicat in cauza principiul de drept specific iesirii din indiviziune, respectiv partajul in natura – asa cum a cerut, dand eficienta sultelor.
Este adevarat ca, prin cererea introductiva reclamanta F____ F___ a solicitat ca, in urma partajului sa-i fie atribuita intreaga masa succesorala, deoarece acest imobil a reprezentat domiciliul sau conjugal, locul in care a trait cu sotul sau si cu cei doi copii si de care s-a ingrijit de la momentul casatoriei sale si pana in prezent dar valoarea imobilului, astfel cum a reiesit din expertiza, este prohibitiva pentru aceasta si cei doi copii ai sai, motiv pentru care a solicitat ca paratei-reclamante D__ D___ sa-i fie atribuita o suprafata de teren aferenta cotei sale indivize iar cota indiviza a celuilalt mostenitor indreptatit, paratul C__ C___, sa fie atribuita reclamantei si copiilor acesteia – cu care ramane in indiviziune -deoarece acesta a fost de acord ca sulta care i se cuvine sa-i fie achitata in termen de 2 ani de zile. Astfel, subsemnata F___F__ a invederat si faptul ca este o persoana cu handicap si pentru ea plata unor eventuale sulte ar fi de natura a-i crea prejudicii, solicitand ca paratilor sa le revina cota parte in natura din imobil- teren, corespunzator cotelor pe care le detine.
Apreciaza ca, o astfel de cerere este pertinenta, o eventuala expertiza putand calcula si delimita loturi specifice cotelor detinute de parati.
Fata de cele prezentate mai sus, solicita admiterea apelului si, dupa rejudecare, sa se dispuna:
I Pentru cele doua succesiuni, sa se mentina dispozitiile instantei de fond referitoare la deschiderea succesiunii, numarul, cotele si calitatea mostenitorilor si compunerea masei succesorale.
II Legat de iesirea din indiviziune a partilor, pornind de la faptul ca mostenitoarea S___ (Cioi___) M__si-a valorificat cota sa in anul 1972 ( prin vanzarea cotei sale de teren ce i se cuvenea din succesiunea defunctului S__ I__), solicita partajarea imobilului-teren in 2 loturi: un lot care sa fie echivalentul cotei legale ce se cuvine paratei-reclamante D__ D___, lot care sa-i fie atribuit acesteia, in natura, si un lot aferent cotelor legale ale paratului C___ C___ si cele cuvenite lor, prin retransmitere de la autorul, S__ G___, lot care sa le fie atribuit ‚ apelantilor – mentinand starea de indiviziune – cu obligatia achitarii sultei catre paratul C__C_. Cu privire la termenul de plata, desi legea prevede un termen de pana la 6 luni, solicitand a se da eficienta intelegerii dintre apelanti si C__ C___ si sa se stabileasca un termen de plata de 2 ani.
In drept: art. 466 si urm cod procedura civila.
In probatiune, solicita proba cu inscrisuri si expertiza topo si contabila.
Apelanta parata reclamanta, D__ D___, prin cererea de apel a aratat urmatoarele:
In fapt, prin sentinta civila apelata, instanta de fond a admis in parte cererea, a respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei F__ F___, invocata de parata Mia Ecaterina, a admis in parte cererea principala, a admis cererea reconventionala, a constatat deschisa succesiunea lui S___ I__, decedat la data de 22.02.1969, a constatat ca mostenitori ai defunctului S___ I__ sunt Soiomon G___, C___ C___, D__ D___ si A__ A___, cote succesorale egale de 1 fiecare, descendenti de gradul 1. A constatat ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului S___I__ se compune din cota de 5/8 din teren si constructie de paianta demolata in prezent, situat in Bucuresti, ________, sector 6. A constatat deschisa succesiunea lui S_G__, decedat la data de 23.__. A Constatat ca mostenitori ai defunctului S_ G____sunt F___ F___, sotie supravietuitoare, cu o cota de 1 din masa succesorala, E_ E___ P__S____, B___ B__ B___ descendenti de gradul 1, cu o cota de 3/8 fiecare. A constatat ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului S___ G___ se compune din cota de 9/32, din suprafata de 456 mp, identificat in anexa 9, intre punctele A~ B~302~303~304-A, fila 204, vol. II, si constructie de paianta demolata , in valoare totala de ___ Euro. A dispus iesirea din indiviziune a partilor de pe urma defunctilor S__ N___ si C_ C___ prin atribuirea intregului imobil compus din teren in suprafata de 456 mp, identificat in anexa 9, intre punctele A~B~3Q2-303~304~A, fila 204, vol. II, si constructie de paianta demolata, in valoare totala de ___ eur, in natura reclamantei si paratilor E_ E__ P__S__ si B_B__ B___, in indiviziune, A obligat reclamanta si paratii E__E___P___S__si B__B___ B___ la plata catre paratul C__ C_ a sumei de __ Euro echivalentul a 9/32 din masa succesorala ramasa de pe urma defunctilor S__N_______ si C_ C___, in termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari A obligat reclamanta si paratii E__ E___ P___ S___ si B_ B__ B__ la plata catre parata D__ D___ a sumei de __ Euro echivalentul a 9/32 din masa succesorala ramasa de pe urma defunctilor S___ N___ si C_____ C___, in termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari, A obligat reclamanta si paratii E__ E__ P___ S__ si B___ B__B____ ia plata catre parata A__ A_ a sumei de __ Euro echivalentul a 5/32 din masa succesorala ramasa de pe urma defunctului C__ C___, in termen de 6 luni de ta ramanerea definitiva a prezentei hotarari A mentinut starea de indiviziune a reclamantei si paratilor E_E_ P___ S_ si B_ B__ B___ cu privire la masa succesorala ramasa de pe urma defunctului S__ G____, A compensat partial cheltuielile de judecata efectuate de reclamanta parata si parata reclamanta M__ E____ si a obligat reclamanta parata la plata catre parata reclamanta a sumei de 500 lei, cheltuieli de judecata. A obligat paratul S___ I__ la plata catre reclamanta parata F___ F___ a sumei de 477,5 lei, iar catre parata reclamanta D__ D___ a sumei de 995 lei, cheltuieli de judecata, A obligat parata S__M__la plata catre reclamanta parata F_F______ a sumei de 477,5 lei, lor catre parata reclamanta D__ D___ a sumei de 995 lei, cheltuieli de judecata. A dispus comunicarea hotararii, in temeiul dispozitiilor ort 35 alin, 5 din Legea nr 7/1996, in termen de 3 zile, dupa ramanerea definitiva si irevocabila, la O.CP.I. Sector 6. A dispus comunicarea hotararii Administratiei financiare sector 6 Bucuresti, in temeiul dispozitiilor art. 111 alin. 6 teza a II-a din Codul fiscal, in termen de 30 de zile de ia data ramanerii definitive.
Considera ca hotararea este nelegala si netemeinica, instanta de fond a atribuit bunul prin hotarare asupra fondului, fara ca mostenitorii carora le-a fost atribuit bunul in natura sa poata face si dovada posibilitatii de plata a sultei corespunzatoare cotei parti din mostenire, incalcand astfel dispozitiile art. 988 c, proc. civ, potrivit carora in cazul in care imparteala in natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scadere importanta a valorii acestuia ori ar modifica in mod pagubitor destinatia economica, la cererea unuia dintre coproprietari instanta, prin incheiere, ii poate atribui provizoriu intregul bun. Daca mai multi coproprietari cer sa li se atribuie bunul, instanta va tine seama de criteriile prevazute la art. 987, prin incheiere, ea va stabili si termenul in care coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat sa consemneze sumele ce corespund cotei-parti cuvenite celorlalti coproprietari.
(2) Daca coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul consemneaza, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin hotararea asupra fondului procesului, ii va atribui acestuia bunul.
(3) In cazul in care coproprietarul nu consemneaza in termen sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta va putea atribui bunul altui coproprietar, in conditiile prezentului articol.
Acest text de lege, desi instituie o facultate in favoarea instantei, totusi neaplicarea dispozitiei ar fi trebuit sa fie „temeinic motivata”, cu atat mai mult cu cat aceasta atribuire definitiva creeaza beneficii doar copartasilor care primesc bunul in natura si reale dificultati subsemnatei in ce priveste executarea creantei sale.
De buna credinta fiind a incercat solutionarea amiabila a acestui diferend inca de la inceput, dar fara succes, deoarece reclamanta impreuna cu cel doi copii ai sai doresc sa primeasca bunul in natura, fara a-si asuma si obligatia corelativa, de plata a sultei. Cunoscand acest aspect a solicitat prin interogatoriul propus sa dovedeasca posibilitatea de plata a unei eventuale sulte, dar instanta a respins o atare intrebare ca inadmisibila. Mai mult decat atat, in concluziile orale formulate la dezbaterea pe fond, atat paratul S__C__ P_- S__cat si reclamanta-parata F__ F___, prin avocat au formulat aceeasi sustinere – ca nu mai doresc aceasta modalitate de partajare, in aceasta situatie a solicitat si oral si prin concluzii scrise ca instanta sa atribuie provizoriu bunul in natura catre reclamanta-parata si cei doi copii ai sai cu obligatia ca acestia sa consemneze sumele reprezentand sultele datorate copartasilor, in caz contrar instanta sa procedeze la o alta modalitate de partajare, fie sa atribuie bunul altor mostenitori, daca acestia doresc, fie sa dispuna vanzarea prin licitatie publica.
Anterior promovarii prezentului apel, a solicitat in scris printr-o notificare adresata mostenitorilor care au primit in natura bunul sa faca dovada posibilitatii de plata a sultei, dar nici de data aceasta nu a primit raspuns.
In concluzie, in eventualitatea in care S__ CATAUN-P___-S_, F___ F__ SI B_B__ B__ nu isi vor executa benevol obligatia de plata, iar hotararea fondului va ramane definitiva, acest demers juridic costisitor va ramane fara niciun efect, intrucat o executare silita este imposibil de realizat, atata timp cat pe terenul ce compune masa succesorala, aceste parti au ridicat ilegal constructii. Pentru realizarea creantei sale va trebui sa demareze un nou proces in care sa solicite instantei de judecata fie obligarea celor trei parti mai sus mentionate sa demoleze aceste constructii, fie sa o autorizeze sa le demoleze pe cheltuiala lor, si apoi sa poata executa silit hotararea apelata.
Pentru aceste motive, in temeiul art. 480c.proc.civ. solicita admiterea apelului si sa se dispuna o atribuire provizorie, in temeiul art. 989c.proc.civ. , instanta stabilind si un termen rezonabil in care coproprietarii caruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat sa consemneze sumele ce corespund cotelor-parti cuvenite celorlalti proprietari.
In situatia in care partile nu-si indeplinesc aceasta obligatie si nu vor consemna sumele datorate in termenul stipulat de instanta de judecata, in temeiul art. 991c.pr.civ solicita ca instanta sa revina asupra atribuirii provizorii si sa dispuna vanzarea imobilului prin intermediul executorului judecatoresc, in maxim trei luni.
In temeiul art. 453cprocciv. solicita obligarea intimatilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces.
In drept: art. 466Cproc civ, precum si celelalte dispozitii legale la care a facut referire in cuprinsul apelului.
Apelanta parata reclamanta, D__ D___, a formulat intampinare la apelul declarat de F_ F__, E___ E__-PETRICA- SORIN, B___ B___GE0B6ETA prin care a aratat urmatoarele:
Referitor la primul motiv de apel, si anume „ instanta de Judecata nu a retinut pasivul succesoral”, si a lasat nesolutionat acest capat de cerere, invoca exceptia inadmisibilitatii, raportat la dispozitiile art.445c.proc.civ.
Apelantii reclama faptul ca instanta de judecata nu a solutionat un capat al cererii de chemare in judecata, reprezentand stabilirea unui pasiv succesoral. Pentru acest motiv, apelantii ar fi trebuit sa formuleze o cerere de completare a hotararii astfel cum prevad dispozitiile art. 444c. proc. civ., potrivit carora: „Daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capot de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in caile extraordinare de atac sau in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de ia pronuntare/’ Procedura este una obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 445c.procciv. „indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor contradictorii ori completarea hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in conditiile art. 442-444. Asadar, solicita ca instanta de apel sa respinga acest motiv de apel ca inadmisibil.
In ceea ce priveste cel de-al doilea motiv al apelului, invoca inadmisibilitatea acestuia, intrucat apelantii, pentru prima oara in apel, invoca ‚ o cerere de declarare a simulatiei unor acte incheiate de mostenitori. Mai mult decat atat, doi dintre apelanti au avut doar calitatea de parati in fond, neformuland niciun fel de pretentie in acest sens, asa incat formularea unei astfel de cereri de declarare a unei simulatii direct in apel , apare vadit inadmisibila si in contradictie cu dispozitiile art. 478 alin. 3 c.proc. Civ potrivit carora; „in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot formula pretentii noi”.
In ce priveste cel de-at treilea motiv de apel, considera ca apelantii prin aceasta solicitare dau dovada de rea credita si exercita cu, depasirea limitelor drepturile lor procesuale, invocand fara niciun temei o asa-zisa eroare a instantei de judecata care nu ar fi aplicat in cauza „ principiul de drept specific iesirii din indiviziune….”in conditiile in care acestia au solicitat, in mod expres atribuirea in natura a imobilului supus partajului, mai mult decat atat fiind asistati de avocat. Aceasta atitudine a apelantilor este lipsita de orice verticalitate si probitate, crezand ca pot sa profite de normele juridice doar in functie de interesele materiale proprii fara sa isi asume consecintele juridice ale actiunilor lor efectuate cu incalcarea legii si lipsite de orice fel de morala. Acestia au folosit exclusiv imobilul din masa partajabila, au construit locuinte, fara respectarea legislatiei in materie, si fara acordul mostenitorilor, iar acum, in apel vin si solicita sa fiu singura obligata sa primeasca „teren in natura”, probabil calea de acces _____ ale lor, sfidand orice urma de bun-simt si in vadita contradictie cu norma Juridica care stabileste ca…” imparteala in natura a unui bun nu este posibila daca ar cauza o scadere importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica in mod pagubitor destinatia economica”.
Nu a solicitat atribuirea in natura, tocmai in considerarea faptului ca aceasta modalitate de partaj nu ar fi posibila, intrucat apelantii locuiesc pe acest teren, si au cerut expres instantei o astfel de iesire din indiviziune fiind in interesul lor sa obtina o hotarare judecatoreasca de atribuire asupra terenului pe care au construit fara acordul sau, care potrivit masuratorilor este chiar mai mare decat in acte, si parcurgand procedura administrativa sa poata _____ aceste constructii. Dar in situatia de fata in care acestia refuza sa accepte si sa respecte o hotarare care i-ar fi avantajat net fata de ceilalti mostenitori, se vede obligata sa solicite ca instanta de judecata sa aplice dispozitiile art. 991 din c. proc.civ si sa dispuna vanzarea la licitatie publica a bunului, fiind o modalitate justa de iesire din indiviziune, astfel incat fiecare mostenitor sa isi poata valorifica drepturile recunoscute de lege.
In drept: art. 205Cproc. civ, precum si celelalte dispozitii legale fa care a facut referire in cuprinsul intampinarii.
In temeiul art. 453cproc.civ. solicita obligarea apelantilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces.
Apelantii intimati, au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea apelului formulat de D__ D___ca nefondat, avand in vedere urmatoarele:
In fapt, motivele de apel formulate de apelanta D__ D____ vizeaza neutilizarea de catre instanta de judecata a procedurii prevazute de art. 989cod procedura civila, critica adusa hotararii judecatoresti prin care s-a dispus atribuirea definitiva a bunului, conform art. 990cod procedura civila.
Considera ca, instanta de judecata a apreciat corect ca in cazul de fata nu sunt aplicabile disp. art. 989cod procedura civila, intrucat nu sunt indeplinite conditiile expres prevazute, respectiv : „daca imparteala in natura nu este posibila sau ar cauza o scadere importanta a valorii acestuia.. Nu este cazul bunului imobil ce face obiectul prezentului dosar, acesta fiind partajabil in natura. Chiar si in cazul in care impartirea acestuia in natura nu ar fi posibila, mentioneaza faptul ca nu au cerut atribuirea provizorie.
Apreciaza ca, apelanta D__ D__, nu poate formula in numele lor cereri de atribuire provizorie sau definitiva a bunului, o astfel de cerere fiind personala.
Chiar daca prin notele de sedinta aceasta a solicitat atribuirea bunului in lotul lor, apreciaza ca o astfel de cerere nu poate avea efecte juridice decat fata de persoana apelantei D__ D___, care evident ca nu a dorit atribuirea in natura.
Fata de cele prezentate mai sus, apreciaza ca in cazul de fata dispozitiile art. 989cod procedura civila nu sunt aplicabile, apelul fiind nefondat.
In drept: art. 205 si urm cod procedura civila.
Analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de apel, se constata urmatoarele:
In ceea ce priveste apelul declarat de apelanta-parata, D__ D___,
Se constata ca motivul de apel vizeaza atribuirea bunului imobil catre o parte din mostenitori fara existenta unor dovezi in sensul posibilitatii achitarii sultei catre ceilalti mostenitori, imprejurare care, potrivit sustinerilor apelantei-parate, atrage caracterul nelegal al hotararii , precum si necesitatea atribuirii provizorii a intregului bun cu acordarea unui termen rezonabil in vederea consemnarii sultelor.
Potrivit disp. art. 989 alin. 1 C.p.c., In cazul in care imparteala in natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scadere importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica in mod pagubitor destinatia economica, la cererea unuia dintre coproprietari instanta, prin incheiere, ii poate atribui provizoriu intregul bun.
De asemenea, conform art. 990C.p.c., La cererea unuia dintre coproprietari, instanta, tinand seama de imprejurarile cauzei, pentru motive temeinice, va putea sa ii atribuie bunul direct prin hotararea asupra fondului procesului, stabilind totodata sumele ce se cuvin celorlalti coproprietari si termenul in care este obligat sa le plateasca.
Potrivit art. 991 alin 1 C.p.c., In cazul in care niciunul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, desi acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au consemnat, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin incheiere, va dispune vanzarea bunului, stabilind totodata daca vanzarea se va face de catre parti prin buna invoiala ori de catre executorul judecatoresc.
Din coroborarea dispozitiilor mai sus citate, reiese ca partajarea bunului prin atribuirea catre una dintre parti se face in doua etape, adica prin atribuirea provizorie, urmata de atribuirea definitiva care este insa conditionata de achitarea sultelor in termenul stabilit. Exista insa si posibilitatea atribuirii directe a bunului, in conditiile art. 990C.p.c., adica atunci cand exista motive temeinice apreciate in raport de imprejurarile cauzei.
Se constata ca instanta a dispus atribuirea directa prin hotarare catre parte din mostenitori fata de existenta unor circumstante care au impus o astfel de masura si anume imprejurarea ca acestia detin o cota-parte mai mare din dreptul de proprietate asupra bunului imobil. De asemenea, pe terenul atribuit se afla edificata o constructie pentru care nu exista autorizatie de construire, motiv care a condus la neincluderea acestui bun din masa partajabila, constructie care insa constituie domiciliul apelantei-reclamante si a apelantului-parat, E___ E______ P___-S_.
Asadar, tribunalul retine ca in cauza erau intrunite cerintele prev. de art. 990C.p.c. pentru a dispune atribuirea directa catre mostenitorii care au formula o astfel de cerere, asa incat se constata ca apelul declarat de apelanta-parata D__ D___ este nefondat.
Referitor la apelul declarat de apelanta-reclamanta si apelantii –parati B___ B__B___ si E__ E__ –Petrica-Sorin,
Un motiv de apel care vizeaza doar cererile formulate de reclamanta se refera la omisiunea instantie de fond de a include in masa partajabila pasivul succesoral reprezenta de impozitul achitat de reclamanta in perioada 1996-zi.
Desi apelanta-parata a sustinut ca o astfel de solicitare a apelantei-reclamante este inadmisibila in raport de disp. art.445C.p.c.,intrucat era deschisa calea completarii de dispozitiv, prev. de art. 444C.p.c., tribunalul apreciaza ca date fiind consecintele unei astfel de cereri, procedura completarii de dispozitiv nu era posibila. Astfel, o eventuala omisiune de includere in masa partajabila a pasivului succesoral conduce in mod automat la recalcularea sultelor, imprejurarea care depaseste limitele procedurii completarii de dispozitiv si care are consecinte asupra temeiniciei hotararii pronuntate.
Ca atare, tribunalul apreciaza ca acesta poate constitui un motiv de apel, asadar poate fi analizat de instanta d e apel.
Cu toate acestea se constata ca este nefondat intrucat la dosar nu exista nicio dovada in sensul ca apelanta-reclamanta a achitat impozitul pentru bunul imobil, astfel ca tribunalul constata ca in mod corect prima instanta nu a retinut existenta unui pasiv succesoral.
In ceea ce priveste cuantumul sultei care se cuvine intimatei-parate A__ A__, s-a aratat ca instanta nu a tinut seama de faptul ca A___ A__a vandut in anul 1972 o suprafata de teren de 144 mp, incasand in mod exclusiv contravaloarea acesteia care este mai mare decat cota sa de mostenire.
Se constata ca potrivit inscrisului sub semnatura privata intitulat ”chitanta”, parte la incheierea acestei conventii au fost toti mostenitorii defunctului S___ I__, adica si S___ G____, autorul reclamantei si al paratilor E___ E___-P__-S__ si B_ B_ B__.
Declaratia la care se face referire in apel ( f. 188 dosar fond) este un inscris ulterior conventiei mai sus mentionata care atesta incasarea pretului. Asadar, nu poate fi calificat ca ca fiind actul secret care sa ateste ca parti la incheierea conventiei au fost in realitate doar A__ A__ (fosta Cici___) si Vaduva Alexandru.
Tribunalul observa ca instanta de fond a retinut ca masa partajabila este compusa din suprafata de teren de 456 mp ( in care nu a fost inclusa suprafata de 144 mp si nici alte suprafete de teren instrainate anterior de mostenitorii lui C__ C___), aspect necontestat de niciuna dintre parti. Se mai retine ca nu s-a solicitat stabilirea creantelor nascute din starea de coproprietate si din conventiile incheiate ulterior de mostenitori si pe care acestia le au unii impotriva altora.
Cu alte cuvinte, in masa partajabila nu a fost solicitata a fi inclusa si creanta pe care ceilalti mostenitori se presupune ca o au fata de A___A__ ( rezultata din incasarea intregului pret al unui teren care a facut parte la deschiderea succesiunii din masa partajabila), astfel ca nu se putea proceda la reducerea sultei acesteia in lipsa unei investiri a instantei in sensul mai sus aratat.
Ca atare, acest motiv de apel este nefondat.
In ceea ce priveste ultimul motiv de apel, tribunalul arata ca astfel cum a retinut si instanta de fond la ultimul termen de judecata, apelanta-reclamanta a fost cea care a solicitat atribuirea in natura a intregului imobil, in raport de care au fost administrate probatoriile, inclusiv proba cu expertiza specialitatea topografie.
Nehotararea partii cu privire la cererile sale nu constituie un motiv de nelegalitate sau netemeinicie a hotararii. In plus, se constata ca la atribuirea imobilului catre reclamanta si cei doi copii ai sai au fost avute in vedere criteriile oferite de art. 989C.p.c., acestia avand o cota mai mare din bunul imobil, eventuala partajare in natura conform cotelor de mostenire avand ca efect scaderea importanta a valorii bunului in litigiu care are o suprafata relativ mica de 456 mp. De asemenea, asa cum am aratat mai sus, apelanta-reclamanta si apelantul-parat au domiciliul in acest imobil. Or, toate aceste considerente sunt de natura sa conduca la concluzia ca solutia instantei de fond si din aceasta perspectiva este legala si temeinica.
Ca atare, fata de toate cele mai sus aratate, tribunalul va respinge ambele apeluri ca nefondate si in consecinta, si cererile de obligare la plata cheltuielilor de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile declarate de apelanta reclamanta F__ F____ CNP ____________0, domiciliata in Bucuresti, ___, sector 6 si de apelantii parati E__ E___ E___ E___, CNP 1690830461521, domiciliat in Bucuresti, ____, sector 6, B___ B__ B___, CNP 2710719461516, domiciliata in _____, _____, jud. I____, D__ D____, CNP __, domiciliata in Bucuresti, ___, ___, _____, impotriva sentintei civile nr. 9133/18.12.2019 pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, in dosarul nr. __, in contradictoriu cu intimatii parati C__ C___, CNP ___, domiciliat in Bucuresti, _____. 3, ___. C, ____, A___ A__, domiciliata in Bucuresti, str. Moinesti, nr. 5, ____, sector 6, ca nefondate.
Respinge cererile de obligare la plata cheltuielilor de judecata, ca neintemeiate.
Definitiva.
Pronuntata prin grija grefei, azi – 28.06.2021.
Presedinte, Judecator, Grefier,
C___ V___ A___ G_ G__ Z_
Red. C.V.
Dact.S.V./8ex.
Judecatoria Sector 6 Bucuresti /p>
Judecator fond: A__________ C___
Sursa: www.rolii.ro