Iesirea din indiviziune. atribuirea exclusiva a terenului. proprietatea statului
In fata instantei de fond marea majoritatea partilor litigiului au prezentat instantei Propunerea de iesire din indiviziune – o conventie/tranzactie/invoiala care cuprindea modalitatea in care acestea intelegeau sa stinga litigiul derulat in fata instantei. Din continutul documentului se remarca faptul ca nici partile cuprinse in Propunere de iesire din indiviziune nu erau intru totul de acord cu mentiunile propunerii: pagina a doua din document cuprinde dezacordul dnei I____ M_____ in legatura cu anumite aspecte ale intelegerii.
Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX
(1176/2015)
R O M A N I A
CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A III A CIVILA
SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.822
Sedinta publica de la 03.09.2015
Curtea constituita din:
PRESEDINTE – M____-A_____ N_______-G_____
JUDECATOR – I______ D_____
JUDECATOR – M___ I___
GREFIER – F_____ D_________
* * * * * * * * * *
Pe rol se afla solutionarea cererii de recurs formulata de recurenta-parata A________ P___ E____ C_____, impotriva deciziei civile nr.1109 A din data de 25.03.2015 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a Civila, in contradictoriu cu intimatii-reclamanti A________ C_______, A________ L______, L____ M_____ L_____ si cu intimatii-parati I____ M_____, A________ P___ C______ F_________, A________ P___ P___ si M_________ BUCURESTI PRIN PRIMARUL GENERAL.
P______ are ca obiect – partaj judiciar.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta recurenta-parata A________ P___ E____ C_____, prin avocat F______ B_____, in baza imputernicirii avocatiale nr.xxxxxxx/2015, emisa de Baroul Bucuresti, pe care o depune la dosar, intimatul-reclamant L____ M_____ L_____, prin avocat A______ I______, in baza imputernicirii avocatiale nr.xxxxxxx din 04.08.2015, emisa de Baroul Bucuresti, aflata la fila 12 din dosar, intimatul-parat M_________ Bucuresti prin Primarul General, prin consilier juridic M____ I___, in baza delegatiei pe care o depune la dosar si intimata-parata A________ P___ C______ F_________, personal, lipsind intimatii-parati I____ M_____, A________ P___ P___ si intimatii-reclamanti A________ C_______ si A________ L______.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza imprejurarea ca s-a depus, prin serviciul registratura, din partea intimatului-reclamant L____ M_____ L_____ intampinare, in doua exemplare, care a fost comunicata si recurentei-parate.
Aparatorul recurentei-parate depune la dosar dovada achitarii taxei judiciare de timbru in suma de 10 lei si timbru judiciar in valoare de 0,15 lei. Totodata, invedereaza ca paratii A________ P___ C______ F_________ si A________ P___ P___ nu mai au calitate procesuala in cauza, intrucat a existat o succesiune de drepturi litigioase.
Curtea, dupa deliberare, constata ca intimatii-parati A________ P___ C______ F_________ si A________ P___ P___ nu au calitate procesuala in cauza ca urmare a transmiterii calitatii procesuale, aspect ce rezulta si din dispozitivul deciziei recurate.
Partile, prin reprezentanti, arat ca nu mai au alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Curtea, avand in vedere ca nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de solicitat, constata cauza in stare de judecata si acorda partilor cuvantul in dezbaterea motivelor de recurs.
Aparatorul recurentei-parate solicita admiterea recursului, casarea hotararii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare in vederea administrarii de probe, cu cheltuieli de judecata.
Arata ca hotararea recurata cuprinde motive contradictorii, intrucat instanta de apel a considerat ca instanta de fond a apreciat si aplicat corect dispozitiile art.728 Cod civil, respectiv ca nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune, insa solutia pronuntata in cauza nu a rezolvat litigiul cu privire la iesirea din indiviziune a partilor.
Ca atare, apreciaza ca instanta de apel a gresit atunci cand a retinut ca iesirea din indiviziune se va face conform unui raport de expertiza, fara a tine cont de propunerea de lotizare propusa de catre partile din litigiu.
Or, daca instantele de judecata considerau ca nu pot dispune iesirea din indiviziune cu privire la teren in modalitatea propusa de parti, ar fi trebuit sa puna partilor in discutie refacerea raportului de expertiza sau sa acorde termen pentru formularea de obiectiuni.
Depune la dosar si concluzii scrise.
Aparatorul intimatului-reclamant L____ M_____ L_____ arata ca cererea de recurs nu se incadreaza in niciunul dintre motivele de nelegalitate prevazute de art.304 Cod procedura civila.
Aparatorul recurentei-parate apreciaza ca motivele de recurs se incadreaza in dispozitiile art.304 Cod procedura civila si solicita respingerea exceptiei si admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Reprezentantul intimatului-parat M_________ Bucuresti prin Primarul General pune aceleasi concluzii.
Curtea, dupa deliberare, constata ca motivele de recurs dezvoltate in cadrul cererii de recurs fac posibila incadrarea lor in dispozitiile limitativ prevazute de art.304 Cod procedura civila, urmand ca cererea sa fie analizata in raport de aceste dispozitii.
Aparatorul intimatului-reclamant L____ M_____ L_____ solicita respingerea recursului ca neintemeiat, avand in vedere faptul ca partile au avut posibilitatea in apel sa completeze probatoriul, insa acest lucru nu s-a intamplat.
Solicita obligarea recurentei-parate la plata cheltuielilor de judecata.
Reprezentantul intimatului-parat M_________ Bucuresti prin Primarul General solicita respingerea recursului ca nefondat si mentinerea hotararii recurate ca fiind temeinica si legala.
C U R T E A,
Deliberand asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de 18.11.2008, reclamantul A________ C_______, in contradictoriu cu paratii I____ M_____ A________ P___ P___ si A________ P___ C______ Forentina a solicitat iesirea din indiviziune cu privire la imobilul constructie situat in Bucuresti, _____________________, sector. 2.
In motivarea actiunii, s-a aratat ca urmare a decesului numitului Popper L___, s-a stabilit prin procesul verbal din 30.12.1926, averea succesorala a acestuia era formata din imobilul din _____________________ (fost 11) compus din teren pe care se aflau trei corpuri de cladire – A, B, C, corpul C fiind in prezent demolat.
Reclamantul a precizat ca partile din prezenta cauza detin in indiviziune corpul B de cladire (fostul corp A din procesul verbal din 30.12.1925), dupa cum urmeaza: 43,29% – reclamantul (din care 33,33%, prin acte de mostenire si vanzare, iar 9,96% – in temeiul legii 112/1995), 23,38% – parata I____ M_____, cota de 33,33% – paratii A________-P___ C______ F_________ si A________-P___ P___.
A aratat reclamantul ca fostul corp A (actualul corp B de cladire) este in suprafata de 147,44 mp si este compus din parter, etaj si subsol, la parter gasindu-se 3 camere, iar la subsol – 2 camere si un antreu iar fostul corp B (actualul corp A de cladire) este in suprafata de 61,20 mp si este compus din parter si etaj compus din 2 camere, antreu, bucatarie, fiind o constructie veche, precizand, totodata, ca fostul corp C a fost demolat, fiind o constructie foarte veche.
In drept, actiunea a fost intemeiata pe prevederile art. 720-728 Cod civil.
Prin intampinarea depusa la data de 17.03.2009, paratii A________-P___ P___ si A________-P___ C______, au solicitat introducerea in cauza a sotiei numitului A________ C_______, admiterea in parte a actiunii in sensul sistarii starii de indiviziune cu privire la demisol, parter, etaj, pod, mai putin suprafetele aflate in coproprietate fortata – holuri si scari interioare – si sistarea starii de indiviziune asupra imobilului constructie corp B, cu atribuirea catre parati a apartamentului situat la etajul 1 si a cotei de 1/3 din pod.
Legal citata, parata I____ M_____ nu a depus intampinare.
La termenul din 27.10.2009, instanta a dispus introducerea in cauza a numitei A________ L______, in calitate de reclamanta, la solicitarea reclamantilor, insusita de aceasta.
La prezentul dosar s-a conexat cauza nr XXXXXXXXXXXXX, potrivit dispozitiilor instantei prin incheierea din 23.11.2010, in temeiul art. 164 alin 1 si 2 Cod procedura civila.
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei sectorului 2, Bucuresti sub nr. XXXXXXXXXXXXX la data de 26.05.2009, reclamantul L____ M_____ L_____ in contradictoriu cu Primaria Municipiului Bucuresti si P___ O_______ a solicitat a se dispune iesirea din indiviziune privind imobilul teren situat in _____________________, sector 2, Bucuresti, in suprafata de 1048 mp, prin atribuirea exclusiva catre reclamant a terenului aferent corpului A de cladire in suprafata de 349,35 mp. (vol. I)
Se arata ca imobilul situat in Bucuresti, ___________________, sector 2, a apartinut numitilor Popper Horst A_______ si Popper Gertrud K_______, care au instrainat cotele lor indivize de proprietate (1/3 fiecare) catre parintii reclamantului, L____ S______ si L____ M____, asadar un total de 2/3 din corpul A de cladire format din parter si etaj situat la adresa indicata, pe latura stanga a terenului, spre strada.
Cu ocazia instrainarii, a trecut in proprietatea statului cota indiviza totala de 2/3 din cota indiviza de 1 din terenul in suprafata de 1048 mp aferent constructiei, a trecut in proprietatea statului conform art. 30 din Legea 58/1978.
Potrivit certificatului de atestare a dreptului de proprietate privata nr. 1920/02.06.1995 emis in baza Ordinului Prefectului nr. 164/02.12.1993, cota indiviza de proprietate de 349,35 mp teren din totalul de 1048 mp teren a fost restituita autorilor reclamantului.
Tatal reclamantului, L____ S______, a dobandit prin cumparare si restul de 1/3 din dreptul de proprietate asupra imobilului constructie mai sus mentionat – corp A, prin contractul de vanzare cumparare nr. N04815/22.10.1998 incheiat intre acesta, in calitate de cumparator si Primaria Municipiului Bucuresti prin __________________ calitate de vanzator.In consecinta, autorii reclamantului au dobandit drept de proprietate asupra intregului corp A de constructie, aspect ce reiese si din certificatele de mostenitor eliberate pe urma decesului acestora.
Sustine reclamantul ca impreuna cu paratul P___ O_______ si parata PMB, se afla in indiviziune asupra terenului de 1048 mp.
Solicita a i se atribui in exclusivitate suprafata de 349,35 mp teren aferent constructiei corp A.
In drept: art. 13, art. 673 ind. 1 si urm Cod procedura civila si art. 728 si urm. Cod civil.
Prin cererea precizatoare depusa la 07.10.2009, reclamantul a precizat cadrul procesual, in sensul ca a chemat in judecata, in calitate de parat M_________ Bucuresti, prin Primar.
Prin cererea completatoare depusa la dosar la acelasi termen (07.10.2009), reclamantul a solicitat introducerea in cauza a paratei P___ M________ – sotia paratului P___ O_______, cei doi dobandind impreuna cu titlul de bun comun, imobilul corp B situat in Bucuresti, ___________________, sector 2, impreuna cu cota indiviza de 1/3 din suprafata de teren aferent de 1048,33 mp potrivit contractului de vanzare cumparare nr. xxxxx din 29.08.1991.
Prin cererea modificatoare depusa la 20.01.2010, reclamantul a solicitat completarea cadrului procesual pasiv cu numitii A________ C_______ si I____ M_____.
Prin cererea modificatoare formulata la 31.03.2010, acelasi reclamant a solicitat modificarea cadrului procesual pasiv prin introducerea in cauza in calitate de parati a numitilor A________ P___ P___ si A________ P___ C______, in calitate de cesionari de drepturi litigioase, dat fiind contractul de cesiune drepturi litigioase intre paratii P___ si acestia.
Prin intampinarea depusa la dosar la 10.05.2010, paratul A________ C_______ a sustinut ca detine cota de 1/3 din terenul de 1048,33 mp, in baza contractului de donatie incheiat de acesta cu mama sa, A________ C_______, care detine dreptul de proprietate de la sora sa, Popper M____, prin mostenire. Aceasta din urma a dobandit la randul ei dreptul de proprietate prin mostenire de la numitul Popper Horst A_______, care l-a avut ca autor pe numitul Popper L___.
Aceasta cota a fost preluata de Statul roman in baza art. 30 din Legea 58/1974, iar paratul a formulat notificare in baza Legii nr. 10/2001 si a formulat in contradictoriu cu primaria Mun. Bucuresti o actiune avand ca obiect masuri reparatorii, aflata pe rolul Tribunalului Bucuresti – dosar nr. xxxxx/3/2009.
La termenul din 30.06.2010, instanta a luat act de renuntarea reclamantului la judecata in contradictoriu cu paratii P___ O_______ si P___ M________, acestia cedand drepturile litigioase privind cota de 1/3 din dreptul de proprietate asupra suprafetei de 1048 mp teren, paratilor A________ P___ P___ si A________ P___ C______. (f. 244, vol. I)
In cauza s-au administrat probele cu inscrisuri (la solicitarea tuturor partilor) si proba cu expertize tehnice judiciare specialitatile topografie si evaluare
La termenul din 11.03.2014, reclamantii au fost decazuti din proba cu expertiza tehnica judiciara specialitatea constructii, in temeiul art. 170 Cod procedura civila, urmare a neachitarii onorariului de expert.
La termenul din 28.05.2013, reclamantii au depus la dosar tranzactia denumita „Propunere privind iesirea din indiviziune asupra imobilului constructie si teren”.
Instanta a respins solicitarea de a se lua act de aceasta tranzactie prin incheierea pronuntata la termenul din 10.12.2013.
La termenul din 19.11.2013 s-a depus la dosar contractul de cesiune a drepturilor litigioase avand ca obiect iesirea din indiviziune privind imobilul din Bucuresti ___________________, sector 2, intervenit intre paratii A________-P___ P___ si A________-P___ C______-Forentina in calitate de cedenti si numita A________-P___ E____-C_____, in calitate de cesionar, autentificat sub nr. 5386/07.11.2013 de BNP D______ P_______ cu sediul in Bucuresti, sector 4.
Prin sentinta civila nr. xxxxx/15.04.2014 pronuntata de Judecatoria Sector 1 a fost admisa actiunea introdusa de reclamanti si s-a dispus iesirea din indiviziune cu privire la imobilul cladire corp B situat in Bucuresti, ___________________, sector 2, in sensul ca paratei I____ M_____ i-a fost atribuit apartamentul situat la demisolul corpului B, mai putin casa scarii secundare care permite accesul de la demisol spre etaj.Instanta a consfintit in parte intelegerea intervenita intre reclamantii A________ si paratii A________ – P___, parti la data de 28.05.2013, numai in ceea ce priveste partajarea parterului, etajului si podului cladirii.
Prin aceeasi sentinta s-a dispus iesirea din indiviziune cu privire la terenul situat in Bucuresti, ___________________, sector 2, in suprafata de 1048 mp – in acte, respectiv 1071,60 mp. – conform masuratorilor, in varianta II din expertiza topografica intocmita de expert T_______ C_________.
Pentru a se hotari astfel, instanta a retinut ca in cauza s-au formulat solicitari de iesire din indiviziune cu privire la imobilul constructie – corp B situat in Bucuresti, _____________________, sector. 2, respectiv cu privire la terenul de 1048 mp, situat in Bucuresti, _____________________, sector 2.
In privinta cadrului procesual, s-a retinut ca reclamanta A________ L______, sotia reclamantului A________ C_______, a fost introdusa in cauza la solicitarea paratilor, al termenul din 27.10.2009.
Prin contractul de cesiune a drepturilor litigioase autentificat sub nr. 137/13.01.2010 de BNP D______ P_______ cu sediul in Bucuresti, sector 4, paratii P___ O_______ si P___ M________ au instrainat catre A________-P___ P___ si A________-P___ C______-F_________, drepturile litigioase asupra cotei de 1/3 din terenul in suprafata totala de 1048 mp. Prin contractul de cesiune a drepturilor litigioase autentificat sub nr. 5386/07.11.2013 de BNP D______ P_______, cu sediul in Bucuresti, sector 4, paratii A________-P___ P___ si A________-P___ C______-F_________ au instrainat drepturile litigioase referitoare la iesirea din indiviziune privind intregul imobil (casa si teren) catre numita A________-P___ E____-C_____.
Cu privire la situatia juridica a imobilului situat in Bucuresti, _____________________, sector. 2, format din constructii si teren, instanta de fond a retinut ca imobilul, format din teren si trei constructii (corpurile A, B, C), fost detinut in proprietate de numitul Popper L___ in baza actelor autentificate de Tribunalul Ilfov – Sectia Notariat sub nr. xxxxx/921 si no. xxxxx/924.
In 1925, in masa succesorala a numitului Popper L___ se regaseau suprafata de 1048,33 mp teren si 3 corpuri de cladire (A – 147,44 mp, B – 61,20 mp, si C – 94.79 – constructie foarte veche, insalubra), asa cum rezulta din procesul verbal incheiat la 30.12.1925 de Administratia financiara a Capitalei in constatarea si evaluarea averii defunctului. (f. 35-36)
La decesul lui Popper L___, dreptul de proprietate asupra imobilului s-a transmis in indiviziune, celor 3 mostenitori, Popper Horst-A_______, Popper V_____ si Popper Gertrud-K_______.
La data de 20.03.1943, numitul Popper V_____ a instrainat, prin Actul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 9902/12.04.1943, catre numitul M________ C_________, cota de 1/3 din dreptul de proprietate pe care il avea asupra imobilului situat in Bucuresti, _____________________, imobil compus din doua corpuri de casa. (f. 27, vol. II) Intentia vanzatorului a fost aceea de a instraina inclusiv cota cuvenita din dreptul de proprietate asupra terenului, aspect consemnat in practicaua Sentintei civile nr. 8016/24.10.1959 pronuntata de Tribunalul Popular al Raionului 1 Mai Bucuresti in dosar nr. xxxxx/1959, mai jos analizata. Asadar, dreptul de proprietate asupra intregului imobil apartinea in 1943, in indiviziune, numitilor Popper Horst-A_______, M________ C_________ si Popper Gertrud-K_______.
C___ de 1/3 din dreptul de proprietate asupra imobilului, apartinand numitului M________ C_________, a fost trecuta in 1959 in proprietatea statului, urmare a condamnarii acestuia la plata unor despagubiri civile in cuantum de 51.353 lei, pentru fraude comise in dauna unei intreprinderi de constructii, astfel cum rezulta din procesele verbale din 30.12.1959 transmise de catre tribunalul Capitalei RPR catre Sectia Financiara si Sentinta civila nr. 8016/24.10.1959 pronuntata de Tribunalul Popular al Raionului 1 Mai Bucuresti in dosar nr. xxxxx/1959 respectiv adresa nr. 2359/28.02.2003 emisa de DVBL Sector 2 Bucuresti.
Asadar la sfarsitul anului 1959, dreptul de proprietate asupra imobilului apartinea in cote egale, lui Popper Horst-A_______, Popper Gertrud-K_______ si Statului roman, cu precizarea ca la acel moment mai existau numai doua corpuri de cladire (A si B), cel de-al treilea fiind inca din 1925 in stare avansata de degradare.
Ulterior, in inscrisurile oficiale, corpul identificat initial ca fiind corpul A de cladire a fost denumit corpul B, iar corpul B, corpul A.
Luand in considerare numerotarea actuala, s-a retinut ca in ceea ce priveste corpul A de cladire (fostul corp B) si terenul aferent, numitii Popper Horst-A_______ si Popper Gertrud-K_______, au vandut catre autorii reclamantului L____ M_____-L_____, cele doua cote de 1/3 din corpul A cu mentiunea potrivit careia ambele cote de 1/3 din cota indiviza de 1 din totalul de 1048 mp teren, au trecut in patrimoniul statului conform art. 30 din Legea 58/1974, la data incheierii contractelor de vanzare cumparare autentificat sub nr. 6449/21.09.1978 de Notariatul de Stat al Sectorului 2 Bucuresti si nr. xxxxx/24.12.1984 de Notariatul de Stat al Sectorului 2 Bucuresti.
Prin contractul de vanzare cumparare cu plata in rate no. 4815/22.10.1998 incheiat intre autorul reclamantului L____ M_____ L_____, L____ S______ si Primaria Municipiului Bucuresti, acesta a dobandit in proprietate restul de 1/3 din corpul A de cladire, fara nici o alta suprafata de teren.
Autorii reclamantului L____ M_____ L_____ au dobandit dreptul de proprietate exclusiva asupra suprafetei de 349,35 mp din totalul de 1048 mp, potrivit Certificatului de atestare a dreptului de proprietate privata nr. 1920 din 02.06.1995 emis de Prefectura Mun. Bucuresti si Sectorului Agricol Ilfov.
Reclamantul L____ M_____ L_____ este unicul mostenitor al parintilor sai, L____ M____ si L____ S______, potrivit Certificatului de mostenitor nr. 47 din 02.12.2004 eliberat de BNP S____ F______ cu sediul in Bucuresti, sector 2, pe urma defunctei L____ M____, decedata la 04.02.xxxxx si Certificatului de mostenitor nr. 55 din 22.11.2007 eliberat de acelasi birou notarial pe urma defunctului L____ S______, decedat la 01.12.2006.
Prin contractul de inchiriere pentru suprafete locative – curte incheiat de reclamantul L____ M_____ L_____ cu Primaria Mun. Bucuresti, in calitate de proprietar si ________________ calitate de prestator, reclamantul a inchiriat suprafata de 71,91 mp situat la adresa din __________________, avand destinatia curte.
Coroborand cele mai sus aratate, instanta a retinut ca la instrainarea celor doua cote de 1/3 din dreptul de proprietate asupra corpului A catre autorii reclamantului L____ M_____ – L_____, cotele aferente din dreptul de proprietate asupra terenului aferent acestui corp de cladire au intrat in patrimoniul statului.
Statul detinea asadar, la un moment dat, drept de proprietate asupra cotei de 1 din totalul de 1048 mp, cota aferenta corpului A de cladire.
Intrucat autorii reclamantului obtin certificarea dreptului lor de proprietate pentru suprafata de 349, 35 mp (si nu pentru 1 din 1048 mp – respectiv 524 mp, care reprezenta suprafata aferenta corpului A de cladire), instanta a retinut ca statul a pastrat in proprietate cota de 1/3 din cota de 1 din 1048 mp aferenta corpului A.
De altfel, calculul aritmetic arata ca suprafata de 349,35 mp reprezinta numai 2/3 din cota de 1 din 1048 mp.
In consecinta, instanta a retinut ca reclamantul L____ M_____ L_____ are drept de proprietate asupra corpului A de cladire si asupra suprafetei de 349,35 mp din totalul de 1048 mp teren situat in Bucuresti, ___________________, sector 2, in timp ce statul detine drept de proprietate asupra cotei de 1/3 din cota de 1 din totalul de 1048 mp aferenta corpului A.
Cu privire la corpul B de cladire (fostul corp A) si terenul aferent, s-a retinut ca o cota de 1/3 care a apartinut numitului Popper Horst A_______, s-a transmis succesiv, prin mostenire, de la acesta, la sotia sa, Popper M____, si de la aceasta la sora sa, A________ C_______ care, la randul sau, a transmis fiului sau, reclamantul A________ C_______, prin Contractul de donatie autentificat sub nr. xxxxx/25.11.1987 de Notariatul de Stat Local Sector 2 Bucuresti, aceasta cota indiviza.
C___ de 1/3 din teren in suprafata totala de 377 mp s-a transmis statului, in temeiul Legii nr.58/1974, dupa cum reiese din certificatul de mostenitor de pe urma defunctului Popper Horst A_______ coroborat cu adresa nr. 2359/28.02.2003 emisa de DVBL Sector 2 Bucuresti. Reclamantului A________ C_______, i-a revenit urmare a transmiterilor succesive, numai dreptul de folosinta asupra suprafetei de 86 mp teren – cota indiviza din totalul de 377 mp aferent imobilului, dupa cum rezulta din titlul acestuia de proprietate, contractul de donatie incheiat de numita A________ C_______. C___ de 1/3 din teren in suprafata de 377 mp s-a transmis asadar statului, reclamantul A________ C_______ nefacand dovada dreptului sau de proprietate asupra acestei cote.
In ceea ce priveste cota de 1/3 apartinand defunctei Popper Gertrud K_______, s-a retinut ca aceasta a fost instrainata prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. xxxxx/29.08.1991 de Notariatul de Stat Sector 2 Bucuresti, catre P___ O_______ casatorit cu P___ M________.
Defuncta Popper Gertrud K_______ a transmis sotilor P___ O_______ si P___ M________, nu numai cota de 1/3 din corpul B ci si cota de 1/3 din intreaga suprafata de teren de 1048 mp cu toate ca anterior, instrainase cota de 1/3 de teren aferent corpului A de cladire, autorului reclamantului L____ M_____ L_____.
Dreptul de proprietate nu a fost insa contestat, asa incat instanta s-a raportat la aceasta situatie de drept. Paratii A________ – P___ au dovedit asadar dreptul lor de proprietate asupra cotei de 1/3 din 1048 mp.
Prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1709/07.07.2006 de BNP D______ P_______ cu sediul in Bucuresti, sector 4, numitii P___ O_______ si P___ M________ au instrainat catre A________-P___ P___, cota de 1/3 din dreptul de proprietate asupra corpului B de cladire, nu insa si cota de 1/3 din dreptul de proprietate asupra terenului de 1048,33 mp
Prin contractul de cesiune a drepturilor litigioase autentificat sub nr. 137/13.01.2010 de BNP D______ P_______ cu sediul in Bucuresti, sector 4, paratii P___ O_______ si P___ M________ au instrainat catre A________-P___ P___ si A________-P___ C______-F_________, drepturile litigioase asupra cotei de 1/3 din terenul in suprafata totala de 1048 mp. Prin contractul de cesiune a drepturilor litigioase autentificat sub nr. 5386/07.11.2013 de BNP D______ P_______, cu sediul in Bucuresti, sector 4, paratii A________-P___ P___ si A________-P___ C______-F_________ au instrainat drepturile litigioase privind iesirea din indiviziune privind intregul imobil (casa si teren) catre numita A________-P___ E____-C_____.
In referire la cota de 1/3 apartinand Statului roman, s-a retinut ca
in 1998, prin Contractul de vanzare-cumparare nr. 4818/22.10.1998 Primaria Municipiului Bucuresti a vandut numitului I____ G_______, cota de 16,86 % si 20,34 mp teren aflat sub constructie.
La decesul numitului I____ G_______, cota respectiva s-a transmis prin mostenire, paratei I____ M_____-A___, fiica acestuia, potrivit Certificatului de mostenitor nr. 18/09.10.2002 eliberat de BNP B_____ V________ cu sediul in Sector 2, Bucuresti.
De asemenea, prin contractul de vanzare cumparare nr. 4817/22.10.1998, Primaria Municipiului Bucuresti a vandut defunctei Popper Gertrud-K_______, cota de 6,51 % din dreptul de proprietate asupra corpului B de cladire si 7,85 mp teren aflat sub constructie. Urmare a decesului numitei Popper Gertrud – K_______, dreptul de proprietate asupra imobilului sus mentionat a trecut, prin mostenire, in proprietatea paratei I____ M_____-A___, potrivit Certificatului de mostenitor nr. 23/07.09.2000 eliberat de BNP S____ F______, cu sediul in sector 2, Bucuresti. Parata I____ M_____ detine asadar in proprietate exclusiva, suprafata de 28,19 mp teren aflat sub constructie.
Prin contractul de vanzare no. 4816/22.10.1998, Primaria Municipiului Bucuresti, in calitate de proprietar vinde catre A________ C_______, cota de 9,96 % din corpul B de cladire, fara insa a-i instraina vreo suprafata de teren. In consecinta, instanta a retinut ca asupra corpului B de cladire au drept de proprietate, in indiviziune si in cotele mai jos precizate, urmatorii: reclamantul A________ C_______ detine cota de 43,29 % din dreptul de proprietate asupra imobilului corp cladire B, formata din cota indiviza de 1/3 (33,33%) in baza Contractul de donatie autentificat sub nr. xxxxx/25.11.1987 de Notariatul de Stat Local Sector 2 Bucuresti la care se adauga cota de 9,96 %, in baza contractului de vanzare cumparare cu plata in rate nr. 4816/22.10.1998, incheiat cu Primaria Municipiului Bucuresti. De asemenea, reclamantul are in folosinta pe toata durata existentei constructiei si suprafata de 86 mp cota indiviza din totalul de 377 mp aferent intregului imobil, conform contractului de donatie sus mentionat, parata A________-P___ E____-C_____, cesionara drepturilor litigioase de la paratii anteriori, sotii A________- P___ P___ si C______-F_________ detine, cota de 1/3 (33,33 %) din corpul B de cladire,iar parata I____ M_____-A___ detine cota de 23,37 % din dreptul de proprietate asupra corpului B de cladire si 28,19 mp teren aflat sub constructie in calitate de mostenitoare a autorilor sai, I____ G_______ si Popper Gertrud-K_______.
Cu privire la situatia terenului de 1048 mp, s-a retinut ca dreptul de proprietate asupra suprafetei totale de 1048 mp au urmatorii: reclamantul L____ M_____ L_____ – drept exclusiv de proprietate asupra suprafetei de 349,35 mp (aferent corpului A), M_________ Bucuresti – cota de 1/3 din 1 din 1048 mp, aferenta corpului A de cladire (174,66 mp), M_________ Bucuresti – cota de 1/3 de teren in suprafata de 377 mp (teren aferent corpului B), parata A________-P___ E____-C_____, cesionara drepturilor litigioase de la paratii anteriori, sotii A________- P___ P___ si C______-F_________ – drept de proprietate asupra cotei de 1/3 din totalul de 1048 mp (cota aferenta corpului B) – 349, 33 mp,iar parata I____ M_____ – drept exclusiv de proprietate asupra suprafetei de 28,19 mp teren aflat sub constructie (corp B).
D__ fiind ca reclamantul A________ C_______ nu a facut dovada dreptului sau de proprietate asupra terenului, iar pe de alta parte, paratii L____ M_____ L_____, paratii A________-P___ si parata I____ M_____ au facut dovada dreptului lor de proprietate asupra unor suprafete de teren din suprafata totala de 1048 mp si asupra unor cote din suprafete determinate, instanta a retinut ca diferenta dintre aceste suprafete (349,35 mp, 349,33 mp, 28,19 mp, in total – 726,87 mp ) si suprafata totala de 1048 mp, asadar suprafata de 321,13 mp apartine statului, in baza cotei de 1/3 de teren in suprafata de 377 mp provenita de la defunctul Popper Horst A_______, a cotei de 1/3 din 1 din 1048 mp (aferenta corpului A) si a cotei de 1/3 provenita de la numitul M________ C_________, prin Sentinta civila nr. 8016/24.10.1959 pronuntata de Tribunalul Popular al Raionului 1 Mai Bucuresti in dosar nr. xxxxx/1959.
In ceea ce priveste iesirea din indiviziune cu privire la imobilul constructie – corpul Bucuresti, s-a retinut incidenta prevederii inscrise in art. 728 Cod civil, , dar si faptul ca acest imobil este format din demisol, parter, etaj si pod.
Demisolul este ocupat de parata I____ M_____-A___ si este compartimentat dupa cum urmeaza: 3 camere, o bucatarie, o baie, un oficiu, 3 debarale, 2 culoare si casa scarii. Parterul este format dintr-o camera, o bucatarie, o baie, un culoar, un wc precum si un hol si casa scarii la care se adauga casa scarii (podest, respectiv platforma orizontala amenajata pe parcursul scarii pentru odihna si pentru a asigura accesul in incaperile de la etaj). Parterul, cu exceptia holului si zonelor de casa scarii este ocupata de sotii A________.
La etaj se gasesc 3 camere, o baie, 2 camari, 2 debarale si un hol, la care se adauga 2 spatii casa scarii: casa scarii (podest) si casa scarii plus hol. In pod sunt amenajate doua incaperi: o baie si o camera.
Etajul este ocupat de familia A________ – P___.
Imobilul are in prezent doua scari, una edificata in holul central al casei, ce duce spre etaj si o alta ce duce catre podul imobilului.
A mai retinut instanta ca la etajul I nu se poate ajunge in prezent la apartamentul pe care il ocupa in imobil decat pe scara centrala.
La demisol se ajunge fara accesarea scarii centrale, printr-o intrare separata, conform releveului demisolului din 2002.
Raportat la situatia de fapt mai sus retinuta, instanta a constatat ca partea din imobil pe care o ocupa parata I____ M_____ inca din 1968 si pe care aceasta, potrivit interogatoriului, solicita a-i fi atribuita in urma iesirii din indiviziune, este demisolul, parte ce este total independenta de restul cladirii din punct de vedere al accesului.
s-a avut in vedere ca reclamantii A________ si paratii anteriori A________ – P___, au convenit un mod de partajare a parterului, etajului si podului in care reclamantilor A________ le revine parterul si parte din pod, iar paratilor A________-P___, etajul I si parte din pod, acord agreat expres si de cesionara de drepturi litigioase, parata A________-P___ E____-C_____, prin contractul de cesiune a drepturilor litigioase. Acest mod de partajare presupune insa constructia unei scari exterioare pe cheltuiala acestor parti, care sa asigure accesul paratei la apartamentul situat la etaj, fara a trece pe la parterul cladirii, ce va fi ocupat de sotii A________.
Aceasta intelegere a fost agreata de reclamanti si paratii A________ – P___ P___ si A________ – P___ C______-F_________ in cuprinsul tranzactiei depusa la dosar la 28.05.2013, astfel ca a fost consfintita de instanta numai in ceea ce priveste intelegerea intervenita intre aceste parti cu privire la partajarea parterului, etajului si podului corpului B de cladire.
In consecinta, paratei I____ M_____ i-a fost atribuit apartamentul situat la demisolul corpului B, mai putin casa scarii secundare, reclamantilor A________ apartamentul situat la parterul corpului B de cladire – 2 camere, bucatarie, hol, baie, culoar cu wc si casa scarii secundare de la demisol, scara secundara intre demisol si etaj, impreuna cu o cota parte de 1 din scara secundara intre etaj si pod, iar paratei A________-P___ E____-C_____ in calitate de cesionara de drepturi litigioase, apartamentul situat la etajul 1 al imobilului, impreuna cu partea stanga a podului si cota parte de 1 din scara secundara intre etaj si pod.
In aceasta modalitate de partajare, familia A________-P___ nu are acces la etaj, drept pentru care instanta a luat act ca partile sus mentionate au inteles sa solutioneze pe cale amiabila acest impediment (prin renuntarea reclamantilor A________ la scara cu intrare separata de la parter care asigura accesul prin partea din spate a cladirii, urmand ca din balconasul care rezulta prin inchiderea acestei scari sa se asigure o alta iesire in curte, construirea unei scari exterioare pe cheltuiala acestor parti, dupa obtinerea autorizatiilor necesare), fara a afecta dreptul de proprietate al paratei I____ M_____-A___.
Potrivit Raportului de expertiza tehnica judiciara specialitatea topografie intocmit de expert T_______ C_________,suprafata de teren de 1048 mp masoara in fapt, 1017, 60 mp.
In temeiul art. 728 Cod civil 1864 instanta a dispus iesirea din indiviziune asupra terenului in suprafata de 1048 mp (in acte), respectiv 1017,60 mp (din masuratori), potrivit variantei II din Raportul de expertiza tehnica judiciara specialitatea topografie intocmit de expert T_______ C_________, ce se regaseste in Anexa 3 a lucrarii de expertiza.
In varianta aleasa de instanta, se constituie un drum de servitute in suprafata de 205,93 mp avandu-i ca beneficiari pe proprietarii corpului B de cladire, reclamantului L____ M_____ L_____ ii revine in total o suprafata de teren de 270,55 mp, iar celorlalti coproprietari, in indiviziune, suprafata de 541,12 mp.
In cealalta varianta propusa, intrucat drumul de servitute avea o suprafata mai mare (de 236 mp), se diminuau suprafetele de teren atribuite celor doua loturi (reclamantului, respectiv celorlalti coproprietari, in indiviziune).
Suprafata drumului de servitute (205,93 mp) este cuprinsa in suprafata totala a imobilului rezultata in urma masuratorilor, de 1017,60 mp.
Instanta a respins cererea de majorare a onorariului de expert formulata de expert T____ M____ ca lipsita de interes, dat fiind ca expertiza nu a fost efectuata.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata A________ P___ E____ C_____ care a sustinut ca solutia adoptata de instanta de fond nu rezolva litigiul intrucat apelanta parata si Statul Roman raman in continuare in indiviziune referitor la teren, astfel ca a fost incalcat principiul disponibilitatii.
A sustinut ca in fata instantei de fond s-a solicitat de catre parata si de catre celelalte parti prezente ca iesirea din indiviziune cu privire la constructia Corp B si la terenul in suprafata de 1048 mp sa se realizeze conform propunerii de iesire din indiviziune semnata de proprietari, astfel ca apreciaza ca in mod gresit instanta a respins cererea de a se lua act de tranzactie.
Prin decizia civila nr.1109/A/25.03.2015, Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a Civila a respins ca nefondat apelul si a obligat apelanta parata la 1.000 lei cheltuieli de judecata catre intimatul reclamant L____ M_____-L_____.
Pentru a decide astfel, tribunalul a retinut ca prima instanta a analizat in mod judicios ansamblul probator al cauzei in raport de care a retinut situatia de fapt dedusa judecatii, in speta fiind bine aplicate prevederile art. 728 Cod civil.
Asa dupa cum s-a aratat in considerente, reclamantii A________ C_______, A________ L______ si L____ M_____ L_____ si paratii A________ P___ P___ si A________ P___ C______ F_________ au depus la dosar un inscris intitulat „Propunere privind iesirea din indiviziune asupra imobilului situat in Bucuresti, ___________________, sector 2” partile semnatare ale conventiei solicitand sa se ia act de aceasta intelegere.
Dispozitiile art. 271 alin.1 C.pr.civ. stabilesc ca partile pot sa se infatiseze oricand in cursul judecatii, solicitand sa se dea o hotarare care sa consfinteasca invoiala lor, iar conform art. 272 alin.1 C.pr.civ. se arata ca aceasta invoiala va fi prezentata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii.
Instanta de fond, prin incheierea pronuntata la data de 10.12.2013 a procedat corect in sensul respingerii cererii de a se lua act de tranzactia intervenita care afecteaza drepturile celorlalti coparticipanti, in speta I____ M_____ si M_________ Bucuresti, aceasta intelegere nepurtand semnatura si stampila paratului Municipiului Bucuresti care detine o cota parte din imobilul supus partajarii, ori o solutionare amiabila a litigiului presupunea ca respectiva tranzactie sa fie agreata de toate partile care sunt implicate in acest proces.
In raport de aceste considerente, tribunalul a apreciat ca sunt neintemeiate criticile formulate in cererea de apel depusa de parata, cum ca prima instanta a incalcat principiul disponibilitatii prin respingerea propunerii partilor de solutionare in mod amiabil a prezentului litigiu.
Prima instanta a avut in vedere la pronuntarea sentintei apelate, referitor la iesirea din indiviziune, respectiva intelegere intervenita intre partile semnatare si anume reclamantii A________ si paratii A________ – P___, doar cu privire la partajarea parterului, etajului si podului cladirii Corp B, situat in Bucuresti, __________________, sector 2.
Critica din apel potrivit careia se sustine ca in mod gresit prima instanta nu a luat in considerare referitor la terenul in suprafata de 1048 mp. modalitatea de partajare expusa in propunerea de iesire din indiviziune depusa la dosar la data de 28.05.2013 a fost apreciata ca neintemeiata, sub acest aspect avandu-se in vedere faptul ca paratul M_________ Bucuresti, care detine o cota indiviza de 1/3 din teren, nu a semnat respectiva intelegere, astfel ca in mod judicios instanta de fond a dispus iesirea din indiviziune privitor la teren conform raportului de expertiza topografica intocmit de expert T_______ C_________, fiind aleasa varianta a II-a intrucat cealalta varianta propusa de expert stabilea ca drumul de servitute constituit sa aiba o suprafata mai mare, situatie care determina o micsorare a suprafetelor de teren atribuite celorlalti coproprietari.
Impotriva acestei decizii a formulat recurs parata A________ P___ E____ C_____, solicitand casarea hotararii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului, efectuarea unei noi expertize tehnice specialitatea topografie, care sa rezolve litigiul pe fond, astfel incat toate partile care detin teren in proprietate sa iasa din indiviziune; in subsidiar, solicita modificarea in parte a deciziei recurate, respectiv a sentintei instantei de fond, in sensul iesirii din indiviziune cu privire la terenul in suprafata de 1.066 m.p. astfel cum a fost ea convenita si propusa de parti.
In motivarea recursului, s-au sustinut urmatoarele motive de nelegalitate:
1.Motivul de recurs prevazut de art.304 pct.7 si 9 C.Proc.Civ. – hotararea cuprinde motive contradictorii/hotararea a fost data cu aplicarea gresita a legii:
Instanta de apel in sumara sa motivare precizeaza ca: Prima instanta a analizat in mod judicios ansamblul probator al cauzei in raport de care a retinut situatia de fapt dedusa judecatii, in speta fiind bine aplicate prevederile art. 728 Cod civil.
Apreciaza recurenta ca decizia este contradictorie intrucat instanta constata corecta aplicare de catre instanta de fond a dispozitiilor art.728 Cod Civil si cu toate acestea solutia acceptata de instanta nu rezolva litigiul, astfel incat doua dintre parti (recurenta si M_________ Bucuresti) raman in continuare in indiviziune cu privire la teren.
Recurenta apreciaza ca nu se pune problema unei aplicari corecte a art.728 Cod Civil, atat timp cat aceasta este in continuare in indiviziune cu M_________ Bucuresti. Astfel, dosarele XXXXXXXXXXXXXX si XXXXXXXXXXXXX ale Judecatoriei sectorului 2, conexate au ca obiect iesirea din indiviziune cu privire la constructia Corp B aflata pe terenul situat in _________________, sector 2 si terenul aferent acesteia, precum si iesirea din indiviziune cu privire la terenul in suprafata de 1.048 m.p. situat in __________________, sector 2 Bucuresti.
In urma unor concesii reciproce, dar si ca urmare a analizarii obiective a tuturor rapoartelor de expertiza efectuate in cauza, partile din dosar reprezentand majoritatea cotelor de proprietate au ajuns la un acord, formuland doua propuneri de lotizare: una cu privire la constructie si cealalta cu privire la teren. Aceasta conventie (dat fiind ca nu fusese ratificata – dar nici combatuta – de una dintre partile din proces si anume M_________ Bucuresti) a fost intitulata Propunere privind iesirea din indiviziune, iar nu Tranzactie. Aceasta conventie reprezinta practic si teoretic modalitatea de solutionare amiabila a litigiului, potrivit vointei tuturor partilor implicate, astfel incat sa nu mai existe pe viitor disensiuni cu privire la vreunul dintre capetele de cerere. Statul roman nu a amendat in vreun fel aceasta conventie, dat fiind ca el oricum nu este printre cei care locuiesc efectiv pe teren sau folosesc servitutea de trecere.
Aceasta Propunere de lotizare a fost semnata personal de reclamantul intimat L____ M_____ L_____, dupa ce s-a intocmit in cauza expertiza topo de catre expert T_______ C_________. Este evident asadar, ca Propunerea de lotizare a fost cea care corespunde necesitatii partilor din proces si vointei efective a acestora.
Este foarte important faptul ca la baza propunerii de lotizare a terenului a stat un raport de expertiza topo extrajudiciar intocmit de catre un expert agreat de parti si anume T_____ A_____.
Prin aceasta propunere de iesire din indiviziune toate partile din proces care au teren in proprietate ies din indiviziune cu privire la teren, fiecareia revenindu-i in proprietate exclusiva o suprafata de teren la care se adauga o cota parte dintr-un drum de acces la aceste loturi.
Rostul si semnificatia acestei conventii / propuneri de iesire din inviziune a fost acela care de altfel a stat si la baza conexarii celor doua dosare (13.XXXXXXXXXXXX si XXXXXXXXXXXXX), adica solutionarea unitara a dosarului, respectarea intru totul a cotelor de proprietate aferente proprietarilor constructiei corp B, dar si ale proprietarilor terenului in suprafata de 1048 mp (care deserveste atat corpul B, cat si corpul A – proprietar exclusiv L____ M_____ L_____).
Evident este ca, imediat dupa depunerea raportului de expertiza topo intocmit de expertul tehnic T_______ C_________, partile interesate de iesirea din indiviziune (fam. A________, fam. L____, A________ P___ E____ C_____) au depus la dosar invoiala lor cu privire la solutionarea amiabila a partajului, astfel incat toate partile sa iasa din indiviziune cu privire la teren, si totodata drepturile niciunuia sa nu fie afectate. Acesta a fost motivul pentru care fam. L____ nu a mai inteles sa sustina obiectiunile la expertiza in constructii si nu au mai achitat onorariu de expert fiind decazuti din proba, iar celelalte parti au renuntat la a mai formula obiectiuni la raportul de expertiza topo, depunand propunerea de iesire din indiviziune. Toate acestea pentru ca intentia lor reala si ultima, inclusiv a fam. L____ a fost ca iesirea din indiviziune sa se realizeze potrivit vointei partilor si raportului de expertiza extrajudiciar intocmit de expertul T_____ A_____.
In cazul in care insa instanta de fond sau de apel considerau ca nu se putea iesi din indiviziune in modalitatea propusa de partile in proces, ar fi trebuit sa repuna cauza pe rol si sa le solicite sa depuna obiectiuni la raportul de expertiza tehnica intocmit de T_______ C_________. Categoric acestea ar fi formulat obiectiuni, un exemplu sumar fiind faptul ca expertul a considerat ca paratii A________ P___ C______ si A________ P___ P___ nu detin terenul aferent cotei lor in proprietate, ci cu titlu de cesionari ai drepturilor litigioase.
Procedand in acest fel, instantele au incalcat dreptul la aparare al partilor, deoarece neformularea de obiectiuni la raportul de expertiza topo sau constructii a coincis cu depunerea propunerii lor de iesire din indiviziune, chestiune care nu putea fi interpretata singular de catre instanta de judecata ca o acceptare a rapoartelor de expertiza.
2. Motivul de recurs prevazut de art.304 pct.9 C.proc.civ. – hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii (al doilea motiv de aplicare gresita a legii).
Instanta de apel a gresit atunci cand a retinut si interpretat ca propunerea de iesire din indiviziune este neintemeiata fata de dispozitiile art. 271 alin.1 C.pr.Civ., deoarece Statul Roman care detine 1/3 din teren nu a semnat aceasta invoiala. Instanta a aplicat dispozitiile care guverneaza tranzactia, desi partile au explicat de fiecare data ca aceasta reprezinta doar o modalitate de solutionare amiabila a litigiului, neconfundandu-se cu o tranzactie, ale carei reguli procedurale le cunosc toate partile implicate.
In aceste conditii, recurenta considera ca nici instanta de fond nici cea din apel nu au inteles natura juridica a actului dedus judecatii (propunere amiabila de solutionare a litigiului) si l-au confundat cu o tranzactie.
Motivul pentru care actul depus de parti in instanta nu a putut intruni conditiile prevazute pentru o tranzactie este acela ca M_________ Bucuresti nu a reusit sa trimita in fata instantei o persoana corect mandatata pentru semnarea unui asemenea act. Pe toata durata litigiului M_________ Bucuresti nu a formulat aparari/obiectiuni si nu a fost reprezentat de vreun consilier la termene sau expertize. Or, in aceste conditii a spune ca interesul Municipiului Bucuresti ar fi lezat prin acceptarea modalitatii tehnice de iesire din indiviziune propuse de parti constituie o incalcare a echilibrului procedural prin favorizarea vadita a Municipiului Bucuresti.
In concluzie, prin respingerea prezentului recurs, recurenta parata ar fi in situatia de a relua litigiul formuland o nou actiune, avand ca obiect iesire din indiviziune in contradictoriu cu M_________ Bucuresti, cu toate caile sale de atac, ceea ce ar contraveni principiilor CEDO privitoare la durata rezonabila a unui proces.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 299 – 317 C.Proc.Civ., art. 728, art. 969 – 971, art. 977, art. 982 Cod Civil.
Intimatul reclamant L____ M_____ L_____ a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat.
In motivare, intimatul sustine ca, desi recurenta sustine existenta unor motive contradictorii in cuprinsul deciziei de apel, in dezvoltarea recursului, aceasta nu prezinta in concret motivele contradictorii sau modalitatea efectiva in care legea a fost gresit aplicata in contra dispozitiilor legale, aspecte esentiale care incadreaza recursul formulat din punct de vedere al temeiului de drept.
Astfel, din punct de vedere al temeiniciei sale, cererea de recurs nu se incadreaza in niciunul dintre motivele de nelegalitate stabilite restrictiv de legiuitor la nivelul art.304 C.proc.civ.
Simpla povestire a nemultumirilor recurentei cu referire la modalitatea legala de iesire din indiviziune stabilita in cadrul litigiului nu cantareste valoare juridica si nu justifica formularea prezentului recurs.
In mod corect si legal atat instanta de fond, cat si instanta de apel au retinut faptul ca, in speta au fost bine aplicate dispozitiile art.728 C.proc.civ., in acord cu intreg materialul probator analizat in cauza.
In fata instantei de recurs, recurenta sustine necesitatea efectuarii unor noi probe, solicitand in acest sens casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului.
Aducerea in discutia instantei superioare a acestor probatorii, deja analizate de doua instante anterioare, nu echivaleaza cu probe noi si nu justifica din punct de vedere legal recursul formulat, ci doar o incercare de inducere in eroare a instantei cu referire la situatia de fapt dedusa judecatii si la evolutia probatoriilor la cele doua instante.
Intimatul precizeaza ca recurenta a avut posibilitatea de sustinere de probatorii noi in fata instantei de apel, fie in completarea celor analizate in fata instantei de fond sau chiar probatorii nediscutate la fondul cauzei.
Propunerea de iesire din indiviziune a reprezentat o incercare a partilor de solutionare a litigiului pe cale amiabila, insa fara a cuprinde dorinta liber exprimata a tuturor partilor implicate in litigiu, fapt care a atras neomologarea ei de catre instanta.
In fata instantei de fond marea majoritatea partilor litigiului au prezentat instantei Propunerea de iesire din indiviziune – o conventie/tranzactie/invoiala care cuprindea modalitatea in care acestea intelegeau sa stinga litigiul derulat in fata instantei. Din continutul documentului se remarca faptul ca nici partile cuprinse in Propunere de iesire din indiviziune nu erau intru totul de acord cu mentiunile propunerii: pagina a doua din document cuprinde dezacordul dnei I____ M_____ in legatura cu anumite aspecte ale intelegerii.
De asemenea, Primaria Municipiului Bucuresti prin Primarul General – parte in litigiul in derulare, nu este cuprinsa in acea Propunere de iesire din indiviziune in sensul in care nu are un punct de vedere exprimat cu referire la cota sa parte detinuta conform actelor de proprietate, fapt care a atras neomologarea ei de catre instanta de fond, in forma in care a fost prezentata.
In masura in care toate partile din litigiu s-ar fi inteles cu privire la modalitatea de iesire din indiviziune si prezentau instantei dorinta lor in acest sens, indiferent de denumirea data documentului sau invoiala, instanta nu avea motiv sa respinga propunerea, ci era obligata sa ia act de vointa lor pronuntand astfel o hotarare de expedient, care sa reflecte vointa liber exprimata a tuturor partilor litigiului.
Sustinerile recurentei in sensul in care nici instanta de fond si nici instanta de apel nu au inteles natura juridica a actului dedus judecatii, in sensul in care Propunerea de iesire din indiviziune nu ar fi o tranzactie ci o propunere amiabila de solutionare a litigiului, reprezinta sustineri nefondate.
Materia solutionarii amiabile a litigiului este guvernata de principiul disponibilitatii partilor care consta in facultatea partilor de a dispune de obiectul procesului. Aceasta libertate este insa conditionata, in sistemul legislatiei noastre, de imprejurarea ca drepturile civile sa fie folosite numai potrivit scopului lor social-economic in vederea caruia sunt recunoscute de lege.
In cauza de fata nu toate partile litigiului si-au exprimat in mod liber optiunea de solutionare amiabila a litigiului, fapt care a atras respingerea de catre instanta a Propunerii de iesire din indiviziune.
Numirea Propunerii de iesire din indiviziune ca fiind tranzactie/conventie/invoiala sau orice alt termen similar, atrage aplicarea aceluiasi principiu juridic, anume vointa tuturor partilor implicate in litigiu, principiu reglementat legal prin dispozitiile art. 271 si urm. din Codul de procedura civila.
Respingerea Propunerii de iesire din indiviziune nu a avut la baza denumirea purtata in cadrul litigiului, ci nerespectarea principiului de drept care conferea valoare juridica documentului prezentat spre a fi omologat de catre instanta.
De asemenea, intimatul solicita respingerea si a sustinerii recurentei cu referire la nereprezentarea in cadrul dosarului a Primariei M_________ Bucuresti prin Primarul General ca fiind in dezacord cu situatia de fapt.
In cadrul dosarului de fond, Primaria M_________ Bucuresti prin Primarul General a fost parte in proces, a avut cunostinta de evolutia litigiului si a fost reprezentata de consilierii juridici din cadrul institutiei.
Ca orice parte din litigiu si Primaria, legal citata, a avut libera alegere de a-si formula aparari si a-si trimite reprezentati in instanta potrivit intereselor sale, astfel incat orice apreciere facuta de recurenta in numele Primariei nu poate fi evaluata de catre instanta superioara ca fiind pertinenta.
Intimatul subliniaza faptul ca potrivit concluziilor raportului de expertiza Tiganila C_________, necontestat de parti, indiferent de varianta de lotizare propusa, proprietarii terenului aferent corpului B de cladire raman in continuare in indiviziune, deoarece reclamantii A________ C_______ si A________ L______ au terenul aferent cotei lor in folosinta si nu in proprietate, iar paratii A________ Pona P___ si A________ P___ C______ detin terenul aferent cotei lor cu titlul de cesionari ai drepturilor litigioase si nu in proprietate. Calea de servitute asupra careia partile raman in continuare in indiviziune nu poate fi partajata si atribuita in proprietatea exclusiva partilor avand in vedere natura terenului coroborata cu natura drepturilor detinute de parti. Stabilirea de catre instanta a unei alte situatii de fapt decat cea data de actele prezentate la dosarul cauzei, ar reprezenta o incalcare vadita a legii si a drepturilor de proprietate ale celorlalte parti.
Astfel, daca partile aveau de obiectat cu privire la concluziile expertului, concluzii fondate de actele depuse la dosarul cauzei, cu siguranta ca se puteau opune acestora prin formularea de obiectiuni.
In recurs nu au fost administrate probe noi, in conditiile art. 305 din Codul de procedura civila.
Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de criticile formulate si de prevederile legale incidente in cauza, Curtea retine caracterul fondat al recursului, in limitele ce vor fi prezentate in cele ce succed.
Astfel, din verificarea actelor dosarului de apel, Curtea retine ca prin apelul formulat de apelanta parata, aceasta a criticat, in esenta, sentinta civila apelata, sub doua aspecte, respectiv, in ceea ce priveste aprecierea primei instante, in sensul respingerii cererii de a se lua act de tranzactia intervenita intre partile litigante, persoane fizice, avand drept consecinta gresita invalidare a propunerii de lotizare formulata de aceste parti, referitoare la terenul in suprafata de 1048 mp., ce s-a solicitat a fi partajat, iar pe de alta parte, a invocat omisiunea acestei instante de a solutiona litigiul in sensul iesirii tuturor partilor din indiviziune asupra terenului mentionat, apelanta parata sustinand ca in ceea ce o priveste, exista posibilitatea partajarii suprafetei de teren care ii apartine,aferenta corpului B si atribuirii catre sine a unei suprafete de teren in proprietate exclusiva si a unei cote parti din drumul de acces catre loturile create.
Curtea retine ca dispozitiile art. 261 alin. 1 C. proc. civ. precizeaza elementele pe care trebuie sa le cuprinda orice hotarare judecatoreasca pentru exercitarea unui control judiciar. In acest sens, pct. 5 al textului mentionat se refera la necesitatea aratarii motivelor de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si a celor pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
In acelasi sens, Curtea retine ca motivarea clara, convingatoare si pertinenta a hotararii constituie o garantie pentru partile din proces in fata eventualului arbitrariu judecatoresc si singurul mijloc prin care se da posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar.
Astfel, art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, astfel cum a fost interpretat in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, implica mai ales in sarcina „instantei” obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta [Hotararea Perez impotriva Frantei (GC), Cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-I, si Hotararea V__ der Hurk impotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, _______, nr. 288, p. 19, paragraful 59].(…). Conform jurisprudentei Curtii, notiunea de proces echitabil presupune ca o instanta interna care nu a motivat decat pe scurt, hotararea sa, sa fi examinat totusi in mod real problemele esentiale care i-au fost supuse, si nu doar sa reia pur si simplu concluziile unei instante inferioare (Hotararea Helle impotriva Finlandei, din 19 decembrie 1997, Culegere de hotarari si decizii 1997 – VIII, p. 2.930, paragraful 60).
In cauza de fata, astfel investita, instanta de apel a respins apelul formulat de recurenta parata, constatand ca sustinerile acesteia din apel vizand gresita aplicare in cauza a prevederilor art. 271 din Codul de procedura civila sunt nefondate, retinand in esenta ca tranzactia nu a fost semnata de catre toti coproprietarii, astfel ca ea nu putea fi validata de catre instanta, respectiv ca varianta expertizei judiciare omologate de catre instanta de fond a propus un drum de servitute cu o suprafata mai mica, apreciindu-se astfel ca aceasta este de natura a respecta interesele coproprietarilor.
Instanta de apel nu a raspuns insa celei de-a doua critici aduse hotararii primei instante de catre apelanta parata, care vizeaza in esenta gresita aplicare in cauza a art. 728 din Codul civil, in cuprinsul hotararii neregasindu-se nicio dezlegare data acestei chestiuni litigioase, desi, din verificarea expertizei realizate in prima faza procesuala si omologata de instanta de fond, rezulta ca expertul desemnat in cauza a mentionat ca a identificat doua variante de lotizare, precizand, totodata, ca indiferent de varianta de lotizare propusa proprietarii terenului aferent corpului B raman in indiviziune.
Este real ca potrivit art.271 si art.272 C.pr. civ., pentru a putea fi pronuntata o hotarare de expedient era necesara stingerea litigiului prin tranzactie, asadar incheierea de catre toate partile litigante a unui act de dispozitie, semnat si insusit de toate partile in mod expres, conditie care nu era indeplinita in cauza.
Cu toate acestea, validand hotararea instantei de fond, sub acest aspect, al respingerii cererii de a se lua act de propunerea de iesire din indiviziune cu privire la teren, instanta de apel astfel investita avea obligatia de a verifica limitele devolutiunii judiciare si, ulterior, de a stabili modalitatea optima de a pune capat starii de indiviziune. In acest ultim sens, instanta de apel, fie pe baza probelor deja administrate la fond fie, in masura in care acestea nu erau apreciate concludente (in contextul in care concluziile expertizelor judiciare si a celei extrajudiciare invocate de apelanta, nu sunt concordante), pe baza unor probatorii nou administrate in apel, avea a stabili daca este posibila atribuirea, in deplina proprietate, in natura, a cate unui lot fiecaruia dintre coindivizari, astfel incat sa se partajeze intregul teren, analizand cu prioritate, posibilitatea realizarii partajului in natura, cu atribuirea de loturi distincte pentru fiecare coproprietar, cu respectarea criteriilor prevazute de art. 6739 din Codul de procedura civila.
Or, aplicand consideratiile cu caracter teoretic, anterior evocate la speta pendinte, Curtea constata ca in cauza, din aceasta ultima perspectiva, in ceea ce priveste apelul formulat de recurenta parata, nu au fost respectate dispozitiile legale imperative inscrise in art. 261 pct. 5 din Codul de procedura civila, tribunalul, desi legal investit cu aceasta critica, omitand sa motiveze hotararea pronuntata, in concordanta cu aceste exigente, decizia necuprinzand argumentele de drept si de fapt care au fundamentat solutia pronuntata cu privire la acest motiv de apel.
Curtea retine ca instanta de apel are obligatia de a se pronunta cu privire la fiecare motiv in conformitate cu prevederile art. 261 Codul de procedura civila si ca analizarea direct in recurs a criticilor aduse hotararii primei instante ar duce la privarea partii de un grad de jurisdictie si la incalcarea principiului „non omisso medio”, ceea ce este inadmisibil.
In consecinta, Curtea va retine ca instanta de apel a nesocotit acele forme de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii prevazute de art. 105 alin. 2 Codul de procedura civila, vatamarea pricinuita in aceasta situatie recurentei parate, fiind evidenta, prin nesolutionarea cu ocazia judecarii apelului acestei parti, a unei solicitari care viza insasi fondul partajului.
Potrivit art. 312 alin. 5 Cod procedura civila, in cazul in care instanta, a carei hotarare este recurata, a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata.
Gasind intemeiata aceasta critica formulata in recurs, care este de natura sa atraga rejudecarea apelului, in temeiul consideratiilor expuse si avand in vedere prevederile art. 304 pct. 5 Codul de procedura civila, Curtea va admite recursul, va casa decizia recurata si va trimite cauza pentru rejudecarea apelului paratei la aceeasi instanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta parata A________ P___ E____ C_____ impotriva deciziei civile nr.1109/A/25.03.2015, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a III-a Civila, in contradictoriu cu intimatii parati I____ M_____, A________-P___ C______-F_________, A________ P___ P___, M_________ BUCURESTI PRIN PRIMARUL GENERAL, intimatii reclamanti A________ C_______, A________ L______ si L____ M_____ L_____.
Caseaza decizia civila recurata si trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante – Tribunalul Bucuresti.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica din 03.09.2015.
PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
M____ A_____ I______ D_____ M___ I___
N_______-G_____
GREFIER
F_____ D_________
Red.M.I.
Tehnored.M.I/B.I.
2 ex/ 1.10.2015
––––––––––––––
T.B.- Sectia a III-a – A.V____
– C.T______
Jud.Sector 2- E.F_____