Faliment. Deschiderea procedurii falimentului in forma simplificata. Actiune formulata in temeiul dispozitiilor art. 119 alin. (3) din Legea nr. 31/1990. Inadmisibilitate
Sectia a II-a civila, Decizia nr. 403 din 5 februarie 2013
Prin cererea introdusa la Tribunalul Botosani reclamantii A.E., A.C., A.E., B.M.C., B.E., B.R., B.C., B.A., B.G., B.V., C.E., C.M., C.O., D.M., D.S., F.E., G.D., G.P., G.V., H.V., H.A., I.F., I.V., L.O., L.R., M.E., M.V., M.I., M.G., N.I., O.E., O.M., O.E., P.V., P.A., P.M., P.T., P.C., P.M., P.E., P.L., P.A., S.N., S.C., S.E., S.N., S.G., T.M., T.M., U.V. si V.A. au solicitat instantei, in temeiul dispozitiilor art. 119 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, sa autorizeze convocarea adunarii generale extraordinare a SC A.E. SA, sa aprobe ordinea de zi propusa, sa stabileasca data de referinta cu 4 zile inainte de data stabilita pentru tinerea adunarii generale, sa stabileasca data tinerii adunarii generale propunând ca data tinerii adunarii sa fie stabilita in termen de maxim 45 de zile de la data pronuntarii incheierii asupra cererii si sa stabileasca persoana care va prezida adunarea generala propunând in acest sens pe actionarul M.I.
Ordinea de zi propusa a vizat aprobarea divizarii societatii, schimbarea sediului social al societatii, conversia actiunilor din actiuni nominative in actiuni la purtator si stabilirea formei materiale a actiunilor la purtator, precum si data limita de tiparire si de predare a acestora.
Prin incheierea nr. 957 din 6 octombrie 2009, Tribunalul Botosani a admis actiunea reclamantilor.
Impotriva acestei incheieri a declarat apel pârâta SC A.E. SA. In aceasta etapa procesuala, prin incheierea nr. 1597 din 6 mai 2010, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus stramutarea judecarii cauzei la Curtea de Apel Cluj.
Prin decizia civila nr. 172 din 15.11.2010, Curtea de Apel Cluj a admis apelul, a desfiintat incheierea civila nr. 957 din 6 octombrie 2009 a Tribunalului Botosani si a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Comercial Cluj cu indrumarea de a proceda la o rejudecare a pricinii, retinându-se, in esenta, ca prima instanta a solutionat cauza fara a realiza o cercetare efectiva a fondului litigiului.
Prin sentinta comerciala nr. 3931/2011, Tribunalul Comercial Cluj a respins cererea reclamantilor.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca prin incheierea nr. 159 din 20.12.2010, Tribunalul Suceava a dispus deschiderea procedurii falimentului in forma simplificata impotriva pârâtei SC A.E. SA fiind desemnat in calitate de lichidator judiciar C.I.I. B.S. Aceasta hotarâre a ramas irevocabila prin decizia nr. 1637 din 11 mai 2011 a Curtii de Apel Suceava.
A retinut tribunalul ca reclamantii nu isi mai justifica calitatea procesuala activa de vreme ce fata de pârâta s-a deschis procedura falimentului in forma simplificata, imprejurare in care drepturile actionarilor pot fi exercitate doar de catre administratorul special desemnat in conditiile Legii nr. 85/2006, iar intreaga activitate pe care debitoarea o deruleaza se circumscrie scopului de acoperire a pasivului si recuperare a creantelor in favoarea creditorilor, dispozitiile Legii nr. 31/1990 de care s-au prevalat reclamantii nemaifiind aplicabile din momentul intrarii debitoarei in faliment.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii criticând-o ca fiind nelegala si netemeinica.
Prin decizia civila nr. 15/2012, Curtea de Apel Cluj, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, a respins apelul reclamantilor si a mentinut in intregime sentinta comerciala nr. 3931 pronuntata de Tribunalul Comercial Cluj la data de 16 iunie 2011.
Pentru a hotari astfel, instanta de apel a retinut, in esenta, ca momentul deschiderii procedurii falimentului impotriva pârâtei marcheaza transferul controlului de la actionari la creditori aratând ca argumentele de fapt si de drept reliefate prin sentinta apelata sunt corecte, insa acestora trebuia sa li se dea relevanta din perspectiva unei alte conditii de exercitare a actiunii civile si anume cea a interesului, iar nu a calitatii procesuale active. Aceasta intrucât in etapa falimentului nu mai este posibila modificarea actului constitutiv in sensul dorit de apelanti (divizare, schimbare sediu, conversie actiuni), ci toate operatiunile sunt orientate exclusiv catre lichidarea averii pârâtei in vederea satisfacerii creantelor creditorilor. Ca atare, lichidarea nu se realizeaza in interesul actionarilor cum in mod gresit pretind apelantii, ci in interesul creditorilor.
Instanta de apel a respins criticile reclamantilor ce vizau faptul ca solutia asupra careia s-a oprit instanta de fond contravine indrumarilor date de instanta de apel cu ocazia desfiintarii primei sentinte si trimiterii cauzei spre rejudecare aratând ca ivirea starii de insolventa a avut loc dupa momentul solutionarii apelului si nu putea fi ignorata de catre tribunal intrucât determina schimbari majore atât in ce priveste reprezentarea societatii cât si in privinta regulilor dupa care se conduce o astfel de societate, motiv pentru care nu putea sa procedeze la analizarea pe fond a cererii fara a analiza efectele pe care normele speciale ale Legii nr. 85/2006 le produce asupra situatiei pârâtei si asupra demersului judiciar initiat de reclamanti.
Totodata, instanta de apel a inlaturat apararea reclamantilor potrivit careia acestia aveau obligatia sa isi justifice calitatea procesuala activa doar la momentul investirii instantei de judecata, deoarece conditiile de exercitare a actiunii civile trebuie indeplinite pe tot parcursul judecatii.
Concluzionând, instanta de apel a retinut ca desi actiunea reclamantilor trebuia respinsa ca lipsita de interes, nu se justifica admiterea caii de atac a apelului, deoarece apelantii nu ar obtine nici un folos practic prin adoptarea unei astfel de solutii, actiunea acestora urmând a fi respinsa tot in temeiul unei exceptii peremptorii de fond, respectiv cea a lipsei de interes in loc de cea a lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantii A.E., A.C., A.E., B.M.C., B.E., B.R., B.C., B.A., B.G., B.V., C.E., C.M., C.O., D.M., D.S., F.E., G.D., G.P., G.V., H.V., H.A., I.F., I.V., L.O., L.R., M.E., M.V., M.I., M.G., N.I., O.E., O.M., O.E., P.V., P.A., P.M., P.T., P.C., P.M., P.E., P.L., P.A., S.N., S.C., S.E., S.N., S.G., T.M., T.M., U.V. si V.A. pentru motivele prevazute de art. 304 pct. 7 si 9 C. proc. civ., in temeiul carora a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta.
In argumentarea motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. recurentii au aratat ca instanta de apel a ignorat criticile formulate de acestia pe fondul cauzei si retinând ca respingerea actiunii pe exceptia lipsei calitatii procesuale active este gresita, in loc sa indrepte greseala trimitând cauza spre rejudecare cu indrumarile cuvenite, a judecat cauza pe exceptia lipsei de interes, exceptie ce nu facea obiectul apelului.
Prin cea de a doua critica, subsumata motivului de recurs prevazut de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., recurentii au sustinut, in esenta, ca instanta a pronuntat o solutie nelegala, judecând cauza fara sa analizeze motivele de apel si fara sa solutioneze aspectele importante legate de cauza dedusa judecatii.
Recurentii au aratat ca atât tribunalul cât si curtea de apel ar fi putut solutiona cererea pe fond fara nici un impediment insa acestea, solutionând cererea pe exceptie, le-au incalcat accesul la justitie.
Totodata, au precizat ca in apel au criticat solutia instantei de fond ce a vizat exceptia lipsei calitatii procesuale active, dar instanta de apel, desi a retinut nelegalitatea sentintei apelate, a pronuntat o solutie gresita, invocând din oficiu o exceptie care nu a facut obiectul apelului, si anume exceptia lipsei de interes.
In acest context s-a sustinut ca atât tribunalul cât si instanta de apel au pronuntat hotarâri nelegale intrucât au analizat o situatie aparuta ca urmare a declansarii procedurii de lichidare aratând totodata ca in cauza nu se justifica incidenta prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006.
Analizând criticile deciziei atacate in raport de temeiurile de drept invocate, Inalta Curte a constatat ca acestea sunt nefondate, recursul reclamantilor fiind respins, pentru urmatoarele considerente:
Motivul prevazut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când hotarârea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii.
Observând considerentele deciziei criticate se constata ca aceasta cuprinde motivele pe care se sprijina, in sensul ca a raspuns criticilor formulate de reclamanti in cadrul controlului de netemeinicie si nelegalitate care poate fi exercitat in calea respectiva de atac, astfel incât hotarârea pronuntata respecta exigentele art. 261 pct. 5 C. proc. civ., cu consecinta inlaturarii criticii formulate sub acest aspect.
Modificarea sau casarea unei hotarâri poate fi solicitata, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ. atunci „când hotarârea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.”
Din perspectiva acestui motiv de recurs, recurentii au pus in discutie faptul ca, desi instanta de apel a retinut ca respingerea actiunii pe exceptia lipsei calitatii procesuale active este gresita, a pronuntat de asemenea o solutie gresita, fondata pe exceptia lipsei de interes.
Aceasta critica este nefondata, urmând a fi respinsa, intrucât instanta de apel nu a modificat solutia primei instante, ci dimpotriva a considerat ca argumentele de fapt si de drept reliefate prin sentinta apelata sunt corecte, retinând ca hotarârea primei instante, ca mod de solutionare a litigiului, este corecta, chiar daca a avut in vedere si alte considerente.
Se apreciaza ca nefondata si critica formulata in legatura cu faptul ca instanta de apel a pronuntat o solutie nelegala, judecând cauza pe exceptie, fara sa analizeze motivele de apel si fara sa solutioneze aspectele importante legate de cauza dedusa judecatii. Instanta de apel in mod corect a retinut ca in etapa falimentului nu mai este posibila autorizarea convocarii adunarii generale a actionarilor in vederea modificarii actului constitutiv in sensul dorit de reclamanti ci toate operatiunile sunt orientate exclusiv catre lichidarea averii pârâtei in vederea satisfacerii creantelor creditorilor, aceasta situatie având consecinte directe asupra interesului actual al reclamantilor in sustinerea actiunii.
Nu se justifica nici critica reclamantilor conform careia instanta de apel a pronuntat o hotarâre nelegala intrucât a analizat o situatie aparuta ulterior, ca urmare a declansarii procedurii de lichidare, in conditiile in care in cauza nu se justifica incidenta prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006.
Critica este neintemeiata intrucât instanta de apel nu a procedat la suspendarea judecarii cauzei in conformitate cu prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006, ci a retinut in mod corect ca ivirea starii de insolventa a avut loc dupa momentul solutionarii apelului si nu putea fi ignorata de catre tribunal intrucât determina schimbari majore atât in ce priveste reprezentarea societatii, cât si in privinta regulilor dupa care se conduce o astfel de societate. In acest context, tribunalul nu putea sa procedeze la analiza pe fond a cererii fara a analiza efectele pe care normele speciale ale Legii nr. 85/2006 le produce asupra situatiei pârâtei si asupra demersului judiciar initiat de reclamanti.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Inalta Curte a respins ca nefondat recursul.