Executare silita. Investirea cu formula executorie a biletului la ordin se face in cadrul procedurii de incuviintare a executarii silite
DECIZIE nr. 7 din 30 ianuarie 2017 referitoare la pronuntarea unei hotarari prealabile, prin care sa se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept vizand investirea cu formula executorie a biletului la ordin in lumina dispozitiilor art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila si a unor acte normative conexe
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Dosar nr. 2.769/1/2016
Iulia Cristina Tarcea – presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele completului
Lavinia Curelea – presedintele delegat al Sectiei I civile
Eugenia Voicheci – presedintele Sectiei a II-a civile
Nicoleta Tandareanu – judecator la Sectia I civila
Nina Ecaterina Grigoras – judecator la Sectia I civila
Mirela Visan – judecator la Sectia I civila
Bianca Elena Tandarescu – judecator la Sectia I civila
Doina Popescu – judecator la Sectia I civila
Valentina Vrabie – judecator la Sectia a II-a civila
Cosmin Horia Mihaianu – judecator la Sectia a II-a civila
Monica Ruxandra Duta – judecator la Sectia a II-a civila
Nela Petrisor – judecator la Sectia a II-a civila
Iulia Manuela Cirnu – judecator la Sectia a II-a civila
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent sa judece sesizarea ce formeaza obiectul Dosarului nr. 2.769/1/2016 este legal constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta este prezidata de doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
La sedinta de judecata participa domnul Bogdan Georgescu, magistrat-asistent, desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Tribunalul Constanta – Sectia a II-a civila, prin Incheierea din 10 iunie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 4.403/212/2016, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, prin care sa dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept vizand investirea cu formula executorie a biletului la ordin in lumina dispozitiilor art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila si a unor acte normative conexe.
Dupa prezentarea referatului cauzei, constatand ca nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau exceptii de invocat, presedintele completului, doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, declara dezbaterile inchise, iar completul de judecata ramane in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.
INALTA CURTE,
deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:
I. Titularul si obiectul sesizarii
1. Prin Incheierea de sedinta din data de 10 iunie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 4.403/212/2016, Tribunalul Constanta – Sectia a II-a civila a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii vizand investirea cu formula executorie a biletului la ordin in lumina dispozitiilor art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila si a unor acte normative conexe (denumita in continuare, in cuprinsul prezentei decizii, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016).
2. Cererea de pronuntare a hotararii prealabile a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 2 august 2016 cu nr. 2.769/1/2016.
II. Temeiul juridic al sesizarii
3. Articolul 519 din Codul de procedura civila stipuleaza urmatoarele: „Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata”.
III. Normele de drept intern care formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile
4. Art. 61 si art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificarile ulterioare (denumita, in continuare, in cuprinsul prezentei decizii, Legea nr. 58/1934):
„Art. 61. – Cambia are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 53, 54 si 57.
Competenta pentru a investi cambia cu formula executorie este judecatoria.
Incheierea de investire nu este supusa apelului.”
„Art. 106. – Sunt aplicabile biletului la ordin, in masura in care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispozitiunile relative la cambie, privind:
– girul (art. 13-23);
– scadenta (art. 36-40);
– plata (art. 41-46);
– actiunea sau executarea cambiala (art. 47) si
– regresul in caz de neplata (art. 48-55 si 57-65);
– protestul (art. 66-73);
– plata prin interventiune (art. 74 si 78-82);
– copiile (art. 83 si 86);
– alterarile (art. 88);
– prescriptiunea (art. 94);
– zilele de sarbatoare legala, calendarul termenelor si inadmisibilitatea termenului de gratie (art. 95-98);
– subscrierea prin punere de deget (art. 99);
– actiunea decurgand din imbogatire fara cauza (art. 65);
– anularea si inlocuirea titlului (art. 89-93).
Sunt, de asemenea, aplicabile biletului la ordin dispozitiunile privind cambia platita de un an al treilea sau intr-o localitate, alta decat aceea a domiciliului trasului (art. 4 si 30), stipulatiunea de dobanda (art. 5), deosebirile in indicarea sumei de plata (art. 6), efectele unei semnaturi puse in conditiunile aratate la art. 7, efectele semnaturii unei persoane care lucreaza fara imputernicire sau depasind imputernicirea (art. 10) si cambia in alb (art. 12).
Sunt, de asemenea, aplicabile biletului la ordin dispozitiunile privitoare la aval (art. 33-35), in cazul prevazut de ultimul alineat al art. 34, daca avalul nu arata pentru cine a fost dat, el se socoteste dat pentru emitent.”
5. Art. 640 si art. 666 din Codul de procedura civila
„Art. 640. – Titlurile de credit
Cambia, biletul la ordin si cecul, precum si alte titluri de credit constituie titlurile executorii, daca indeplinesc conditiile prevazute de legea speciala.”
„Art. 666. – Incuviintarea executarii silite
(1) In termen de maximum 3 zile de la inregistrarea cererii, executorul judecatoresc va solicita incuviintarea executarii de catre instanta de executare, careia ii va inainta, in copie certificata de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, incheierea prevazuta la art. 665 alin. (1) si dovada achitarii taxei judiciare de timbru.
(2) Cererea de incuviintare a executarii silite se solutioneaza in termen de maximum 7 zile de la inregistrarea acesteia la instanta, prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor. Pronuntarea se poate amana cu cel mult 48 de ore, iar motivarea incheierii se face in cel mult 7 zile de la pronuntare.
(3) Incheierea va cuprinde, in afara mentiunilor prevazute la art. 233 alin. (1), aratarea titlului executoriu pe baza caruia se va face executarea, suma, atunci cand aceasta este determinata sau determinabila, cu toate accesoriile pentru care s-a incuviintat urmarirea, cand s-a incuviintat urmarirea silita a bunurilor debitorului si modalitatea concreta de executare silita, atunci cand s-a solicitat expres aceasta.
(4) Incuviintarea executarii silite permite creditorului sa ceara executorului judecatoresc care a solicitat incuviintarea sa recurga, simultan ori succesiv, la toate modalitatile de executare prevazute de lege in vederea realizarii drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Incuviintarea executarii silite produce efecte pe intreg teritoriul tarii. De asemenea, incuviintarea executarii silite se extinde si asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita incuviintate.
(5) Instanta poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite numai daca:
1. cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare decat cel sesizat;
2. hotararea sau, dupa caz, inscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
3. inscrisul, altul decat o hotarare judecatoreasca, nu intruneste toate conditiile de forma cerute de lege sau alte cerinte in cazurile anume prevazute de lege;
4. creanta nu este certa, lichida si exigibila;
5. debitorul se bucura de imunitate de executare;
6. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire prin executare silita;
7. exista alte impedimente prevazute de lege.
(6) Incheierea prin care instanta admite cererea de incuviintare a executarii silite nu este supusa niciunei cai de atac, insa poate fi cenzurata in cadrul contestatiei la executare silita, introdusa in conditiile prevazute de lege. Dispozitiile art. 712 alin. (3) raman aplicabile.
(7) Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite poate fi atacata numai cu apel exclusiv de creditor, in termen de 15 zile de la comunicare.
(8) In partea finala a incheierii de incuviintare a executarii silite va fi adaugata formula executorie, cu urmatorul cuprins:
«Noi, Presedintele Romaniei,
Dam imputernicire si ordonam executorilor judecatoresti sa puna in executare titlul (Aici urmeaza elementele de identificare a titlului executoriu.) pentru care s-a pronuntat prezenta incheiere de incuviintare a executarii silite. Ordonam agentilor fortei publice sa sprijine indeplinirea prompta si efectiva a tuturor actelor de executare silita, iar procurorilor sa staruie pentru ducerea la indeplinire a titlului executoriu, in conditiile legii. (Urmeaza semnatura presedintelui completului si a grefierului.)»”
6. Art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016:
„Art. VII. – Ori de cate ori printr-un act normativ se prevede investirea cu formula executorie a titlurilor executorii si/sau incuviintarea executarii de catre executorul judecatoresc, acestea vor fi puse in executare dupa incuviintarea executarii de catre instanta judecatoreasca competenta potrivit legii, fara a fi necesara investirea cu formula executorie.”
IV. Expunerea succinta a procesului
7. Prin Cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta la data de 3 martie 2016 cu nr. 4.403/212/2016, petenta S.C. „Banca Transilvania” – S.A. a solicitat investirea cu formula executorie a unui bilet la ordin emis de S.C. Editura Steaua Nordului – S.R.L.
8. Judecatoria Constanta, prin Incheierea nr. 1.940 din 4 martie 2016, a admis exceptia inadmisibilitatii, ridicata de instanta din oficiu, si a respins cererea formulata de creditoarea S.C. „Banca Transilvania” – S.A., ca inadmisibila. In motivare, s-a aratat ca, potrivit art. 640 din Codul de procedura civila, cambia, biletul la ordin si cecul, precum si alte titluri de credit constituie titluri executorii, daca indeplinesc conditiile prevazute in legea speciala. Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 (in vigoare incepand cu data de 4 februarie 2016) a fost modificat art. 641 din Codul de procedura civila, procedura investirii cu formula executorie nefiind reluata in cuprinsul niciunui act normativ in vigoare. Conform art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016, ori de cate ori printr-un act normativ se prevede investirea cu formula executorie a titlurilor executorii si/sau incuviintarea executarii de catre executorul judecatoresc, acestea vor fi puse in executare dupa incuviintarea executarii de catre instanta judecatoreasca competenta potrivit legii, fara a fi necesara investirea cu formula executorie. Ca atare, constatand incidente dispozitiile anterior enuntate, instanta a dispus respingerea cererii ca inadmisibila.
9. Impotriva acestei hotarari creditoarea S.C. „Banca Transilvania” – S.A. a formulat apel invocand faptul ca dispozitiile art. 62 din Legea nr. 58/1934 prevad necesitatea investirii cu formula executorie, art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 constituie dreptul comun in materie de la care prevederile normei speciale deroga, iar, conform art. 640 din Codul de procedura civila, „cambia, biletul la ordin si cecul, precum si alte titluri de credit constituie titluri executorii, daca indeplinesc conditiile prevazute de legea speciala”. Totodata, s-a invederat ca legea speciala prevede necesitatea investirii titlurilor de valoare cu formula executorie, iar dispozitiile legii speciale nu au fost abrogate prin intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016. Apelul a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Constanta – Sectia a II-a civila, cu nr. 4.403/212/2016.
V. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii
10. Prin prisma dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, Tribunalul Constanta – Sectia a II-a civila a apreciat ca sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate a sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dupa cum urmeaza:
– existenta unei cauze aflate in curs de judecata, in ultima instanta. In speta, este vorba de o cerere de investire cu formula executorie, solutionata, in prima instanta, de judecatorie prin incheiere impotriva careia a fost exercitata calea de atac a apelului, cauza nefiind susceptibila de recurs;
– existenta unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei. Litigiul are ca obiect o cerere de investire cu formula executorie, iar interpretarea si aplicarea textelor enumerate anterior influenteaza decisiv solutia ce urmeaza a fi pronuntata in cauza, in conditiile in care prevederile respective sunt susceptibile de interpretari diferite;
– problema de drept care face obiectul sesizarii este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare. Mecanismul pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept raspunde intentiei legiuitorului de a preveni practica neunitara a instantelor de judecata in materie. Tribunalul a considerat ca nu este vorba de situatia in care exista un numar semnificativ de hotarari judecatoresti care sa fi solutionat diferit, in mod constant, aceasta chestiune de drept. Din verificarile efectuate nu a fost identificata o practica judiciara conturata si constanta, astfel incat este aplicabil mecanismul cu functie de preventie al hotararii prealabile. Neexistand o jurisprudenta semnificativa in materia respectiva si constatand diferente de opinie in interpretarea ce trebuie data normelor de drept in cauza, Tribunalul a apreciat indeplinita aceasta conditie de admisibilitate.
11. Instanta de sesizare a constatat ca, prin Decizia nr. 4 din 19 ianuarie 2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectiile Unite privind recursul in interesul legii in legatura cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 3741 din Codul de procedura civila din 1865, raportate la prevederile art. 61 din Legea nr. 58/1934 si ale art. 53 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, s-a statuat asupra necesitatii investirii cu formula executorie a biletului la ordin, a cambiei si a cecului. Insa, problema de drept invocata in prezenta cauza este diferita, motiv pentru care este indeplinita si conditia referitoare la noutate, dat fiind ca prevederile procesual civile referitoare la etapa incuviintarii executarii silite in vigoare la data pronuntarii recursului in interesul legii au fost inlocuite de dispozitiile noii legi procesuale, care, in urma modificarilor aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016, a inlaturat procedura separata a investirii cu formula executorie a titlurilor executorii.
12. Instanta de sesizare a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar in ceea ce priveste interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934 si art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016, in conditiile in care solutionarea litigiului depinde de acestea, impunandu-se dezlegarea acestei chestiuni de drept referitoare la raportul dintre cele doua reglementari.
13. Totodata, Tribunalul Constanta a exemplificat existenta unei solutii contrare celei pronuntate de prima instanta in prezentul litigiu, in sensul ca unele instante au admis cererile de investire cu formula executorie a unor bilete la ordin.
14. De asemenea, Tribunalul Constanta a constatat ca solutiile de respingere a cererilor de investire cu formula executorie sunt diferite, cererile fiind respinse fie ca inadmisibile, fie ca lipsite de interes sau ca lipsite de obiect.
VI. Punctul de vedere al completului de judecata care a dispus sesizarea Inaltei Curti
15. Intr-o opinie, s-a considerat ca, la momentul actual, ca urmare a intrarii in vigoare a modificarilor aduse Codului de procedura civila prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 nu mai exista o procedura efectiva, propriu-zisa si consacrata legislativ pentru investirea cu formula executorie a titlurilor executorii. In acest moment, in considerarea dispozitiilor art. 666 alin. (8) din Codul de procedura civila, formula executorie se aplica prin incheierea de incuviintare a executarii silite, motiv pentru care poate fi dispusa doar in cadrul incuviintarii executarii silite. Pentru aceste motive, cererile de investire cu formula executorie sunt inadmisibile, iar nu lipsite de interes ori de obiect.
16. Intr-un alt punct de vedere, in raport cu dispozitiile speciale ale art. 61 alin. 2 din Legea nr. 58/1934, care prevad ca biletul la ordin se investeste cu formula executorie, dispozitii care nu au fost abrogate expres sau tacit prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016, si avand in vedere ca art. 640 din Codul de procedura civila prevede ca titlurile de valoare sunt titluri executorii in conditiile legii speciale, ceea ce implica si respectarea procedurii de investire cu formula executorie, s-a considerat ca cererile sunt admisibile.
VII. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
17. Apelanta S.C. „Banca Transilvania” – S.A., care este, de altfel, titulara cererii de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a sustinut ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila. In opinia apelantei, este necesara investirea cu formula executorie, intrucat dispozitiile legii speciale, respectiv art. 61 din Legea nr. 58/1934, nu au fost abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016, iar art. 640 din Codul de procedura civila face trimitere la conditiile prevazute in legea speciala.
18. Intimatele S.C. „Editura Steaua Nordului” – S.R.L. si S.C. „Eduard” – S.R.L. nu au formulat punct de vedere cu privire la problema de drept dedusa judecatii.
VIII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie si punctul de vedere al Ministerului Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
19. Intr-o prima orientare jurisprudentiala, majoritara, s-a apreciat ca, dupa intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016, nu mai este necesara investirea cu formula executorie a titlurilor de credit. In acest sens, sunt avute in vedere dispozitiile art. VII din ordonanta de urgenta, potrivit carora ori de cate ori printr-un act normativ se prevede investirea cu formula executorie a titlurilor executorii si/sau incuviintarea executarii de catre executorul judecatoresc, acestea vor fi puse in executare dupa incuviintarea executarii de catre instanta judecatoreasca competenta potrivit legii, fara a fi necesara investirea cu formula executorie. Este adevarat ca aceasta norma nu face o trimitere speciala la titlurile de credit, insa, prin formularea sa, norma de drept tranzitoriu din ordonanta de urgenta face referiri la orice fel de acte normative speciale care consacra titluri executorii pentru care acele acte normative ar fi prevazut necesitatea investirii cu formula executorie. Fata de succesiunea in timp a actelor normative, este de observat ca, in realitate, cerinta investirii cu formula executorie a titlurilor de credit se impune in privinta executarilor incepute dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 138/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe, nu in temeiul legilor nr. 58/1934, respectiv nr. 59/1934, ci al art. 641 din Codul de procedura civila, astfel cum a fost introdus prin legea de modificare a Codului de procedura civila. In consecinta, disparitia acestei norme, care impunea in privinta oricaror titluri executorii extrajudiciare cerinta investirii cu formula executorie, a produs efecte, la randul ei, fata de toate aceste titluri, deci inclusiv fata de titlurile de credit.
20. Intr-o a doua orientare jurisprudentiala, minoritara, s-a considerat ca este necesara investirea cu formula executorie a titlurilor de valoare, fata de prevederile speciale ale art. 61 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 coroborate cu dispozitiile art. 640 din Codul de procedura civila.
21. Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Adresa nr. 1.723/C/3.595/III-5/2016 din 7 decembrie 2016, a comunicat ca, la nivelul Sectiei Judiciare – Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat si nu se verifica practica judiciara in problema de drept care formeaza obiectul sesizarii.
IX. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Constitutionale
22. La nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al Curtii Constitutionale nu a fost identificata jurisprudenta relevanta cu privire la chestiunea de drept in raport cu modificarile legislative aduse de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016.
X. Raportul asupra chestiunii de drept
23. Prin raportul intocmit in cauza s-a apreciat ca, fata de prevederile art. 519 din Codul de procedura civila, sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, iar, in temeiul art. 520 alin. (11) coroborat cu art. 516 alin. (7) din acelasi cod, a fost motivat proiectul solutiei ce se propune a fi data sesizarii, in sensul ca, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016, raportat la art. 640 si art. 666 din Codul de procedura civila, investirea cu formula executorie a biletului la ordin se face in cadrul procedurii de incuviintare a executarii silite, iar nu ca o etapa prealabila distincta.
XI. Inalta Curte
24. Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii-raportori, precum si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, asupra indeplinirii conditiilor de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, se retin urmatoarele:
25. Potrivit dispozitiilor anterior mentionate, „daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata”.
26. Din cuprinsul prevederilor legale enuntate se desprind conditiile de admisibilitate pentru declansarea procedurii de sesizare in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, conditii care trebuie sa fie intrunite in mod cumulativ; in doctrina, ele au fost identificate dupa cum urmeaza:
– existenta unei cauze aflate in curs de judecata;
– instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie sa judece cauza in ultima instanta;
– cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;
– solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere;
– chestiunea de drept a carei lamurire se cere sa fie noua;
– chestiunea de drept sa nu fi facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
27. Procedand la analiza asupra admisibilitatii sesizarii, se constata ca primele trei conditii sunt indeplinite, intrucat Tribunalul Constanta este legal investit cu solutionarea unei cereri de apel in ultima instanta, obiectul litigiului conferind competenta exclusiva, in prima instanta, judecatoriei, conform art. 651 alin. (1) din Codul de procedura civila, iar hotararile pronuntate de judecatorie prin care sunt respinse cererile de incuviintare a executarii silite pot fi atacate numai cu apel, conform art. 666 alin. (7) din Codul procedura civila.
28. De asemenea, este indeplinita si cerinta noutatii chestiunii de drept supuse interpretarii care, potrivit art. 519 din Codul de procedura civila, reprezinta o conditie distincta de admisibilitate. Astfel, in doctrina, s-a exprimat opinia potrivit careia sesizarea instantei supreme ar fi justificata sub aspectul indeplinirii elementului de noutate atunci cand problema de drept nu a mai fost analizata – in interpretarea unui act normativ mai vechi – ori decurge dintr-un act normativ intrat in vigoare recent sau relativ recent prin raportare la momentul sesizarii. De asemenea, problema de drept poate fi considerata noua prin faptul ca nu a mai fost dedusa judecatii anterior. Caracterul de noutate se pierde pe masura ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instantelor, in urma unei interpretari adecvate, concretizata intr-o practica judiciara consacrata.
29. Examenul jurisprudential efectuat a relevat ca nu s-a cristalizat o jurisprudenta in legatura cu chestiunea de drept a carei lamurire se solicita, situatie care justifica interesul in formularea unei cereri pentru pronuntarea unei hotarari prealabile in scopul prevenirii aparitiei unei practici neunitare, iar analiza punctelor de vedere ofera indicii referitoare la posibilitatea aparitiei unei practici neunitare din aceasta perspectiva. Asa fiind, conditia noutatii se verifica, devenind actuala cerinta interpretarii si aplicarii normei de drept respective.
30. Textul art. 519 din Codul de procedura civila mai prevede conditia ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat asupra problemei de drept ce face obiectul sesizarii pentru pronuntarea unei hotarari prealabile sau ca aceasta problema sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
31. Asa cum a retinut si instanta de sesizare, problema de drept invocata in prezenta cauza este diferita fata de recursul in interesul legii ce a facut obiectul Dosarului nr. 24/2008 in care s-a pronuntat Decizia nr. 4 din 19 ianuarie 2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectiile Unite.
32. In ceea ce priveste Decizia in interesul legii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 4/2009, se apreciaza ca aceasta decizie a fost pronuntata avandu-se in vedere dispozitiile procedurale de la acea data, respectiv art. 3741 din Codul de procedura civila si, respectiv, necesitatea aplicarii principiului specialia generalibus derogant, investirea cu formula executorie a inscrisurilor cambiale fiind o componenta a executorialitatii acestora.
33. Prin urmare, se constata ca sunt indeplinite toate conditiile de admisibilitate privind declansarea procedurii hotararii prealabile.
34. Asupra dezlegarii pe fond a chestiunii de drept semnalate, se retine ca dispozitiile din legea generala, respectiv art. 640 din Codul de procedura civila, fac trimitere expresa la dispozitiile legii speciale in ceea ce priveste conditiile de fond pe care trebuie sa le indeplineasca titlurile de credit, respectiv cambia, biletul la ordin si cecul, pentru a fi considerate titluri executorii. In alti termeni, cambia si biletul la ordin constituie titluri executorii pentru capital si accesorii, potrivit art. 61 alin. 1 din Legea nr. 58/1934, daca indeplinesc conditiile prevazute de legea speciala pentru a fi calificate astfel, respectiv conditiile stipulate la art. 53, 54 si 57 din aceeasi lege, iar cecul constituie titlu executoriu pentru capital si accesorii, conform art. 53 alin. 1 din Legea 59/1934.
35. Se retine, astfel, ca un titlu de credit constituie titlu executoriu doar daca indeplineste conditiile de fond prevazute in legea speciala, urmand ca instanta de executare sa verifice formal, in procedura instituita de art. 666 din Codul de procedura civila, respectarea dispozitiilor legale speciale incidente fiecarui titlul executoriu invocat de creditor, dispozitii ce califica astfel inscrisul respectiv. Verificarile pe care instanta de executare este obligata sa le efectueze se circumscriu exclusiv conditiilor de forma ale titlului executoriu, fiind exclusa verificarea pe fond a titlului respectiv.
36. Dispozitiile art. 640 din Codul de procedura civila au la baza principiul eminamente legal al fortei executorii – principiu ce sta la baza intregii reglementari incluse in titlul dedicat executarii silite din acelasi cod. Acest principiu se regaseste si in dispozitiile art. 641 din Codul de procedura civila, care stabilesc faptul ca inscrisurile sub semnatura privata sunt titluri executorii doar in cazurile si conditiile anume prevazute de lege. Aceste conditii a caror indeplinire atrage forta executorie a titlurilor si care vizeaza aspecte de fond, se pot regasi in legea generala sau, si mai frecvent, in legi speciale, cum este cazul art. 640 din Codul de procedura civila.
37. Prin urmare, dispozitiile art. 640 din Codul de procedura civila fac trimitere la dispozitiile din legea speciala doar in ceea ce priveste respectarea conditiilor de fond instituite de Legea nr. 58/1934 si de Legea nr. 59/1934 a caror indeplinire confera titlului de credit forta executorie, nu insa si in ceea ce priveste respectarea conditiilor de forma, intre care procedura de investire cu formula executorie, conditii de forma ce sunt reglementate de legea generala – Codul de procedura civila – in art. 666, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016. Revine, astfel, instantei de executare obligatia de a verifica in procedura de incuviintare a executarii silite, conform art. 666 alin. (5) din Codul de procedura civila, indeplinirea conditiilor legale speciale pentru fiecare titlu executoriu, care nu se refera la formalitatea acestuia si care conditioneaza aplicarea formulei executorii si declansarea procedurii executarii silite. Trimiterea din partea finala a art. 61 din Legea nr. 58/1934 la procedura de investire cu formula executorie a biletului la ordin in ceea ce priveste instanta competenta si caile de atac, introdusa prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993 pentru modificarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin si a Legii nr. 59/1934 asupra cecului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 83/1994, clarifica procedura formala de executare silita a titlurilor de credit, astfel cum aceasta era reglementata de legea generala de la acel moment, respectiv Codul de procedura civila. In alti termeni, acest text de lege nu adauga o conditie speciala, pentru calificarea titlurilor de credit ca fiind titluri executorii, conditiilor de fond instituite in teza intai a art. 61 din Legea nr. 58/1934, nici sub reglementarea procedurala veche si nici in prezent.
38. Intrucat, in prezent, instanta de executare este obligata sa verifice, in procedura de incuviintare a executarii silite, si indeplinirea conditiilor formale pentru aplicarea formulei executorii, conform prevederilor instituite de art. 666 alin. (8) din Codul de procedura civila, trimiterea din teza a doua a art. 61 din Legea nr. 58/1934 trebuie avuta in vedere intr-o atare procedura unica de executare silita. Simplificarea procedurii de executare silita, in sensul ca, in prezent, exista o procedura unica de incuviintare a executarii silite ce include si aplicarea formulei executorii, conform art. 666 din Codul de procedura civila, este declarata la nivel de principiu de art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 care, in partea finala, exclude in actuala reglementare procedurala existenta unei proceduri distincte de investire cu formula executorie a titlurilor de credit.
39. Ca atare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 nu doar ca nu a abrogat implicit sau explicit art. 640 din Codul de procedura civila, dar o atare abrogare l-ar fi lipsit pe judecatorul investit cu cererea de incuviintare a executarii silite de un temei juridic esential care trimite la obligativitatea verificarii conditiile speciale ce confera forta executorie titlurilor de credit.
40. Sub imperiul Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, investirea cu formula executorie a inscrisurilor cambiale nu mai este o etapa distincta pentru punerea lor in executare, ci o etapa in cadrul procedurii executarii silite privita ca un tot unitar, conform art. 666 din Codul de procedura civila.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedura civila,
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
DECIDE:
Admite sesizarea formulata de Tribunalul Constanta – Sectia a II-a civila in Dosarul nr. 4.403/212/2016 si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila si a unor acte normative conexe, raportat la art. 640 si art. 666 din Codul de procedura civila, investirea cu formula executorie a biletului la ordin se face in cadrul procedurii de incuviintare a executarii silite, iar nu ca o etapa prealabila distincta.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 30 ianuarie 2017.
-****-
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
IULIA CRISTINA TARCEA
Magistrat-asistent,
Bogdan Georgescu
Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 220 din data de 30 martie 2017