Despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat prin emiterea actului administrativ anulat

Despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat prin emiterea actului administrativ anulat si prin neexecutarea intocmai a obligatiilor stabilite conform sentintei civile.

Solutia de respingere a cererii ca ramasa fara obiect, atunci cand ceea ce s-a dedus judecatii a fost deja executat de parat (parati) de buna voie, inainte de finalizarea procesului, urmare a unei imprejurari intervenite ulterior introducerii cererii de chemare in judecata, consacrata de practica judiciara anterioara noului Cod  civil, dar neconsacrata legislativ, isi mentine aplicabilitatea si se justifica si sub imperiul noului Cod de procedura civila, fiind dedusa pe cale de interpretare din art. 194 lit. c) C. proc. civ. (corespondent al art. 112 pct. 3 din vechiul C. proc. civ.).

In speta, instanta suprema nu poate retine solutia de admitere a exceptiei lipsei/ramanerii de obiect a cererii de chemare in judecata, pe considerentul ca HG pentru aprobarea Planului national de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de sera pentru perioadele 2007 si 2008-2012 nr. 60/2008 avea o perioada limitata de aplicabilitate.

R O M A N I A
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal

Decizia nr. 2749/2016

Sedinta publica de la 21 octombrie 2016

           

Asupra  recursurilor de fata;

Din examinarea lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:

1.Cadrul procesual. Cererea de chemare in judecata

Prin cererea formulata, reclamanta SC „A” SA a chemat in judecata pe paratii Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice si Guvernul Romaniei – Secretariatul General al Guvernului, solicitand instantei ca prin hotararea judecatoreasca  ce  se va pronunta sa se dispuna obligarea acestora la plata unei despagubiri in suma de 160.554.322 lei, echivalentul la data introducerii prezentei actiuni, pentru suma de 36.178.809,96 Euro, reprezentand despagubirea cuvenita pentru repararea prejudiciului cauzat prin emiterea actului administrativ anulat si prin neexecutarea intocmai a obligatiilor stabilite conform sentintei civile nr. 69/C A/28.02.2011 pronuntate in dosarul nr. 1292/36/2008 al Curtii de Apel Constanta – Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, irevocabila prin  Decizia nr. 4399 din 30 octombrie 2012 a Inaltei Curti de  Casatie si Justitie – Sectia contencios administrativ si fiscal.

2.Solutia instantei de fond

Prin sentinta civila nr. 92 din  24 aprilie 2014 Curtea de Apel Constanta – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a admis exceptiile invocate  si a respins cererea reclamantei SC „A” SA, in contradictoriu cu paratii Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice  si Guvernul Romaniei – Secretariatul General al Guvernului, ca ramasa  fara obiect.

3. Cererea de recurs si motivele  infatisate

Impotriva sentintei civile nr. 92 din  24 aprilie 2014, pronuntata de Curtea de Apel Constanta – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, reclamanta SC „A” SA a declarat recurs, invocand ca temei de drept al demersului  procesual prevederile art. 483, art. 486, art. 488 alin.1 pct.4, 5, 6, 7 si 8 si art. 497 Cod procedura civila.

In esenta, prin  criticile dezvoltate au fost  infatisate  urmatoarele:

•sentinta cuprinde  motive contradictorii  si straine de  natura si obiectul sau continutul cauzei;

• grava eroare  in care  s-a aflat  instanta este  evidenta in conditiile in care nu se putea pune problema despagubirilor banesti la momentul solicitarii  anularii actului, de vreme ce a fost ceruta si admisa inca la acea data, despagubirea in natura, prezumata a se executa de buna voie de catre  autoritatile publice  debitoare;

•obiectul prezentei cauze  era si este  reprezentat de realizarea interesului  legitim al reclamantei  de a obtine  despagubirea cuvenita din partea paratilor, respectiv executarea obligatiei deja impusa judiciar si irevocabil prin  echivalent banesc;

•sentinta recurata este  lipsita de  orice  temei legal, de analiza proprie, incalca  normele de  drept material, sustinerile  paratilor, preluate  integral si necritic, fiind  lipsite de orice  substanta;

•nu exista  nici un  temei legal  pentru  neexecutarea  unei  hotarari judecatoresti irevocabile si deci  executorie, sustinerile si apararile  paratilor legate  de  obiectul primului  dosar si de posibilitatea  de executare fiind, in fapt, o contestare a  autoritatii de lucru judecat;

•nici instanta de fond si nici paratii nu au raspuns situatiei de drept invocata de reclamanta  la  pct.16 din actiune, derivand din  prevederile  art. 20 din HG nr.780/2006, privind stabilirea schemei de  comercializare a certificatelor de emisii de  gaze cu efect de sera, forma in vigoare la aceasta data;

•raportat la  obiectul  cererii,  reprezentat de  o despagubire baneasca echivalenta  sau  corespunzatoare,in raport de  neexecutarea, conform  legii, nici directa si nici indirecta,  a obligatiei de  a face,  ce  implica un fapt personal al  autoritatii publice debitoare, stabilita prin titlul executoriu, o eventuala disparitie a   obiectului  obligatiei de a face sau  imposibilitatea  obiectiva de executare, oricum  nu ar putea  reprezenta  motive care  sa  conduca  la lipsa  obiectului cererii de  despagubire;

•sentinta reprezinta  in acest  mod, prin solutia  adoptata, o evidenta  depasire a  atributiilor  puterii   judecatoresti si  totodata o incalcare  manifesta a  autoritatii de  lucru judecat a sentintei civile nr. 69/CA din 28.02.2011, titlu executoriu, irevocabila urmare a  deciziei ICCJ-SCAF nr. 4399 din  30.10.2012;

•au  fost  incalcate  in cauza atat  norme  procedurale  cat si  norme de  drept material avand caracter imperativ, din perspectiva modului in care  instanta de fond a  procedat  la  solutionarea  tuturor cererilor  incidente ale  partilor si a  cauzei deduse judecatii, in ansamblul sau.

4.Apararile  intimatilor-parati

4.1. Guvernul Romaniei a formulat  intampinare  la recursul  reclamantei-recurente, solicitand, in esenta, respingerea acestuia ca nefondat si mentinerea  hotararii instantei de  fond, ca   fiind legala si temeinica, in conditiile  in care exceptia  lipsei de   obiect a fost corect  admisa, HG nr. 60/2008 producandu-si  efectele si  fiind  valabila pentru perioada 2007-2012.

4.2. Ministerul Mediului  si Schimbarilor  Climatice  (MMSC), la  randul sau, a formulat  intampinare prin care  a  solicitat  respingerea  recursului recurentei, aratand, in esenta, in contextul  unor ample  referiri la  situatia de  fapt, ca recurenta   nici nu a  invocat motive de  nelegalitate ale  hotararii  instantei de fond ci se  tinde la  o restabilire a  situatiei de  fapt, ceea ce nu este  admisibil in calea de atac a  recursului.

 Recurenta-reclamanta a  formulat  si depus  la dosar raspunsuri  la  cele doua intampinari, sus  mentionate.

5.Procedura derulata  in recurs si recursul incident

5.1. Pe baza  recursului, a intampinarilor si  raspunsului la  intampinare, in temeiul  art. 493 alin.(2) si (3) Cod procedura civila, a  fost  intocmit raportul  asupra admisibilitatii in principiu a recursului, comunicat partilor  potrivit  incheierii din data de  17 iunie 2015.

Prin  incheierea  de la  25.11.2015 din  Camera de  Consiliu, completul  de  filtru a  admis  in principiu recursul  si  conform  art. 493 alin.(7) Cod procedura civila a  fixat  termen de  judecata pe fond a recursului, cu  citarea partilor.

5.2.La data de  14.10.2015, recurenta-reclamanta a  depus la dosar, in sustinerea  recursului promovat, (i) copia  sentintei civile  nr. 31/CA/6.07.2015, pronuntata de  Curtea de Apel Constanta (dos 726/36/2014) in temeiul  art. 24 alin.3 din Legea nr. 554/2004, republicata, prin care  au  fost  aplicate  amenzi si penalitati  impotriva  conducatorilor  autoritatilor  publice debitoare (intimatele din prezenta cauza) pana la data executarii sentintei civile nr. 69/CA/28.02.2011, irevocabila prin Decizia ICCJ nr.4399/30.10.2012 si (ii) HG nr.611/2015, pentru  modificarea  pct. 8.2  nr. 149 din Planul national de alocare  privind  certificatul de  emisii de  gaze cu efect de sera pentru perioadele  2007 si 2008-2012, aprobat prin  HG nr.60/2008, in al carei preambul se  mentioneaza ca aceasta hotarare se adopta avand in vedere sentinta civila nr. 69/CA/28.02.2011 a Curtii de  Apel Constanta (filele 83-95 dosar recurs).

5.3.Intimatul  Ministerul Mediului  si Schimbarilor Climatice a formulat  in cauza, la data de  17.10.2016, in temeiul art. 483 Cod procedura civila, un recurs incident, invocand,  in esenta, motivele  in continuare aratate, despre care  sustine ca  se  circumscriu art. 488 alin.(1) pct.6 si 8 Cod procedura civila, solicitand  admiterea  acestuia  si modificarea  in parte a  hotararii primei instante, in sensul  admiterii  exceptiei  prescriptiei  dreptului material la  actiune al reclamantei recurente si obligarea  acesteia  la plata cheltuielilor de  judecata:

•este nelegala solutia instantei de fond data exceptiei prescriptiei dreptului  material la actiune, din perspectiva art. 488 alin.(1) pct.6 si 8 Cod procedura civila;

•actul administrativ vatamator, HG nr.60/2008 era cunoscut  de  recurenta si la data  actiunii initiale, ce a facut obiectul dosarului nr. 1292/36/2008, cand  insa nu a  evaluat prejudiciul  astfel ca termenul  de  prescriptie  incepe sa curga de la  data la  care  Rompetrol a avut  sau putea  avea cunostinta de  valoarea  prejudiciului  sau, anterior datei  de  30.11.2012;

•termenul special de prescriptie, de 1 an de zile, s-a implinit fie la  2.07.2009, fie la  28.02.2012, intinderea prejudiciului pretins trebuind a fi  raportata si la recunoasterile  exprese ale  Rompetrol din prezenta cauza, nefiind  justificata intervenirea unor elemente de natura a stabili ca termenul de prescriptie curge de la  o alta data.

6.Considerentele  Inaltei Curti asupra recursurilor

6.1.Recursul  recurentei-reclamante S.C. „A” S.A.

Examinand sentinta  atacata prin  prisma  criticilor  recurentei-reclamante, fata de  apararile  intimatilor si   raportat la  reevaluarea  ansamblului  probator administrat in cauza ca si a  cadrului  normativ aplicabil, Inalta Curte  constata ca recursul,  respectiv motivele de casare intemeiate pe   prevederile art. 488 alin.(1) pct.6 si 8  sunt  fondate, impunandu-se  casarea  hotararii  si trimiterea  cauzei  spre  rejudecare, in sensul  si pentru  argumentele  in continuare  expuse.

Recurenta  reclamanta S.C. „A” S.A. a investit  instanta de  contencios administrativ  cu cererea de  obligare  a  intimatilor-parati la  plata in favoarea sa a unei despagubiri in suma de 160.554.322 lei, reprezentand  despagubirea cuvenita pentru repararea prejudiciului cauzat prin emiterea  actului administrativ anulat si prin neexecutarea  intocmai a  obligatiilor stabilite conform sentintei civile nr. 69/CA/28.02.2011 a Curtii de  Apel Constanta, definitiva, invocand in drept  dispozitiile  art. 1, 8 si 18  din Legea nr. 554/2004, republicata.

Instanta de fond, primind  exceptia lipsei de  obiect, invocata de intimatul-parat MMCG, in esenta, pe considerentul ca, raportat la hotararea judecatoreasca definitiva invocata de  reclamanta, sesizarea  instantei la un interval de   timp de  10 luni de la  iesirea  din  vigoare a  HG nr.60/2008, in conditiile in care actul normativ solicitat  a fi modificat si-a produs efectele  juridice  pentru care a fost  elaborat, nu mai are obiect, a respins ca atare actiunea  reclamantei.

A mai  a aratat  prima instanta ca la momentul introducerii  prezentei  actiuni nu mai este  posibila acordarea de  despagubiri recurentei-reclamante, deoarece, pe de o parte,  aceasta a avut la dispozitie  calea speciala a executarii  obligatiei, prevazuta de art. 24 din Legea nr. 554/2004, iar, pe de alta parte, HG nr.60/2008 si-a  produs  efectele, fiind  valabila pentru perioada  2007-2012.

 Raportat la  considerentele  sus expuse, Inalta Curte  retine  ca sunt  fondate criticile  recurentei-reclamante intemeiate  pe  prevederile  art. 488 alin.(1) pct.6 Cod procedura civila si respectiv pct.8 Cod procedura civila.

 Motivatia  primei instante  in sustinerea  solutiei  adoptate, aceea de a fi respinsa actiunea  reclamantei pe exceptia ramanerii fara obiect apare, intai, ca fiind  contradictorie intrucat contine argumente ce tin mai degraba de temeinicia cererii (a se vedea cele mai sus citate vizand caile legale despre care instanta a  apreciat ca au fost la dispozitia recurentei-reclamante) ca si de  imposibilitatea de punere in executare a hotararii judecatoresti definitive/irevocabile prin Decizia nr.4399/30.10.2012, incluzand iesirea  din vigoare a  actului  normativ solicitat a fi modificat (HG nr.60/2008) si nu de  lipsa  propriu-zisa a obiectului  cererii.

Incidenta motivului de  casare prevazut de art. 488 pct.8 Cod procedura civila este atrasa, in opinia instantei de recurs, de gresita  aplicare si interpretare a  prevederilor  cuprinse in Legea nr.554/2004, republicata ce  au  fost indicate  de  recurenta-reclamanta ca temei  de drept al actiunii de  fata, ca si a prevederilor  art. 194 Cod procedura civila.

Practica judiciara anterioara noului  cod  civil a consacrat solutia de   respingere a cererii ca ramasa  fara obiect, atunci cand ceea ce s-a dedus judecatii a fost deja executat de parat (parati) de buna voie, inainte de finalizarea procesului, urmare a unei imprejurari intervenite ulterior  introducerii cererii de  chemare  in judecata.

Desi nu este consacrata legislativ, o atare solutie isi mentine  aplicabilitatea si se  justifica si sub imperiul noului  Cod de procedura civila, fiind dedusa pe cale de interpretare din dispozitiile art. 194 lit.c) din Codul de procedura civila (corespondent al art. 112 pct.3 din vechiul cod de procedura civila).

Raportat la considerentele teoretico-jurisprudentiale enuntate, se constata ca in prezenta cauza nu este incidenta ipoteza premisa a interpretarilor  consacrate, fiind  evident  ca nu a intervenit  o executare  de  buna voie a obiectului cererii dedusa judecatii si nicio alta imprejurare ulterioara  introducerii  cererii de chemare  in judecata, in acest sens.

In acord cu  criticile  recurentei-reclamante  si in opinia  Inaltei Curti se retine ca  nu este  intemeiata solutia de  admitere a exceptiei lipsei/ramanerii  de obiect, pe considerentul ca HG nr.60/2008 avea o perioada limitata de  aplicabilitate, astfel ca aplicarea sanctiunilor pentru neexecutarea dispozitiilor din  sentinta civila nr. 69/CA/2011 nu  mai este  posibila, intrucat aceasta chiar  este o aparare de fond, care, in niciun caz nu lipseste cererea  reclamantei-recurente de  obiect.

Criticile recurentei-reclamante sunt  intemeiate si fata de  imprejurarea ca prima  instanta  nu a examinat  cu acuratete „obiectul” cererii  de chemare  in judecata si mai cu seama temeiul de  drept al  acesteia, recurenta indicand  atat  in actiunea  principala, ca si  prin motivele de  recurs ca, fata de  imposibilitatea  executarii directe a obligatiei, invocata de intimatii-parati, se impune cu  necesitate executarea  prin  echivalent prevazuta de art. 1530-1548 Cod  civil, or acest aspect a ramas  cu  totul  neanalizat de  catre  prima instanta.

  Concluzionand, Inalta Curte primind criticile  recurentei-reclamante circumscrise motivelor de  casare sus aratate, pe care  le-a  apreciat ca fiind intemeiate, urmeaza asadar a admite recursul, in temeiul art. 496 alin.(1) si (2) si art. 497 Cod procedura civila, cu referire la art. 20 din Legea nr. 554/2004, republicata si a casa hotararea primei instante cu consecinta  trimiterii  cauzei  spre  rejudecare, asupra  fondului  cererii, data fiind nelegalitatea solutionarii cererii  initiala pe o  exceptie de  procedura.

Cu ocazia  rejudecarii cauzei  prima  instanta urmeaza a avea  in vedere  si a  evalua probator inscrisurile noi depuse in recurs de catre recurenta, respectiv sentinta civila nr. 31/CA/6.07.2015 a Curtii de Apel Constanta (nedefinitiva) si HG nr.611/2015 (filele  83 si  urmatoarele dosar recurs).

In fine, instanta de  rejudecare urmeaza a se pronunta  si asupra  celorlalte sustineri si aparari ale  recurentei-reclamante vizand  legalitatea  modalitatii de reprezentare  a  intimatei-parate si  recurente MMSC.

6.2. Recursul incident formulat de paratul Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice

Fata de  caracterul accesoriu al  recursului incident, raportat la  prevederile  art. 491 raportat la  art. 472 Cod procedura civila, cu aplicarea  art. 488 Cod procedura civila, Inalta Curte urmeaza sa admita si acest recurs, urmare admiterii  recursului principal si mai ales a solutiei adoptate, respectiv cea de casare a hotararii atacate  cu trimitere  spre rejudecare, ceea ce  inseamna ca  instanta de  rejudecare urmeaza a analiza si continutul acestui recurs, in contextul  rejudecarii unitare  a  cauzei.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

Admite recursul declarat de reclamanta S.C. „A” S.A. si recursul incident formulat de  paratul Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor impotriva sentintei civile nr. 92 din 24 aprilie 2014, pronuntata de Curtea de Apel Constanta – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal.

Caseaza sentinta atacata si trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.

Definitiva.

Pronuntata, in sedinta publica, astazi  21 octombrie 2016.