Clauze abuzive in contractele de credit. Probele ce pot fi administrate

Clauze abuzive in contractele de credit. Probele ce pot fi administrate

in litigiile dintre profesionistii care sunt specializati in acordarea de credite si consumatorii neprofesionisti, nu se pot administra alte probe decat proba cu inscrisuri, dar cu inscrisuri preexistente momentului introducerii cererii de chemare in judecata. In acest sens, Inalta Curte a precizat ca aprecierea caracterului abuziv al unor clauze in contractele de credit trebuie sa se faca, exclusiv, pe baza acestor inscrisuri si al cuprinsului clauzelor insasi, iar nu pe baza unei expertize tehnice de specialitatea finante-banci, care nu ar avea nicio relevanta in cauza, deoarece s-ar raporta la elemente extrinseci contractelor de credit

 

R O M A N I A
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
Sectia a II-a civila

Decizia nr. 3661/2014Dosar nr. 76330/3/2011/a1

Pronuntata, in sedinta publica, astazi, 20 noiembrie 2014.

Asupra recursului de fata;

Prin cererea de chemare in judecata, inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a Vl-a civila, sub nr. 76330/3/2011, reclamantii F.M., D.A.V., T.E.A., T.P.M., M.C.E., D.B., G.J.I.S., H.M., H.C.F., I.D.M., I.A.M., U.M., V.L.V., V.N., F.A.F., F.C., I.A.E., I.A.M.F., P.L., P.I.V., G.C., O.C.I., S.M.I., S.N., S.C.M.C., V.R.M., P.E.C., P.D., S.A., S.D.C., N.A., N.M.C., S.O.M., S.M., E.M., E.A., N.M.C., N.M.S., G.R.C., G.E.O., M.C., M.M.C., M.R.M., S.M.I., S.M.C., C.S.M., C.C.G., G. (P.) R.M., O.M., O.A., P.A., P.E. C., B.C.M., P.D.G., P.I., V.C., F.V.O.N., C.B.G., C.G., C.M., C.V.B., A.A., B.R.V., B.P.M., C.M., C.L.I., D. (S.) M., M.A., M.G.M., T.C.C., T.D.L., C.A.A., C.M., C.V., T.I.M., .C.J., D.C.S., D.A.A., I.B.C., I.A.F., C.F., E.C.A., E.D.M., P.I.M., S.L.M., P.N.A., L.C., L.V.A., S.D., S.M.M., P.C.M., P.S.C., M.D.E., M.M.N., R.S., R.M., V.C.I., B.A., C.A., C.I.T., G.D., O.M.E., B.I.M. B.I.A., B.A.G., B.Z., S.C.L., S.M.C., P.M.D., P.A.C., C.N.C., C.A.R., G.A., G.V., G. (S.) G., D.M.R., D.C.G., I.G., I.N., N.C., N.A., F.P.F., F.E., D. (H.) M.L., D.M., A.D.M., G.V., G.E.M., F.S.C., F.D., E.A., T.C., P.C., P.D., P. A.M., D.C., D.F.G. O.L., O.L., C.I.L., B.N.D., B.M., P.A.R., P.B.G., C.E., C.A.M., J.O., J.G.S., P.C., P.P., V.A.T., V.I.G., B.B.A., R.A.T., B.M., M.G.C., M.G.M., P.C., P.S., T.C.L., T.S., T.E., T. (C.) A.I., M.M.M., P.E., P.E.L., M.D., M.D. P.S.R., P.L.I., C.M.S., T. (fosta T.) E. C., P.B., M.M.S., B.C., B.T.M., C.A.A., B.A., G.S.M., F.E., F.V., D. (N.) C.A., B.C.V., B.E.D., N.R.S., N.C., P.N., P.E.M., P.S.C., P.M.R., S.I.A., H.B., R.C.S., R.A.L., D.A.V., D.A., G.I., G. (C.) M., I. C., E.M., G.R., G.L., C.F., C.R.I., C. (I.) L., T.S.M., T.M.A., M.D.I., M.A., B.A., B.C., D.S.C., V.R.C., O.C.I., B.C.R., B.N.A., M.T.I., B.B., B.A., C.E.G., G.D., G.D., M.G.D., D.L.D., R.B.C., R.C. E., O.B.E., O.M., D.M.P., A.R.I., D.A.L., D.B.G., B.I., B.M., B.L.G., B.T.M., C.C., C.M., J.F.C., J.E.S., I.N.I., S.N.O., G.R.O., G.D., C.C., C.A.C., S.I.G., S.C., T.R., V.L., V.E., N.S.P., N.C., C.I., C.S.M., M.P., M.G.D., S.I.G., S.L., C.I.A., C.I.C., P.P.M., D.B., Z.M., S.C., C.T.M., C.G.L., S.N.A., S.A.I., C.S., C.A., T.M., T.B.S., Z.L., T.R.M., T.E.V., B.D., B.M.D., A.D., A.E., F.I., F.S.E., T.V., T.P.N., G.C.L., G.F., P.M.C., P.A., T.F.M., T.M.C., G.A.J., R.V., R.D.E., P. (D.) R.F., S.L.F., C.T.D., C.E., Z.F.T., Z.I.V., M.C., M.A.L., C.L.G., C.C., G,I,D,, G.A., B. (T.) I., F.C., F.I., S.G.M., S.C.R., G.I.L., G.I.S., A.G.L., A.G.R., B.S., B.I.A., L.F., L.D.O., M.E.A., M.D.I., T.A.D., V.C.R., V.O.C., B.T.P.A., G.C., P.I.C., M.D.N., M.C., D.M.M., D.I.T., Z.E.D., C.I.C., C.D., P.F.N., P.A.M., D.V., C.M., C.I., C.C., D. (G.) B.A., P.I., P.M.D., B.V., B.M. au chemat in judecata pe parata SC V.R. SA pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate: I.- caracterul abuziv al clauzelor indicate, respectiv: I.1.- clauzele referitoare la dobanda, si anume: a) clauzele care permit bancii modificarea ratei dobanzii in mod unilateral; b) clauzele din actele aditionale, notificarile sau comunicarile care au modificat rata dobanzii sau tipul acesteia din fixa in variabila, c) clauzele referitoare la calculul dobanzii anuale raportat la o perioada de 360 de zile;

1.2.- clauzele referitoare la comisionul de risc, inclusiv dupa redenumirea acestuia in comision de administrare;

1.3.- clauzele referitoare la alte comisioane abuzive, asa cum sunt enumerate in cuprinsul cererii si identificate in Anexa 1;

1.4.- clauzele referitoare la a) alegerea societatii de asigurari, b) debitarea automata a conturilor reclamantilor, c) D.A.E., d) aducerea unui alt debitor, pe parcursul derularii creditului, e) declararea scadentei anticipate a creditului in situatia in care reclamantii nu isi achita obligatiile din alte contracta de credit, f) declararea scadentei anticipate a creditului in cazul incalcarii oricarei alte obligatii din conventia de credit in afara celei de rambursare a creditului, g) declararea scadentei anticipate a creditului in cazul aparitiei unor evenimente care in opinia bancii ar putea afecta capacitatea de rambursare a reclamantilor sau garantarea creditului, h) exonerarea de raspundere a bancii in cazul declararii creditului scadent anticipat si a executarii silite, i) modificarea costurilor creditului potrivit Sectiunii 10 din Conditiile Generale ale Conventiilor de credit.

II.- Ca o consecinta a constatarii caracterului abuziv a clauzelor aratate la 1.1 – 1.4., sa se constate nulitatea absoluta a acestora;

III.- Sa se dispuna obligarea paratei la rambursarea catre reclamanti a sumelor platite nedatorat in temeiul – clauzelor nule;

IV.- Sa se dispuna obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

Prin sentinta civila nr. 19649 din 18 decembrie 2012, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, sectia a Vl-a civila, in Dosarul nr. 76330/3/2011, prima instanta a hotarat urmatoarele: a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca neintemeiata. A admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a SC V. SA I. A.G. A respins cererea formulata de reclamanti in contradictoriu cu parata SC V. SA I. A.G., fiind formulate impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. A luat act de renuntarea la judecata a reclamantilor: D.M.P., T.R., O.B.E., O.M., V.E.C., V.A., G.C., F.A.F., F.C., D.I.T., D.M.M., D.M.R., D.C.G., S.L.F., B.T.M. si B.L.G. A luat act de tranzactii si a consfintit invoiala partilor, asa cum a fost redata in dispozitivul hotararii, in cazul reclamantilor: D.A.V., N.C. si N.A.O.. A admis, in parte, cererea de chemare in judecata precizata formulata de reclamanti si a constatat caracterul abuziv al pct. 3 lit. d) Conditii speciale, prin care banca isi rezerva dreptul de a revii ui rata dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara si cele referitoare la obligatia imprumutatului de a achita eventualele sume datorate ca urmare a ajustarii dobanzii de catre banca si modificarea automata a graficului de rambursare ca urmare a ajustarii ratei dobanzii – pct. 6 alin. (2) si (3) pct. 6 lit. b), c) alin. (2) si (3); clauzelor referitoare la comisionul de risc – pct. 5 lit. a) Conditii speciale si art. 3.5 Conditii generale; clauzelor referitoare la comision administrare garantii – pct. 5 lit. c), d) Conditiile speciale si art. 3.10 Conditii Generale, comision de rezerva minima obligatorie, pct. 5 lit. e), f), Conditiile speciale ale Conventiei art. 3.11/3.12 comision monitorizare polite de asigurare si de la pct. 11, mentiune a valoarii comisionului monitorizare polite de asigurare, pct. 5 lit. f), g) Conditiile speciale si art. 3.9 Conditii Generale, comision de neutilizare – art. 3.8 din Conditiile Generale ale Conventiei; clauzelor referitoare la alegerea societatii de asigurari – art. 7.1 lit. d) din Conditii Generale si art. 7 lit. b) din Conditii Speciale, declararea scadentei anticipate a creditului in situatia in care reclamantii nu isi achita obligatiile din alte contracte de credit – art. 8.1 lit. a) liniuta a doua si liniuta a treia Conditii generale, declararea scadentei anticipate a creditului in cazul incalcarii oricarei alte obligatii din conventia de credit in afara celei de rambursare a creditului – art. 8.1 lit. b) Conditii generale, declararea scaden :ei anticipate a creditului in cazul aparitiei unor evenimente care, m opinia bancii, ar putea afecta capacitatea de rambursare a reclamantilor sau garantarea creditului – art. 8.1 lit. c) si d Conditii generale, modificarea costurilor creditului potrivit Sectiunii 10 din Conditiile Generale ale Conventiilor de credit. A constatat nulitatea absoluta a clauzelor mentionate si, in consecinta, a clauzelor din actele aditionale la conventiile de credit, inclusiv din notificari sau din comunicari emise in lipsa acordului imprumutatului. A obligat parata sa restituie reclamantilor sumele incasate cu titlu de comision de risc, redenumit, dupa caz, comision de administrare credit, de dobanda majorata si de comision rezerva minima obligatorie, de la data incheierii conventiei de credit la zi. A respins celelalte capete de cerere, ca neintemeiate. A obligat parata la plata catre fiecare reclamant fata de care s-a admis cererea, a sumei de 220 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:

Referitor la exceptiile invocate in cursul judecatii, prima instanta a apreciat ca parata SC V. SA I. A.G. nu are calitate procesuala pasiva, avand in vedere ca parata SC V.R. SA nu are, potrivit legii romane (art. 42 si art. 43 din Legea nr. 31/1990 republicata) statut de filiala a SC V. SA I. A.G.

In ceea ce priveste Exceptia dreptului material la actiune, avand in vedere obiectul cererii de chemare in judecata din care rezulta ca prin constatarea caracterului abuziv al unor clauze reclamanta solicita aplicarea sanctiunii nulitatii absolute, observand ca prin dispozitiile Legii nr. 193/2000 si ale O.U.G. nr. 50/2010, invocate in sustinerea cererii, se protejeaza nu doar un interes personal, individual, ci si un interes public, general, obstesc, a constatat ca cererea vizeaza aplicarea sanctiunii nulitatii absolute si este imprescriptibila extinctiv, motiv pentru care a respins, ca neintemeiata, exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de catre parata SC V.R. SA prin intampinare.

Pe fondul cauzei, a retinut ca toate contractele de credit sunt contracte de adeziune, intrucat clauzele nu au fost negociate direct cu consumatorul, ci au fost preformulate de catre banca, in conditiile generale de creditare practicate de aceasta, ceea ce atrage incidenta prevederilor Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, prima instanta analizand fiecare clauza criticata de reclamanti, pentru a se constata caracterul abuziv.

Prima instanta a analizat fiecare clauza criticata de reclamanti (filele 34-39 din sentinta) apreciind, in esenta, ca acele clauze referitoare la modificarea dobanzii,in mod unilateral, clauzele referitoare la comisioanele de risc/de administrare si alte comisioane, precum si unele dintre clauzele referitoare la alegerea societatii de asigurare si clauzele referitoare la declararea scadentei anticipate a creditului, sunt abuzive pentru ca s-a creat un dezechilibru contractual semnificativ prin prisma sumelor ce trebuie achitate, respectiv rambursate, ca aceste clauze nu au facut obiectul negocierii (fiind preformulate) si ca sunt contrare cerintelor bunei-credinte, astfel cum prevad dispozitiile art. 4 din Legea nr. 193/2000.

Ca o consecinta a constatarii caracterului abuziv al clauzelor aratate la 1.1 – I.4. si potrivit dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, prima instanta a constatat nulitatea absoluta a respectivelor clauze, care, in temeiul art. 6 din Legea nr. 193/2000, nu mai produc efecte asupra consumatorilor, contractul de credit putand continua si in absenta clauzelor considerate abuzive.

Cu privire la actele juridice subsecvente conventiei de credit, care fac obiectul cererii de chemare in judecata, prima instanta a constatat ca nulitatea acestora este fundamentata prin aplicarea principiului resoluto iure dantis resolvitur jus accipientis, constatarea nulitatii actele juridice subsecvente conventiei de credit fiind, in primul rand, consecinta nulitatii clauzelor care permiteau modificarea unilaterala a contractelor de credit de catre banca si in al doilea rand, fiind consecinta aplicarii principiului potrivit caruia contractele pot fi modificate doar prin acordul partilor, prevazut in art. 969 alin. (2) C. civ.

Prima instanta a constatat nulitatea absoluta a clauzelor abuzive si, in consecinta, nulitatea absoluta a clauzelor din actele aditionale la conventiile de credit, din notificari sau din comunicarile care au’modificat tipul dobanzii din fixa in variabila, in lipsa acordului imprumutatului in acest sens sau care au modificat rata dobanzii in temeiul art. 3 lit. d) din Conditiile speciale.

In ceea ce priveste petitul referitor la rambursarea catre reclamanti a sumelor platite nedatorat in temeiul – clauzelor nule, s-a retinut ca principiul restituito in integrum impune ca tot ceea ce s-a executat in temeiul unui act juridic inexistent sau lovit de nulitate sa fie restituit, acest principiu decurgand din cel al retroactivitatii efectelor nulitatii, numai prin revenirea la situatia anterioara emiterii actului nul, partii vatamate ii este reparat intreg prejudicial.

Astfel, data fiind sanctiunea ce intervine in urma constatari caracterului abuziv al clauzelor indicate anterior, respectiv nulitatea absoluta, ce opereaza cu efect retroactiv si are drept consecinta punerea partilor in situatia in care acele clauze nu ar fi fost inserate in contract, prima instanta a apreciat ca reclamantii au dreptul la restituirea prestatiilor efectuate in baza clauzelor nule absolut si, in consecinta, a obligat societatea parata la restituirea catre reclamanti a sumelor platite nedatorat in baza clauzelor constatate ca abuzive, cu exceptia celor care au fost deja restituite.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel apelantii-reclamanti B.I.A., B.I.M., O.M. si O.A. precum si apel anta-parata SC V.R. SA.

Prin Decizia civila nr. 175 din 5 martie 2014, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a V-a civila, a fost admis apelul declarat de apelantii reclamanti B.I.A., B.I.M., O.M. si O.A. impotriva sentintei civile nr. 19649 din 18 decembrie 2012, pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a Vl-a Civila, in Dosarul nr. 76330/3/2011, in contradictoriu cu apelanta parata SC V.R. SA.

A fost schimba, in parte, sentinta apelata in sensul ca:

S-a luat act ca reclamantii B.I.A., B.I.M., O.M. si O.A. au precizat ca solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.

A fost admis apelul declarat de apelanta parata SC V.R. SA, impotriva sentintei civile nr. 19649 din 18 decembrie 2012, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, sectia a Vl-a civila, in Dosarul nr. 76330/3/2011, in contradictoriu cu intimatii-reclamanti V.R.M., N.M.S., O.V.E. successor al decedatului O.M.E., O.D.E. succesor al decedatului O.M.E., F.S.E., Z.F.T., T.A.D., P.I., P.M.D., B.V., B.M., D. (H.) M.L., P. A.M., F.M., T.E.A., T.P.M., M.C.E., D.B., G.J.I.S., H.M., H.C.F., I.D.M., I.A.M., U.M., V.L.V., V.N., I.A.E., I.A.M.F., E.M., E.A., P.L., P.I.V., O.C.I., N.M.C., S.M.I., S.N., G.R.C., G.E.O., S.C.M.C., P.E.C., P.D., S.A., S.D.C., N.A., N.M.C., S.O.M., S.M., M.C., M.M.C., M.R.M., S.M.I., S.M.C., C.S., C.C.G., G. (P.) R.M., P.A., P.E.C., B.C.M., P.D.G., P.I., V.C., F.V.O.N., C.B.G., C.G., C.M., C.O.B., A.A., B.R.V., B.P.M., C.M., C.L.I., D. (S.) M., M.A., M.G.M., T.C.C., T.D.L., C.A.A. C.M., C.V., T.I.M., .C.J., D.C.S., D.A.A., I.B.C., I.A.F., C.F., E.C.A., E.D.M., P.I.M., S.L.M., P.N.A., L.C., L.V.A., S.D., S.M.M., P.C.M., P.S.C., M.D.E., M.M.N., R.S., R.M., V.C.I., B.A., C.A., C.I.T., G.D., O.M. succesor al decedatului O.M.E., B.A.G., B.Z., S.C.L., S.M.C., P.M.D., P.A.C., C.N.C., C.A.R., G.A., G.V., G. (S.) G., I.G., I.N., F.P.F., F.E., D.M., A.D.M., G.V., G.E.M., F.S.C., F.D., E.A., T.C., P.D., P.C., D.C., D.F.G., O.L., O.L., C.I.L., B.N.D., B.M., P.A.R., P.B.G., C.E., C.A.M., J.O., J.G.S., P.C., P.P., V.A.T., V.I.G., B.B.A., R.A.T., B.M., M.G.C., M.G.M., P.C., P.S., T.C.L., T.S., T.E., T. (C.) A.I., M.M.M., P.E., P.E.L., M.D., intimat M.D., P.S.R., P.L.I., C.M.S., T. (T.) E.C., P.B., M.M.S., B.C., B.T.M., C.A.A., B.A., G.S.M., F.E., F.V., D. (N.) C.A., B.C.V., B.E.D., N.R.S., N.C., P.N., P.E.M., P.S.C., P.M.R., S.I.A., H.B., R.C.S., R.A.L., D.A.V., D.A., G.I., G. (C.) M., I. C., E.M., G.R., G.L., C.F., C.R.I., C. (I.) L., T.S.M., T.M.A., M.D.I., M.A., B.A.B.C., D.S.C., V.R.C., O.C.I., B.C.R., B.N.A., M.T.I., B.B., B.A., C.E.G., G.D., G.D., M.G.D., D.L.D., R.B.C., R.C.E., A.R.I., D.A.L., D.B.G., B.I., B.M., C.C., C.M., J.F.C., J.E.S., I.N.I., S.N.O., G.R.O., G.D., C.C., C.A.C., S.I.G., S.C., V.L., V.E., N.S.P., N.C., C.I., C.S.M., M.P., M.G.D., S.I.G., S.L., C.I.A., C.I.C., P.P.M., D.B., Z.M., S.C., C.T.M., C.G.L., S.N.A., S.A.I., C.S., C.A., T.M., T.B.S., Z.L., T.R.M., T.E.V., B.D., B.M.D., A.D., A.E., F.I., F.S.E., T.V., T.P.N., GC.L., G.F., P.M.C., P.A., T.F.M., T.M.C., G.A.J., R.V., R.D.E., P. (D.) R.F., C.D., C.E., Z.I.V., M.C., M.A.L., C.L.G., C.C., G.I.D., G.A., B. (T.) I., F.C., F.I., S.G.M., S.C.R., G.I.L., G.I.S., A.G.L., A.G.R., B.S., B.I.A., L.F., L.D.O., M.E.A., M.D.I., V.C.R., V.O.C., B.T.P.A., G.C., P.I.C., M.D.N., M.C., Z.E.D., C.I.C., C.D., P.F.N., P.A.M., D.V.M., C.M., C.I., C.C., D. (G.) B.A.

A fost schimbata, in parte, sentinta apelata in sensul ca: S-a luat act de tranzactia incheiata intre reclamantii B.C.V. si B.E.D. si parata SC V. SA SA.

A fost consfintita tranzactia incheiata prin inscrisul intitulat „contract de tranzactie” incheiat la 21 mai 2013: „Contract de Tranzactie incheiat astazi 21 mai 2013, Partile subscrise: SC V.R. SA („Banca”) cu sediul social in Bucuresti, sector 2, societate administrata in sistem dualist, inregistrata la Registrul Comertului, Registrul Bancar din 10 aprilie 2000, cod unic de inregistrare, prin Sucursala Galati, inmatriculata la Registrul Comertului, cu adresa in Galati, judet Galati reprezentata de: Dl. P.l., in calitate de Manager relatii clienti corporate ?i de D-na M.C.N., in calitate de Consilier operatiuni clientea, si, D-nul B.C.V.; domiciliat in Galati, jud./sect. Galati, in calitate de client si Dna B.E.D.; domiciliata in Galati, jud./sect. Galati, in calitate de client denumiti in cele ce urmeaza, separat, „Parte” si/sau „Partea” si impreuna „Parti” si/sau „Partile”. Avand in vedere urmatoarele: (A) Partile au semnat: «Conventia de credit din 11 august 2008 prin care Banca a pus la dispozitia Clientilor un credit in suma de 165.200 Chf, in sold la data prezentei in suma de 149.236,01 Chf, cu o dobanda anuala efectiva (D.A.E.) conform gtrafic, pentru acoperirea cheltuielilor curente, modificata prin Actele aditionale subsecvente. (B) intre Banca, pe de o parte, si Clienti, pe de alta parte, exista/au existat la data semnarii prezentului Contract („Data Semnarii”) situatii (pre) litigioase in diverse stadii sau potential litigioase („Litigiul”) dupa cum urmeaza:a) o situatia litigioasa izvorand din procesul verbal de contraventie din 19 octombrie 2010 intocmit de A.N.P.C. Galati impotriva caruia Banca a declarat plangere. Aceasta situatie a generat Dosarul nr. 23118/233/2010 dosar suspendat pana la solutionarea irevocabila a Dosarelor nr. 21267/233/2010 ?i nr. 19980/233/2010. b) o situatie litigioasa constand in existenta pe rolul Curtii de Apel Bucuresti a Dosarului nr. 54734/3/2010 avand ca obiect ordonanta presedintiala privind suspendarea platii ratelor de credit aferente conventiilor incheiate intre Clienti ?i Banca, solutionata prin respingerea cererii Clientilor. c)o situatie litigioasa constand in existenta pe rolul Curtii de Apel Bucuresti a Dosarului nr. 950/2/2013 avand ca obiect cererea de suspendare a executarii sentintei pronuntate in Dosarul cu nr. 76330/3/2011 cerere formulata de Banca.d) o situatie litigioasa constand in procesul colectiv ce face obiectul Dosarului cu nr. 76330/3/2011 (disjuns din Dosarul nr. 53790/3/2010 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti) prin care instanta a admis in parte cererea formulata de Clienti in ceea ce priveste clauzele referitoare la dobanda, ?i anume: 1. Clauzele care permit Bancii modificarea dobanzii in mod unilateral; 2. Clauzele din actele aditionale, notificarile sau comunicarile care au modificat rata dobanzii sau tipul acesteia din fixa in variabila; 3. Clauzele referitoare la calcului dqbanzii anuale raportat la o perioada de 360 de zile; 4. Clauzele, referitoare la comisionul de risc si cele referitoare la comisionul de administrare; 5. Clauzele referitoare la a) alegerea societatii de asigurari; b) debitarea automata a conturilor clientilor; c) D.A.E.; d) aducerea unui alt debitor, pe parcursul derularii creditului; e) declararea scadentei anticipate a creditului in situatia in care reclamantii nu isi achita obligatiile din alte contracte de credit; f) declararea scadentei anticipate a creditului in cazul incalcarii oricarei alte obligatii din conventia de credit in afara celei de rambursare a creditului; g) declararea scadentei anticipate a creditului in cazul aparitiei unor evenimente care in opinia bancii ar putea afecta capacitatea de rambursare a reclamantilor sau garantarea creditului; h) exonerarea de raspundere a bancii in cazul declararii creditului scadent anticipat si a executarii silite; i) modificare costurilor creditului potrivit sectiunii 10 din Conditiile Generale ale Conventiilor de Credit precum ?i restituirea catre clienti a sumelor reprezentand comisionul de risc/administrare, dosar in care clientii au tranzactionat cu Banca, conform contract tranzactie incheiat in data de 07 noiembrie 2011, (C) Litigiul izvoraste, fara insa a se limita la acestea, din pretentii ale clientilor referitoare la modul de reglementare a clauzelor referitoare la costurile aplicabile creditului sus-mentionat, din perspectiva legislatiei aplicabile in materia protectiei consumatorilor (de exemplu, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, O.U.G. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori s.a). (D) Partile prezentului contract, doresc sa stinga in mod complet, definitiv si irevocabil toate situatiile litigioase si potential litigioase prezente sau viitoare avand ca izvor pretentiile prevazute la pct. b ?i c, care isi au originea in cauze anterioare sau concomitente Datei Semnarii.in considerarea celor de mai sus, in baza art. 2267-2278 C. civ., a art. 271-273 C. proc. civ., in urma negocierilor purtate Partile au convenit in mod liber si neviciat sa incheie prezentul contract, dupa cum urmeaza: Art. 1 – Stingerea Litigiilor. (1). in vederea realizarii celor prevazute la pct. (d) de mai sus, Partile convin: a) sa stinga pe cale amiabila toate situatiile (pre)litigioase sau potential litigioase, indiferent de stadiul lor procesual, existente intre ele la data semnarii, precum, insa fara a se limita la, cereri de chemare in judecata (in anulare/constatatare/pretentii etc), reclamatii, plangeri prin care se contesta valabilitatea clauzelor contractuale mentionate la lit. b) ?i c), tinzandu-se la anularea acestora, precum si b)sa preintampine orice potentiale situatii litigioase similare avand cauze anterioare sau concomitente datei semnarii.(2). In vederea aducerii la indeplinire a prezentului contract, Partile convin in mod expres sa modifice Conventia de credit din 11 august 2008 potrivit termenilor si conditiilor ce au fost negociati cu buna-credinta de catre parti, asa cum rezulta din Actul aditional ce constituie anexa a prezentului contract.(3). Avand in vedere ca: – Partile au convenit semnarea actului aditional mentionat la alin (2) al prezentului articol si Clientii nu mai au nicio pretentie prezenta sau viitoare, asa cum sunt detaliate la lit. b) ?i c) de mai sus.(4). Banca ?i Clientii se obliga reciproc sa nu solicite unul celuilalt cheltuielile de judecata efectuate in cursul procedurilor judiciare derulate pana in prezent avand ca obiect pretentiile mentionate la lit. b). Art. 2 – indeplinirea formalitatilor in vederea inchiderii Litigiilor.(1). Partile se obliga sa colaboreze si sa realizeze toate formalitatile si/sau demersurile necesare pentru a se lua act si a se da eficienta avuta in vedere de parti prezentului contract, in oricare si in fiecare dintre Litigiile care fac obiectul prezentului contract. (2) Partile se obliga sa se prezinte in fa?a Curtii de Apel Bucuresti ?i sa depuna prezentul contract de tranzactie in Dosarul nr. 950/2/2013 pentru a se lua act de acesta ?i pentru a se consfinti intelegerea lor prin pronuntarea unor hotarari de expedient. (3) Partile cunosc ca, potrivit art. 273 din C. proc. civ., hotararile care consfintesc invoiala partilor se dau fara drept de apel, fiind definitive si executorii. Art 3 – Confidentialitate. (1)Toate informatiile, datele si documentele pe care una dintre parti le obtine de la cealalta parte sau pe care le dezvaluie celeilalte in scopul realizarii si indeplinirii obiectului prezentului Contract sau pe durata acestuia, sunt considerate informatii confidentiale iar Partea careia i s-au dezvaluit respectivele informatii se obliga sa pastreze confidentialitatea pe o durata nelimitata. 2) Fiecare dintre parti va folosi informatiile, datele si documentele confidentiale numai in vederea realizarii obiectului contractului, fiind obligata sa nu le utilizeze in nici un alt scop. Prezentul contract impreuna cu anexele sale reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. Prezentul contract a fost incheiat la data de 21 mai 2013, intr-un numar de ?ase (6) exemplare, din care doua (2) exemplare pentru Banca, cate un (1) exemplar pentru celelalte parti, un (1) exemplar pentru a fi prezentat in fata instantei investita cu solutionarea litigiului. B.C.V. P.l., manjager relatii clienti corporate. B.E.D., M.C.N., consilier operatiuni clientela pentru SC V.R. SA. Urmeaza semnaturile ss. indescifrabil”

S-a luat act de tranzactia incheiata intre reclamantul D.B. si parata SC V. SA SA.

S-a consfintit tranzactia incheiata prin inscrisul intitulat „contract de tranzactie” incheiat la 02 septembrie 2013: „Contract de Tranzactie incheiat astazi, 02 septembrie 2013 Partile subscrise: SC V.R. SA cu sediul social in municipiul Bucuresti, sector 2, societate administrata in sistem dualist, inregistrata la Registrul Comertului, Registrul Bancar din 10 aprilie 2000, cod unic de inregistrare, prin Agentia Drumul Taberei, cu sediul in municipul Bucuresti, sector 6, reprezentata de A.D., cetatean roman, domiciliata in municipiul Bucuresti, sector 6, in calitate de director Agentia Drumul Taberei si de V.C.G., domiciliat in municipiul Bucuresti, sector 4, in calitate de manager relatii clienti retail/micro, ambii imputerniciti in baza Procurii autentificate din 29 august 2013 de B.N.P., M.S.S., l.C.S., N.A.M., F.S. si M.R.P., Societate Profesionala Notariala din municipiul Bucuresti, prin notar public N.A.M. si Dl. D.B., domiciliat in orasul, cu adresa de corespondenta in orasul Bragadiru, judetul Ilfov, in calitate de client denumiti in cele ce urmeaza, separat, „Parte si/sau „Parte” si impreuna „Parti” si/sau „Partile”.

Avand in vedere urmatoarele:

(A). Partile au semnat

Conventia de credit din 14 ianuarie 2008 prin care Banca a pus la dispozitia clientului un credit in valoare de 213.000 Chf cu o dobanda anuala efectiva (D.A.E.) de 7,19%, pentru acoperirea cheltuielilor curente si refinantarea unui credit acordat de SC V.R. SA, modificata prin actele aditionale ulterioare. (B) Intre Banca, pe de o parte, si Client, pe de alta parte, exista/au existat la data semnarii prezentului Contract („Data Semnarii”) situatii (pre)litigioase in diverse stadii sau potential litigioase („Litigiul”) dupa cum urmeaza: a) O situatie litigioasa constand in existenta Dosarului cu nr. 76330/3/2011 in care Tribunalul Bucuresti a pronuntat sentinta nr. 19649 din 18 decembrie 2012 prin care dispus anularea clauzelor prevazute la: art. 3 lit. d) din Conditiile speciale privind „Data ajustarii dobanzii”; art. 5 lit. a) din Conditiile Speciale privind Comisionul de risc si art. 3.5. din Sectiunea 3 din Conditiile generale; art. 5 lit. c) din Conditiile Speciale privind comisionul de rambursare in avans; art. 5 lit. d) din Conditiile Speciale privind comisionul de administrare garantii; art. 5 lit. e) din Conditiile Speciale privind comisionul de rezerva minima obligatorie; art. 5 lit. f) din Conditiile Speciale privind comisionul de clientul declara ca in temeiul art. 247 din vechiul C. proc. civ. renunta la dreptul pretins avand ca obiect pretentiile mentionate la lit. b) si care au facut obiectul Dosarului nr. 76330/3/2011 in care s-a pronuntat sentinta comerciala nr. 19649 din 18 decembrie 2012. Art. 2 – indeplinirea formalitatilor in vederea inchiderii litigiilor (1) Partile se obliga sa colaboreze si sa realizeze toate formalitatile si/sau demersurile necesare pentru a se lua act si a se da eficienta avuta in vedere de parti prezentului contract, in oricare si in fiecare dintre Litigiile care fac obiectul prezentului contract. (2) Partile se obliga sa se prezinte in fata Curtii de Apel Bucuresti la primul termen de apel stabilit de instanta si sa depuna prezentul contract de tranzactie in Dosarul nr. 76330/3/2011, pentru a se lua act de acesta si pentru a se consfinti intelegerea lor prin pronuntarea unor hotarari de expedient. (3)Partile cunosc ca, potrivit art. 273 din vechiul C. proc. civ., hotararile care consfintesc invoiala partilor se dau fara drept de apel, fiind definitive si executorii. (4) in conformitate cu dispozitiile art. 120 din O.U.G. nr. 99/2006 prezenta conventie, inclusiv actele aditionate, constituie titlu executoriu. Art. 3 -Confidentialitate. (1) Toate informatiile, datele si documentele pe care una dintre Parti le obtine de la cealalta sau pe care le dezvaluie celeilalte in scopul realizarii si indeplinirii obiectului prezentului Contract sau pe durata acestuia, sunt considerate informatii confidentiale iar Partea careia i s-au dezvaluit respectivele informatii se obliga sa pastreze confidentialitatea pe o durata nelimitata.(2) Fiecare dintre parti va folosi informatiile, datele si documentele confidentiale numai in vederea realizarii obiectului contractului, fiind obligiata sa nu le utilizeze in nici un alt scop. Prezentul contract impreuna cu anexele sale reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. Redactat de B.N.P. C.F.C. din municipiul Bucuresti si autentificat la adresa din municipiul Bucuresti, sector 6, intr-un singur exemplar original, care ramane in arhiva biroului notarial si 5 (cinci) duplicate, din care 2 (doua) exemplare pentru Banca, 1 (un) exemplar pentru client, 1 (un) exemplar pentru a fi prezentat in fata instantelor de judecata investite cu solutionarea litigiului si 1 (un) exemplar pentru arhiva biroului notarial. D.B. SC V.R. SA prin A.D., director Agentia Drumul Taberei si prin V.C.G., manager Relatii Clienti Retail/Micro. Urmeaza semnaturile ss. indescifrabil”.

S-a luat act de tranzactia incheiata intre reclamanta O.M. si parata SC V. SA SA.

S-a consfintit tranzactia incheiata prin inscrisul intitulat „contract de tranzactie” incheiat la 20 decembrie 2012: „Contract de Tranzactie. incheiat astazi 20 decembrie 2012.Partile subscrise: SC V.R. SA cu sediul in Bucuresti, Soseaua Pipera nr. 42. Sector 2, inregistrata la Registrul Comertului. Registrul Bancar din 10 aprilie 2000, cod unic de inregistrare reprezentata de d-na P.C.G. in calitate de director Agentia ?os. Alexandriei, ?i de Dna C.A. in calitate de manager Relatii Clienti Ag ?os. Alexandriei si Dna O. (fosta C.) M., domiciliat(a) in Mun. Bucuresti, sector 1, adresa de corespondenta: Mun. Bucuresti, sector 2, telefon – telefon mobil, e-mail: in calitate de client denumiti in cele ce urmeaza, separat. „Parte” si/sau „Partea” si impreuna „Parti” si/sau „Partile”. Avand in vedere urmatoarele: (A) Partile au semnat urmatoarele conventii de credit astfel: (i) Conventia de credit din data de 18 decembrie 2007 prin care Banca a pus la dispozitia clientei un credit in valoare de 29.900 Chf, cu o dobanda anuala electiva (D.A.E.) de 4.30 %.(ii) Conventia de credit din data de 15 februarie 2008 prin care Banca a pus la dispozitia d-lui O.M.E. un credit in valoare de 59,750 Chf, cu o dobanda anuala efectiva (D.A.E.) de 6.92%.(B) Intre Banca, pe de o parte, si clienti, pe de alta parte, exista la data semnarii prezentului contract („Data Semnarii”) urmatoarele situatii litigioase in diverse stadii: (i) Dosarul nr. 76330/3/2011 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti avand ca obiect pretentii ale Dnei O.M. si ale d-lui O.M.E. de natura comerciala referitoare la constatarea caracterului abuziv al mai multor clauze din conventiile de credit incheiate ?i restituirea unor sume de catre Banca, (ii) Dosarul nr. 38120/300/2010 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti in contradictoriu cu A.N.P.C. avand ca obiect respectarea de catre banca a conditiilor din contractele de credit incheiate cu anumiti clienti printre care ?i Dna O.M. si dl. O.M.E. (C) Partile prezentului Contract, doresc sa stinga in mod complet, definitiv si irevocabil toate situatiile litigioase si potential litigioase prezente sau viitoare avand ca izvor pretentiile prevazute la pct. (B), care isi au originea in cauze anterioare sau concomitente datei semnarii. In considerarea celor de mai sus si in urma negocierilor purtate Partile au convenit in mod liber si neviciat in temeiul dispozitiilor art. 2.267-2.278 C. civ., a art. 247 ?i art. 271 – 273 C. proc. civ., sa incheie prezentul contract, dupa cum urmeaza. Art. 1 – Stingerea Litigiilor.1.1 .in vederea realizarii celor prevazute la pct. (A) de mai sus. Partile convin: a) sa stinga pe cale amiabila toate situatiile litigioase de la pct. B). lit. b) sa preintampine orice potentiale situatii litigioase cu privire la costurile din conventiile de credit mentionate la pct. A).1.2. Astfel, clienta renunta in mod expres la litigiile mentionate la pct. (A) considerand ca litigiile dintre parti sunt in mod definitiv si irevocabil stinse. Art. 2 – indeplinirea formalitatilor in vederea inchiderii Litigiilor. 2.1. Partile se obliga sa realizeze toate formalitatile si/sau demersurile necesare pentru a se lua act si a se da eficienta avuta in vedere de parti prezentului contract, in oricare si in fiecare dintre litigiile care fac obiectul prezentului contract urmand a prezenta prezentul contract instantelor de judecata in vederea pronuntarii unor hotarari de expedient.Art. 3 – Confidentialitate. 3.1.Toate informatiile, datele si documentele pe care una dintre Parti le obtine de la cealalta sau pe care le dezvaluie celeilalte in scopul realizarii si indeplinirii obiectului prezentului contract sau pe durata acestuia, sunt considerate informatii confidentiale iar partea careia i s-au dezvaluit respectivele informatii se obliga sa pastreze confidentialitatea pe o durata nelimitata. 3.2. Fiecare cintre parti va folosi informatiile, datele si documentele confidentiale numai in vederea realizarii obiectului contractului, fiind obligata sa nu le utilizeze in nici un alt scop. Art. 4. Orice modificare ulterioara de catre parti a prezentei tranzactii face parte integranta din aceasta fara a fi necesara obtinerea unei hotarari de expedient. Art. 5. Partile cunosc ca, potrivit art. 273 din C. proc. civ., hotararile care consfintesc invoiala partilor se dau fara drept de apel, fiind definitive si executorii. Art. 6. In conformitate cu dispozitiile art. 120 din O.U.G. 99/2006 prezenta conventie, inclusiv actele aditionale, constituie titlu executoriu. Prezentul contract. impreuna cu anexa contractul de credit din 20 decembrie 2012 ce face parte integranta din cuprinsul sau reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. Prezentul contract a fost incheiat la 20 decembrie 2012. intr-un numar de 3 exemplare, din care cate unul pentru fiecare parte si unul pentru a fi prezentat in fata instantei de judecata, daca va fi cazul. O.M., P.C.G., Director. C.A. Manager Relatii Clienti pentru SC V.R. SA .Urmeaza semnaturile ss.indescifrabil”.

Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei apelate.

A fost obligata apelanta parata SC V. SA la plata cheltuielilor de judecata catre intimatii reclamanti conform notei depuse la 19 februarie 2014 (filele 1-4 vol. Il dosar C.A.B.) care face parte integranta din prezenta, astfel: T.P.M. ?i E.A. – 3.781 lei, G.J.l.S. – 3.015 lei, H.M. ?i C.F. – 5.520.17 lei, I.D.M. ?i A.M. – 5.450 lei, l.A.E. ?i M.F. – 4.850 lei, P.L. ?i l.V. – 4.735 lei, S.M.l. ?i N. – 5.979 lei, S.C.M.C. – 7.372.54 lei, S.A. ?i D.C. – 13.828.83 lei, N.A. ?i M.C. – 4.022.66 lei, S.O.M. – 5.333 lei, S.M. – 2.872 lei, N.M.C. ?i S. – 11.660,75 lei, G.R.C. ?i E.O. – 3.897.3 lei, C.S.M. ?i C.G. – 4.601 lei, G. (P.) R.M. – 4.438.68 lei, P.A. si E. C. – 7.165,52 lei, B.C.M. – 8.452.21 lei, P.D.G. ?i I. – 4.698,05 lei, V.C. – 6.047. 34 lei, C.B.G. ?i G. – 7.884.5 lei, C.M. ?i O.B. – 5.820 lei, B.R.V. ?i P.M. 5.490.64 lei, C.M. si L.I. – 7.389.15 lei, D. (S.) M. – 887.85 lei, M.A. ?i G.M. – 7.003.86 lei, C.A.A. ?i M. – 884.92 lei, T.l.M. ?i C.J. – 6.632.19 lei, C.F. – 2.338.66 lei, E.C.A. – 5720.92 lei, P.I.M. – 4.712 lei, L.C. si V.A. – 7.105 lei, M.D.E. ?i M.N. – 9.516 lei, R.S. ?i M. – 3.279,05 lei, C.A. si l.T. – 5.352.48 lei, G.D. – 4.553.42 lei, P.M.D.- 5.673.37 lei, G.A. ?i V. – 4.100 lei, G. (S.) G. – 7.625.4 lei, F.P.F. ?i E. – 3.000 lei, G.V. si E.M. – 4.882.4 lei, F.S.C. ?i D. – 3.705.62 lei E.A. – 4.405 lei, T.C. – 6.790 lei, P.F. – 1.962 lei, D.C. ?i F.G. – 8.8.46.29 lei, O.L. ?i L. – 60.58.36 lei, P.A.R. ?i B.G. – 4.323.65 lei, C.E. ?i A.M. – 6.101 lei, J.O. ?i G.S. – 104.89.53 lei, P.C. – 5.478 lei, V.A.T. ?i I.G. – 3.854.44 lei, B.B.A. – 5.642 lei, R.A.T. – 4.917, M.G.C. ?i G.M. – 7.488.27 lei, P.C. ?i S. – 881.33 lei, T.C.L. – 3.809.19 lei, M.M.M. – 6.900 lei, M.D. ?i D. – 6704 lei, P.S.R. – 5.891 lei, T. (fosta T.) E.C. – 5.202 lei, M.M.S. – 9.599.1 lei, F.E. ?i V. – 7.612 lei, N.R.S. ?i C. – 6.020.01 lei, R.C.S. ?i A.L. – 5.205.91 lei, G. (C.) M. – 8.206.36 lei, I. C. – 1.316.38 lei, E.M. – 5.338.4 lei, C.F. ?i R.I. – 8.340.3 lei, M.D.l. ?i A. – 4.200 lei, O.C.l. – 6.669.93 lei, M.T.I. – 951,63 lei, G.D. ?i D. 5.680.48 lei, D.L.D. – 4.218 lei, A.R.I. – 13.811.66 lei, D.A.L. – 3.266.65 lei, B.I. ?i M. – 4.569.95 lei, C.C. ?i M. – 4.152 lei, S.l.G. ?i C. – 4.125.38 lei, C.l. ?i S.M. – 3.639 lei, M.P. si G.D. – 6.800 lei, C.I.A. ?i l.C. – 4.828 lei, P.P.M. – 3.639 lei, D.B. – 4.063.14 lei, Z.M. – 7.977 lei, S.C. – 7.977 lei, C.G.L. – 3.551.76 lei, C.S. ?i A. – 5.620 lei, T.M. ?i B.S. – 889.31 lei, Z.L. – 4.130.3 lei, T.R.M. ?i E.V. – 3.750 lei, B.D. ?i M.D. – 4.048.65 lei, A.D. – 961.58 lei, F.l. ?i S.E. – 3.623 lei, T.V. ?i P.N. – 8.093.74 lei, G.C.L. ?i F. – 3.748.2 lei, T.F.M. ?i M.C. – 5.770 lei, G.A.J. – 331.85 lei, R.V. ?i D.E. – 6.250 lei, P. (D.) R.F. – 884.2 lei, C.T.D. ?i E. – 6.762 lei, M.C. ?i A.L. – 7.753.14 lei, G.A. – 4.402.46 lei, F.C. – 4.978.64 lei, G.I.L. ?i l.S. – 4.438 lei, A.G.L. ?i R. – 1.4264.74 lei, L.F. ?i D.O. – 4.508.6 lei, T.A.D. – 5.487.52 lei, V.C.R. ?i O.C. – 6.495 lei, B.T.P.A. – 3.592 lei, G.C. – 3.522.78 lei, P.I.C. – 3.896 lei, Z.E.D. – 4.230.72 lei, P.F.N. ?i A.M. – 7.522.85 lei, C.M. ?i I. – 7.300 lei, P.I. ?i M.F. – 7.051.22 lei, B.V. ?i M. – 4.286.48 lei.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de apel a retinut urmatoarele: I. in ceea ce priveste apelul declarat de apelantii-reclamanti, acestia au criticat solutia primei instante sub aspectul acordarii cheltuielilor de judecata, in cuantum de 220 pentru fiecare reclamant, precizand ca, in ceea ce-i priveste, au solicitat instantei sa ia act de faptul ca aceste cheltuieli vor fi solicitate pe cale separata.

Apelul declarat de reclamantii B.I.A., B.I.M., O.M. si O.A. a fost gasit fondat, avand in vedere ca acestia au fost reprezentati de avocat A.C. si au solicitat acordarea cheltuielilor de judecata pe cale separata, aspect ce rezulta din incheierea de dezbateri din sedinta publica din 6 noiembrie 2012 – fila 267 vol. 130 dosar T.B. (respectiv fila 5 incheiere de sedinta din 6 noiembrie 2012).

1. In ceea ce priveste apelul declarat de parata SC V.R. SA, anterior criticarii sentintei apelate, aceasta a aratat ca in afara de tranzactiile incheiate in fata primei instante, au mai fost incheiate tranzactii cu urmatorii intimati-reclamanti: A.B.V.; A.M.C.; A.S.; A.G.; B.M. si B.A.O. (atat pentru Contractul de credit din 11 octombrie 2007, cat si pentru Contractul din 23 septembrie 2008); B.C.V.; B.E.D.; C.A.L.; C.L.D.; C.D.M.; C.I.L.; C.I.C.; C.D.; C.L.G.; C.C.; C.F.; C.D.A.; D.C.S.; D.A.A.; D.B.; D.C.M.; D.R.C.; D.A.V.; D.A.; F.M.; G.V.G.; G.E.; H.B.; L.G.; L.C.A.; L.C.F.M.; L.D.E.; M.E.; M.N.; M.G.T.; M.M.; M.R.M.; N.A.; O. (fosta C.) M.; P.N.; P.E.M.; P.C.M.; P.S.C.; P.B.; P.E.C.; P.D.; S.I.A.; S.G.M.; S.C.R.; V.D.I.; V.C.; V.C.I.; V.R.M.; V.D.G.

Fata de aceste imprejurari, a solicitat sa se faca aplicarea dispozitiilor art. 271-273 C. proc. civ., sa se ia act de tranzactiile incheiate intre parti, sa se admita apelul formulat, sa se modifice sentinta in ceea ce-i priveste pe toti acesti intimati-reclamanti si sa se pronunte o hotarare care sa consfinteasca invoiala partilor.

In acest sens a fost depusa anexa nr. 1 (fila 66 vol. II dosar C.A.B.) insotita de copii ale contractelor de tranzactie incheiate cu reclamantii indicati.

Din verificarea acestor inscrisuri, instanta de apel a constatat ca fiind legal intocmite, cu mentionarea incheierii tranzactiilor in prezentul dosar, aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – respectiv Dosarul nr. 76330/3/2011 (disjuns din Dosarul nr. 53790/3/2010 ce s-a aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti) doar acele tranzactii incheiate cu intimatii-reclamantii B.C.V. si B.E.D. (filele 74-77 vol. II dosar C.A.B.), cu reclamantul D.B. (filele 85-86 dosar C.A.B. vol. II) si cu reclamanta O. (fosta C.) M. (conform contractului de tranzactie incheiat la 20 decembrie 2012 – filele 202- 204 vol. II dosar C.A.B.).

Ca urmare fata de acesti reclamanti instanta de apel a dispus schimbarea sentintei apelate, in sensul de a se lua act de tranzactiile incheiate si a consfintit invoiala partilor din inscrisurile intitulate contract de tranzactie.

In ceea ce-i priveste pe ceilalti reclamanti cu care s-au incheiat contracte de tranzactie, in urma verificarii, instanta de apel nu i-a regasit pe toti printre reclamanti din prezentul dosar – de unde rezulta ca acestia erau reclamanti in Dosarul nr. 53790/3/2010, ce s-a aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, astfel incat acea instanta putea lua act de tranzactiile incheiate; de altfel, de aceea in cuprinsul tranzactiilor este mentionat dosarul Tribunalului Bucuresti.

Pe de alta parte, instanta de apel, sesizata cu solutionarea cererilor ce formeaza obiectul Dosarului nr. 76330/3/2011, nu poate lua act de incheierea tranzactiilor ce privesc alt dosar, respectiv Dosarul nr. 53790/3/2010 al Tribunalului Bucuresti.

Ca urmare, instanta de apel a lua act de incheierea tranzactiilor doar cu reclamantii-intimati retinuti mai sus, pentru care contractele de tranzactie sunt valabile in acest dosar.

Instanta de apel, in ce priveste apelul declarat de parata, a retinut ca motivele pot fi grupate in 3 categorii astfel:

1.- critici referitoare la nepronuntarea instantei asupra exceptiei inadmisibilitatii invocate prin intampinare;

2.- critici sub aspectul faptului ca acele clauze contractuale referitoare la dobanzi si comisioane fac parte din pretul total al contractului si sunt exceptate de la controlul caracterului abuziv;

3.- critici referitoare la neanalizarea conditiilor ce trebuie indeplinite simultan, prevazute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 si anume:

a.- clauza sa nu fi fost negociata direct cu consumatorul;

b.- clauza sa creeze in detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ;

c.- dezechilibrul semnificativ sa fie rezultatul unui comportament al profesionistului contrar cerintelor bunei-credinte.

1. Cu privire la critica referitoare la nepronuntarea primei instante asupra exceptiei inadmisibilitatii s-a constatat ca prima instanta a retinut faptul ca, in aparare, societatea bancara a invocat exceptia de inadmisibilitate a cererii de chemare in judecata, fata de posibilitatea reclamantilor de a cere realizarea dreptului (fila 6 din sentinta apelata).

S-a apreciat de instanta de apel ca prima instanta a calificat aceasta exceptie, ca o aparare pe fondul cauzei si nu ca o veritabila exceptie, astfel cum a procedat cu celelalte exceptii invocate, aspecte ce rezulta din considerentele hotararii apelate. Ca urmare aceasta critica nu a fost gasita intemeiata.

2. Nici critica referitoare la faptul ca respectivele clauze nu puteau fi considerate ca abuzive cat timp se refereau la pretul datorat, deoarece atat dobanda cat si celelalte comisioane fac parte din pretul contractului, fiind exceptate de la analiza caracterului abuziv, nu a putut fi retinuta, deoarece pretul contractului este acela prevazut in Conventia de credit, si anume valoarea creditului ce urmeaza a fi restituit, or, clauzele declarate abuzive se refera la revizuirea ratei dobanzii, perceperea comisionului de risc/administrare, la dreptul bancii de a declara scadenta anticipata a creditului, rambursabil imediat impreuna cu dobanda acumulata si cu toate celelalte costuri suplimentare.

Potrivit considerentelor de la pct. 44 al Hotararii C.J.U.E. – C – nr. 484/08 – Coja de Ahorros Y Monte de Piedad de Machid Piedad „dispozitiile art. 4 alin. (2) si art. 8 din Directiva nr. 93/13CEE trebuie interpretate in sensul ca „nu se opun unei reglementari (…) care autorizeaza un control jurisdictional al caracterului abuziv al clauzelor contractuale, privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al pretului, sau remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, iar pe de alta parte, chiar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si inteligibil”.

Prin urmare, instantele au dreptul sa examineze caracterul abuziv al clauzelor privind pretul, chiar daca acestea sunt redactate in mod clar si inteligibil, cu atat mai mult avand acest drept, atunci cand aceste clauze nu sunt redactate intr-un limbaj clar si precis, intr-un limbaj usor inteligibil, or, tocmai aceasta este problema cu clauzele respective, ca ele nu sunt clare si precise, dand posibilitatea doar bancii de a interpreta, strict in interes propriu, aceste clauze, creand astfel, si din aceasta perspectiva, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

3. In ceea ce priveste a 3-a critica, privind neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, instanta de apel a analizat clauzele retinute ca fiind abuzive, in mod global, din perspectiva urmatoarelor conditii:

a). clauzele nu au fost negociate direct cu consumatorul;

b). clauzele au creat in detrimentul consumatorilor un dezechilibru semnificativ;

c). dezechilibrul semnificativ este rezultatul unui comportament al profesionistului contrar bunei – credinte.

a). Reclamantii, in calitate de consumatori, nu au actionat de pe o pozitie egala cu cea a bancii.

Contractele de imprumut bancar incheiate sunt preformulate, standard, clauzele fiind prestabilite de catre banca, fara sa se fi dat posibilitatea reclamantilor de a modifica sau inlatura vreuna dintre clauze, iar eventualele diferente dintre ele nu se datoreaza negocierii cu clientii, ci particularitatilor fiecarui client in parte.

Acelasi este si sensul art. 3 pct. 2 din Directiva nr. 93/13/CEE prin care se prevede ca „se considera intotdeauna ca o clauza nu s-a negociat individual atunci cand a fost redactata in prealabil, iar din acest motiv, consumatorul nu a avut posibilitatea de a influenta continutul clauzei, in special in cazul contractelor de adeziune”, asa cum sunt si contractele de credit din cauza.

Mai mult, potrivit unei jurisprudente constante a C.J.U.E., sistemul de protectie pus in aplicare prin directiva mentionata se bazeaza pe ideea ca un consumator se gaseste intr-o situatie de inferioritate fata de vanzator sau de furnizor in ceea ce priveste atat puterea de negociere, cat si de nivelul de informare, situatie care il conduce la adeziunea la conditiile redactate in prealabil, rar putand exercita o influenta asupra continutului acestora (Hot. din 27 iunie 2000. Oceano Editorial si Solvat Editores si Hot. din 26 octombrie 2006. Mostaza Claro) drept pentru care, pentru a asigura protectia urmarita de Directiva nr. 93/13/CEE, C.J.U.E. a subliniat, in mai multe ocazii, ca situatia de inegalitate care exista intre consumator si vanzator sau furnizor nu poate fi compensata decat printr-o interventie pozitiva, exterioara partilor din contract (Hot. Ocean Editorial).

b). In ceea ce priveste cea de-a II-a conditie ce atrage caracterul abuziv al unei clauze – sa se creeze un dezechilibru semnificativ, instanta de apel a retinu’: prevederile art. 4 alin. (1) teza a ll-a din lege potrivit cu care o clauza este abuziva, daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in detrimentul consumatorului.

Privite nu numai individual, dar, mai ales, global, clauzele pot fi considerate ca au creat un dezechilibru semnificativ.

Astfel, clauza privind dreptul bancii de a revizui rata dobanzii curente in cazul intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara, fara a fi enumerate expres care sunt aceste schimbari, reprezinta o clauza abuziva in sensul dispozitiilor art. 1 lit. a) din Anexa la Legea nr. 193/2000. Aparitia unor schimbari semnificative pe piata monetara nu echivaleaza cu motivatia intemeiata despre care face vorbire textul art. 1 lit. a) alin. (1) din anexa.

In ceea ce priveste comisionul de risc s-a constatat ca acesta este perceput pentru punerea la dispozitie a creditului, fara a exista precizari in cuprinsul contractului cu privire la fundamentul perceperii acestui comision ori destinatiei acestuia, in conditiile in care parata, tot pentru creditul acordat, mai percepe si dobanda curenta prevazuta la Sectiunea 3 „Costuri”; art. 3.1.1.

Analizand clauza privind comisionul de risc, instanta de apel a considerat ca este abuziva in sensul art. 4 alin. (1) si (6) din Legea nr. 193/2000 republicata deoarece, pe de o parte, pentru acordarea creditului se percep doua costuri, fara ca distinctia dintre acestea sa fie exprimata in mod clar si inteligibil, iar pe de alta parte, fata de valoarea comisionului de risc pe toata durata contractului, s-a creat in detrimentul intimatilor-consumatori si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

In ceea ce priveste clauzele privind declararea creditului scadent anticipat si costurile suplimentare s-a constatat ca si acestea sunt abuzive prin raportare la dispozitiile art. 1 lit. a) din Anexa la Legea nr. 193/2000, deoarece se stabileste dreptul bancii de a declara soldul creditului ca fiind scadent anticipat, in cazul aparitiei unor situatii neprevazute care, doar in opinia comerciantului, face ca imprumutul sa nu mai poata fi achitat.

c). In ceea ce priveste aprecierea bunei-credinte, desi aceasta nu constituie o conditie in sine a stabilirii caracterului abuziv al unor clauze, s-a aratat ca trebuie acordata o atentie Ieosebita fortei pozitiilor de negociere ale partilor pentru a se putea constata daca profesionistul a actionat in mod corect si echitabil fata de consumator, de ale carui interese legitime trebuie sa tina seama.

Or, asa cum s-a aratat anterior, este greu de crezut ca interesele legitime ale consumatorilor au fost luate in considerare, in conditiile in care acesta se afla intr-o pozitie de inferioritate fata profesionist, atat in ceea ce priveste puterea de negociere, cat si nivelul de informare, in conditiile unui contract de adeziune.

In consecinta, pentru toate aceste argumente, instanta de apel a apreciat ca sustinerile apelantei sunt nefondate, prima instanta facand o corecta aplicare a textelor legale incidente in cauza, motiv pentru care sub acest aspect s-a mentinut solutia primei instante.

In ceea ce priveste cheltuielile de judecata solicitate de apelantii-reclamanti s-a luat act ca vor fi solicitate pe cale separata.

In ceea ce priveste cheltuielile de judecata ale intimatilor-reclamanti, s-au depus inscrisuri doveditoare si lista anexa ce se afla la filele 1-4 din vol. III dosar C.A.B.

Fata de dispozitiile art. 274 C. proc. civ., instanta de apel a admis cererea de acordare a cheltuielilor de judecata, dupa ce s-au facut verificarile legale, si a obligat apelanta – parata la plata cheltuielilor de judecata catre intimatii reclamanti asa cum sunt prevazute in lista depusa la 19 februarie 2014 aflata la filele 1-4 din vol. III dosar.

Impotriva acestei decizii a formulat recurs recurenta-parata SC V.R. SA Bucuresti, aducandu-i urmatoarele critici:

1. Hotararea instantei de apel a fost pronuntata cu insuficienta cercetare a fondului cauzei si insuficienta sa motivare.

Potrivit art. 261 pct. 5 C. proc. civ., instanta care s-a pronuntat asupra cauzei trebuie sa infatiseze considerentele de fapt si de drept care au condus-o la respectiva solutie, or, sentinta apelata nu cuprinde aceste considerente.

S-a retinut, in ceea ce priveste clauzele analizate, doar faptul ca ar exista un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, cu trimitere la imprejurarea ca in ceea ce priveste revizuirea ratei dobanzii curente nu sunt enumerate, expres, schimbarile intervenite pe piata monetara, iar referitor la comisionul de risc s-a retinut, la nivel generic, ca fata de valoarea acestuia pe toata valoarea contractului s-a creat in detrimentul intimatilor consumatori si contrar cerintelor bunei-credinte un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

S-a sustinut ca aceste considerente nu reprezinta o analiza a criticilor formulate de catre parata in apel.

In plus, in cuprinsul hotararii recurate nu se regaseste o suficienta motivare si cercetare a conditiilor prevazute de art. 6 din Legea nr. 193/2000 si a posibilitatii mentinerii sau nu a contractelor.

S-a mai apreciat ca motivele retinute de instanta de apel in privinta comisionului de risc sunt straine de natura pricinii.

Ca atare, s-a sustinut de catre recurenta-parata, ca pe langa insuficienta motivare a hotararii, instanta de apel a efectuat o lacunara cercetare a fondului cauzei.

Sub acest aspect s-a sustinut ca se impunea efectuarea unei expertize de specialitate care sa faca o analiza asupra acestor costuri, or, aceasta expertiza, solicitata de catre parata, nu a fost admisa, in acest fel incalcandu-se si dreptul la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 pct. 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.

Tot in sensul acestor critici, recurenta-parata a mai sustinut ca instanta de apel nu a analizat unele motive de apel ce aveau influenta asupra solutiei finale, precum: motivul de apel dezvoltat la pct. 3.1.2, prin care s-a criticat faptul ca prima instanta nu a motivat solutia pentru care a inlaturat apararile intemeiate pe dispozitiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 privitoare la excluderea de la controlul caracterului abuziv a clauzelor privind pretul contractului; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.4.2, prin care a fost criticata hotararea primei instante din perspectiva retinerii caracterului fix al dobanzii aplicate contractelor de credit, pe motiv ca nu poate fi modificat caracterul variabil al dobanzii; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.4.5, prin care s-a criticat aspectul intinderii nulitatii in caz de constatare a caracterului abuziv al unor clauze contractuale privitoare la dobanda, aratandu-se ca in acest caz nulitatea este una partiala; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.5.5, prin care s-a invederat faptul ca toate conventiile de credit supuse analizei au fost alineate la exigentele O.U.G. nr. 50/2010, comisionul de risc fiind inlocuit cu comisionul de administrare; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.6 prin care a fost criticata sentinta apelata din perspectiva anularii clauzelor contractuale privitoare la comisionul de administrare garantii, comisionul de rezerva minima obligatorie si comisionul de monitorizare polita de asigurare, aratand ca acestea nu au fost percepute; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.7, prin care a fost criticata sentinta apelata din perspectiva anularii clauzelor care stabilesc obligatia consumatorului de a incheia contractul de asigurare cu o societate de asigurari partenera sau agreata de banca, pe motiv ca masura luata era in beneficiul consumatorilor; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.8, prin care s-au formulat critici din perspectiva constatarii posibilitatii de continuare a derularii contractelor de credit chiar si in lipsa clauzelor contractuale anulate; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.9, prin care s-au formulat critici din perspectiva anularii actelor subsecvente la contractele de credit ce a format obiectul verificarii, pe motiv ca anularea anumitor clauze contractuale nu poate conduce la anularea integrala a actelor aditionale subsecvente; motivul de apel dezvoltat la pct. 3.10, prin care s-au formulat critici din perspectiva obligarii paratei la rambursarea sumelor incasate in temeiul clauzelor contractuale aiculate ca fiind abuzive.

2. Instanta de apel a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia, prin aceea ca nu a luat act de tranzactiile incheiate intre parata si o parte dintre intimatii-reclamanti.

Prin cererea de apel parata a solicitat sa se ia act de tranzactiile incheiate cu urmatorii intimati-reclamantii A.B.V.; A.M.C.; A.S.; A.G.; B.M. si B.A.O. (atat pentru contractul de credit din 11 octombrie 2007, cat si pentru contractul din 23 septembrie 2008); B.C.V.; B.E.D.; C.A.L.; C.I.D.; C.D.M.; C.I.L.; C.I.C.; C.D.; C.L.G.; C.C.; C.F.; C.D.A.; D.C.S.; D.A.A.; D.B.; D.C.M.; D.R.C.; D.A.V.; D.A.; F.M.; G.V.G.; G.E.; H.B.; I.G.; I.C.A.; L.C.F.M.; L.D.E.; M.E.; M.N.; M.G.T.; M.M.; M.R.M.; N.A.; O. (fosta C.) M.; P.N.; P.E.M.; P.C.M.; P.S.C.; P.B.; P.E.C.; P.D.; S.I.A.; S.G.M.; S.C.R.; V.D.I.; V.C.; V.C.I.; V.R.M.; V.D.G., depunand la dosar tranzactiile incheiate.

Cu toate acestea, s-a luat act doar de tranzactiile incheiate cu reclamantii B.C.V., B.E.D., D.B., O. (fosta C.) M., retinandu-se, in mod gresit, ca ceilalti nu ar figura ca si parti in Dosarul nr. 76330/3/2011, cu toate ca acestia sunt parti in acest dosar.

3. Hotararea instantei de apel este data cu incalcarea prevederilor art. 261 pct. 5 C. proc. civ., deoarece nu s-a raspuns la critica privind exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata.

In acest sens s-a sustinut ca referirea instantei de apel la faptul ca prima instanta ar fi calificat aceasta exceptiei ca fiind o aparare de fond, nu poate fi socotita o adevarata motivare, mai ales ca se criticase solutia primei instante din perspectiva nemotivarii prin care aceasta aparare fusese inlaturata.

4. Instanta de apel a dat o solutie cu interpretarea si aplicarea gresita a legii.

a). Astfel, instanta de apel a nesocotit dispozitiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000, care prevad ca sunt exceptate de la controlul caracterului abuziv clauzele care tin de caracterul adecvat al pretului, argumentele retinute de catre instanta de apel fiind eronate.

In sprijinul acestei critici recurenta-parata a invocat si prevederile art. 4 alin. (2) din Directiva nr. 93/13/CEE, ale art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 21/1992, precum si practica judiciara, respectiv Ordonanta din 16 noiembrie 2010, pronuntata in cauza nr. C/76/10 de C.J.U.E., precum si practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Conditia ca acea clauza referitoare la pretul contractului sa fie redactata intr-un limbaj usor inteligibil a fost respectata, cat timp costul total al creditului (D.A.E.) este prezentat atat sub forma unui procent (art. 3 lit. e) din Conditiile speciale) cat si sub forma unei cifre absolute, in cuprinsul planului de rambursare, instanta de apel facand doar o analiza superficiala in ce priveste caracterul clar si usor inteligibil a acestor clauze.

b). S-a facut o gresita aplicare si interpretare a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, in privinta clauzelor referitoare la comisionul de risc, clauze prevazute la art. 5 lit. a) din Conditiile speciale.

S-a retinut, in mod eronat, faptul ca in privinta clauzelor referitoare la comisionul de risc, ar fi vorba de doua costuri fara ca distinctia dintre acestea sa fie exprimata in mod clar si inteligibil, precum si faptul ca valoarea comisionului de risc s-ar fi aplicat pe toata perioada contractului si ca astfel s-ar fi creat, in detrimentul reclamantilor, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

In opinia recurentei comisionul de risc este reglementat in art. 5 (a) din Conditiile speciale, intr-un procent aplicat soldului creditului, platibil lunar, fiind cuprins atat in D.A.E.- art. 3 din Conditiile speciale, cat si in cuprinsul planului de rambursare, astfel incat nu se poate sustine ca existenta si intinderea acestuia nu putea fi cunoscuta de catre reclamanti.

S-a mai sustinut ca acest comision de risc este inclus in costul contractului, el fiind destinat sa acopere in permanenta o serie de riscuri, cum ar fi riscul de credit, riscul de diminuare a valorii creantei, riscul de pozitie, riscul valutar si riscul operational, el fiind cunoscut si acceptat de catre reclamanti.

In plus, orice institutie de credit are obligatia de a monitoriza situatia tuturor creditelor aflate in portofoliu, desfasurand diverse activitati in acest scop, activitati care implica angrenarea unor resurse umane tehnice si operationale, resurse care trebuie sa se reflecte, in final, in costuri, fiind, de asemenea, firesc ca aceste costuri sa fie suportate de catre consumatori.

Faptul ca anumite credite sunt garantate cu ipoteci sau garantii personale ori reale, diminueaza acest risc, dar nu il inlatura.

Instanta de apel a interpretat, in modigresit, dispozitiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, in sensul ca,ar exista o prezumtie de dezechilibru intre drepturile si obligatiile panilor, neexistand nicio dovada in sensul existentei vreunui dezechilibru valoric, semnificativ.

Mai mult, instanta de apel nu a facut o analiza sau o descriere concreta a modului in care acest dezechilibru semnificativ ar exista sau s-ar manifesta, pe de o parte, iar pe de alta parte, Legea nr. 193/2000, vorbeste despre un dezechilibru semnificativ, iar nu despre o simpla nemultumire a consumatorului in ce priveste costul creditului.

In sprijinul sustinerilor sale, recurenta-parata a invocat dispozitiile art. 1221 si art. 1222 C. civ.

S-a mai sustinut ca, potrivit dispozitiilor art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 si art. 4 alin. (2) din Directiva nr. 93/13/CEE, chestiunea echivalentei dintre pretul achitat si serviciul prestat consumatorului nu reprezinta un element in functie de care sa se evalueze caracterul unei clauze contractuale.

c). Instanta de apel a pronuntat decizia recurata cu aplicarea si interpretarea gresita a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, in ce priveste clauzele referitoare le revizuirea dobanzi, aceste clauze, inserate la art. 3 lit. d) din Conditiile speciale nefiind de natura sa produca un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in detrimentul reclamantilor.

In opinia paratei formularea clauzei de la art. 3 lit. d), „Banca isi rezerva dreptul de a revizui rata dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara, comunicand imprumutantului noua rata a dobanzii”, semnifica foarte clar faptul ca dobanda agreata este una variabila, iar nu fixa.

Daca instanta de ap’el ar fi ajuns la concluzia ca indicatorul utilizat de parata in vederea ajustarii dobanzii, „schimbare semnificativa pe piata monetara”, nu este unul clar definit, astfel sa poata fi urmarit si verificat de consumator sau de instanta, solutia juridica era aceea de anulare in parte acestei clauze si de obligare a profesionistului la utilizarea unui alt indicator, nicidecum aceea de transformare a dobanzii din una variabila in una fixa.

Rationamentul instantei de apel este gresit si nu tine cont de acordul de vointa, initial, al partilor.

S-a sustinut, ca o alta eroare a instantei de apel este aceea ca s-a retinut existenta unei prezumtii, in sensul ca partile ar fi contractat pe o dobanda fixa cat timp nu mai exista un indicator in functie de care dobanda sa fie ajustata, caracterul variabil al dobanzii fiind dat chiar de denumirea clauzei inserate la pct. 3 (d), respectiv data „ajustarii dobanzii”.

Recurenta-parata a sustinut ca aceasta clauza nu a produs vreun dezechilibru semnificativ in detrimentul reclamantilor, mai ales ca legiuitorul a avut in vedere aceea ruptura a echilibrului contractual, de o asemenea gravitate, incat sa puna pe consumator in situatia de a nu-si mai putea realiza scopul urmarit prin incheierea contractului de credit.

Daca instanta de apel ar fi incuviintat administrarea probei cu expertiza tehnica in specialitatea „finante-banci”, s-ar fi putut face proba practicarii unei D.A.E. competitiva.

S-a mai sustinut de catre recurenta-parata ca, spre deosebire de o clauza contractuala tipica, clauzele contractuale privitoare la dobanda sunt de natura a da nastere mai multor categorii de efecte juridice, si ori de cate ori vorbim despre nulitatea unei clauze referitoare la dobanda, vorbim despre o nulitate partiala, nu despre una totala.

Ca atare, partea din clauza inserata la pct. 3 lit. d) din Conditiile speciale, care se refera la caracterul variabil al dobanzii, nu are cum sa fie retinuta ca fiind abuziva prin ea insasi, legislatia existenta, precum art. 93 lit. e) si g) din O.G. nr. 174/2008 si art. 35 alin. (1) si art. 37 alin. (1) din O.G. nr. 50/2010, prevazand dreptul bancilor de a percepe dobanzi variabile pentru creditele acordate.

d). Instanta de apel a pronuntat decizia recurata cu aplicarea si interpretarea gresita a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, in ce priveste clauzele privind scadenta anticipata, aceste clauze nefiind de natura sa produca un dezechilibru semnificativ in ce priveste drepturile si obligatiile partilor, in detrimentul consumatorilor.

In acest sens a sustinut ca institutia decaderii din beneficiul termenului este reglementata prin art. 1025 C. civ., motiv pentru care o clauza contractuala care nu face altceva decat sa reglementeze, expres, cazurile concrete de decadere, nu poate fi, prin ea insasi abuziva.

Aceste clauze nu au fost inserate si nici aplicate intr-o maniera contrara cerintelor bunei-credinte, recurenta-parata sustinand ca a fost de buna-credinta atat la momentul incheierii acestor contracte, cat si pe durata derularii lor.

S-a sustinut ca si in cazul in care intarzierile la plata au depasit 30 de zile, recurenta nu a declarat scadenta anticipata, ci a procedat la emiterea de adrese prin care a informat pe respectivii consumatori cu privire la situatie existenta si consecintele ce ar putea decurge din aceasta.

Declararea scadentei anticipate nu este nici in interesul Bancii, aceasta masura urmand a fi aplicata doar in acele cazuri in care ar deveni evident faptul ca imprumutatul nu va mai dori sau nu va mai putea restitui imprumutul acordat.

e). Hotararea instantei de apel a fost data cu gresita aplicare a prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, referitor la caracterul negociat a contractelor.

In acest sens a sustinut ca intre conventiile de credit supuse analizei exista diferente semnificative, care depasesc sfera unor simple particularitati exprimate de catre clienti.,

Se poate observa ca in ce priveste clauzele inserate la art. 5 lit. a) din Conditiile speciale, exista diferente de valoare de la un contract la altul, aceleasi diferente existand si in cazul ratei dobanzii.

In opinia recurentei, toate aceste diferente reprezinta dovada clara a negocierii conditiilor comerciale in care fiecare dintre aceste imprumuturi a fost acordate.

Formularea standardizata, similara, folosita la redactarea acestor conventii de credit, este rezultatul caracterului tehnic al activitatii de creditare, iar nu o dovada in sensul lipsei de negociere.

Faptul negocierii contractelor de credit rezulta si din aceea ca fiecarui consumator i-a fost inmanat cate un exemplar de pe contract, anterior semnarii acestuia.

Elementul negocierii rezulta din diferentele de cost existente in toate aceste contracte, precum si din faptul ca cu diversi consumatori s-au semnat acte aditionale la contractele de credit.

Mai mult, o parte dintre reclamanti au incheiat aceste contracte de credit, in vederea refinantarii creditelor aflate in derulare la alte banci, aceasta insemnand ca sa negociat cu parata conditii financiare mai avantajoase decat cele ofe-rite de respectivele banci.

f). Instanta de apei a pronuntat hotararea recurata cu gresita interpretare a prevederilor art. 6 din Legea nr. 193/2000, atunci cand a concluzionat ca aceste contracte de credit ar putea continua si in lipsa clauzelor contractuale anulate ca fiind abuzive.

Nu s-a tinut cont de faptul ca, prin anularea clauzelor privitoare la dobanzi si comisioane, contractele s-au rearanjat intr-o maniera care a permis consumatorilor sa beneficieze de costul de creditare sub media pietei, contrabalansand echilibrul contractual, or, verificarea si cenzurarea clauzelor contractuale cu caracter abuziv trebuie sa aiba ca finalitate restabilirea echilibrului contractual, iar nu contrabalansarea acestuia in favoarea celeilalte parti.

Prin decizia recurata, instanta de apel a modificat echilibrul contractual in favoarea consumatorilor, deoarece, a transformat dobanda variabila intr-o dobanda fixa, cuantumul acesteia fiind unul sub costurile actuale, si a redus D.A.E. la aproximativ 50% din valoarea initiala, fara a face o minima verificare a imprejurarii daca, in noile conditii, parata ar mai fi in masura sa isi acopere costurile.

g). Prin hotararea pronuntata, instanta de apel a facut o gresita aplicare a principiului „resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis.”

Prima instanta, atunci cand a dispus anularea actelor juridice subsecvente conventiilor de credit, a incalcat principiul disponibilitatii, acordand reclamantilor mc i mult decat au cerut, iar instanta de apel nu a motivat solutia de respingere a acestui motiv de apel.

Potrivit doctrinei de specialitate, desfiintarea actului subsecvent se produce ca urmare a desfiintarii actului juridic principal, iar nu ca urmare a eliminarii din cuprinsul actului juridic principal a uneia sau a mai multor clauze.

In speta, actul juridic principal, contractul de credit, continua sa existe si sa produca efecte juridice, motiv pentru care nu s-ar putea retine aplicarea acestui principiu, raportat la actele juridice subsecvente, mai ales ca acestea s-au incheiat pe baza liberului consimtamant exprimat de parti, care a fost manifestat fie in mod expres, prin semnarea actelor aditionale, fie in mod tacit, prin neexercitarea dreptului de a denunta aceste acte aditionale.

Actele aditionale au fost incheiate in scopul renegocierii clauzelor apreciate ca fiind abuzive, pentru alinierea la cerintele O.U.G. nr. 50/2010, cu scopul savgardarii contractului.

h). Decizia recurata a fost data cu gresita aplicare a dispozitiilor art. 274 raportat la art. 129 alin. (5) C. proc. civ., in ce priveste cheltuielile de judecata.

Aceste cheltuieli de judecata au fost acordate fara sa se verifice realitatea, necesitatea si caracterul lor rezonabil, sumele pretinse cu acest titlu nefiind dovedite in conditiile legii, nota depusa in 19 februarie 2014 la dosarul cauzei, fiind de fapt o evidenta a cheltuielilor de judecata solicitate pentru fiecare dintre reclamanti, fara a se indica provenienta acestor sume si in ce a constat, in mod concret, fiecare dintre aceste cheltuieli.

Totodata, recurenta-parata a subliniat faptul ca sumele acordate cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezinta onorariu avocat de succes care nu trebuie sa fie suportat de partea cazuta m pretentii.

S-a subliniat faptul ca, fata de cuantumul sumelor solicitate cu titlul de cheltuieli de judecata, acordate de instanta de apel, aceste sume reprezinta, de fapt, onorariu avocatial de succes, care potrivit jurisprudentei, constituie o rasplata suplimentara a muncii efectiv prestata de avocat, iar, ca atare, aceasta suma nu se impune a fi recuperata de la partea care a pierdut procesul.

In plus, fata de dispozitiile art. 274 alin. (3), cuantumul cheltuielilor solicitate cu titlu de onorariu avocatial este excesiv si disproportionat de mare, fata de munca efectiv prestata de catre aparatorul reclamantilor si trebuia cenzurat de catre instanta, media sumelor pretinse situandu-se la peste 5.000 lei pentru fiecare dintre reclamanti, cuantum care este exagerat, avand in vedere ca ne aflam in prezenta unui litigiu colectiv, in care munca prestata de avocat s-a subsumat stabilirii unei strategii generale si cumulate pentru toti intimatii-reclamanti.

Analizand decizia recurata, prin raportare la criticile formulate, Inalta Curte constata ca recursul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:

1. Criticile de la pct. 1, nu pot fi retinute, hotararea instantei de apel cuprinzand considerentele de fapt si de drept care au condus-o la respectiva solutie.

Instanta de apel nu a analizat fiecare motive de apel in parte, dar Ie-a grupat in trei categorii, respectiv: 1) critici referitoare la nepronuntarea primei instante asupra excelptiei inadmisibilitatii invocate prin intampinare; 2) critici sub aspectul faptului ca acele clauze contractuale referitoare la dobanzi si comisioane fac parte din pretul total al contractului si sunt exceptate de la controlul caracterului abuziv; 3) critici referitoare la neanalizarea conditiilor ce trebuie indeplinite simultan, prevazute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, dupa care a trecut la analiza fiecarei categorii de critici, in parte.

Faptul ca motivarea este succinta, nu inseamna ca instanta de apel nu a raspuns la criticile formulate de catre apelanta parata.

Cat timp parata a formulat apel, criticand hotararea primei instante sub aspecte precis determinate, instanta de apel nu era obligata sa reanalizeze hotararea primei instante, sub toate aspectele invocate in cererea de chemare in judecata si prin intampinare, ci doar prin prisma criticilor formulate de apelanta-parata, ceea ce a si facut.

Faptul ca parata-recurenta apreciaza ca hotararea recurata nu e suficient motivata, in ce priveste conditiile prevazute de art. 6 din Legea nr. 193/2000, reprezinta o parere subiectiva a acesteia, cat timp nu arata sub ce aspecte nu este suficient motivata.

De asemenea, recurenta-parata nu a aratat de ce considerentele instantei de apel, cu privire la comisionul de risc, sunt straine de natura pricinii, astfel incat nu se poate raspunde, in mod concret, acestei critici, mai ales ca instanta de apel si-a motivat hotararea, inclusiv, sub acest aspect.

In ce priveste critica referitoare la neadmiterea cererii de administrare a probei cu expertiza tehnica de specialitate si incalcarea, in acest fel, a dreptului la un proces echitabil, drept consacrat de C.A.D.O.L.F., nici aceasta nu poate fi retinuta, deoarece, in litigiile de acest tip, dintre profesionistii care sunt specializati in acordarea de credite, cum este parata si consumatorii neprofesionisti, nu se pot administra alte probe decat proba cu inscrisuri, dar cu inscrisuri care sunt preexistente momentului introducerii ce{rerii de chemare in judecata la prima instanta, aprecierea caracterului atuziv al unor clauze in contractele de credit, trebuind sa se faca, exclusiv, pe baza acestor inscrisuri si al cuprinsului clauzelor insasi, si nu pe baza unei expertize tehnice de specialitatea finante-banci, care nu ar fi avut nicio relevanta in cauza, deoarece s-ar fi raportat la elemente extrinseci contractelor de credit.

In ce priveste critica referitoare la faptul ca instanta de apel nu ar fi analizat motivele de apel dezvoltate la pct. 3.1.2, 3.4.2, 3.4.5, 3.5.5, 3.6, 3.7, 3.8, 3.9 si 3.10 din motivele de apel, nici aceasta nu este fondata, deoarece instanta de apel a grupat criticile in trei categorii, iar aceste critici, pe care Ie-a enumerat recurenta-parata, au fost tratate atat la pct. 2 din considerente cat si la pct. 3, subpct. a, b si c, in mod unitar si nu pe fiecare, separat.

2. Nici criticile de la pct. 2 nu pot fi retinute.

In primul rand, nu poate fi vorba de interpretarea gresita a actului juridic dedus judecatii, bazat pe faptul ca instanta de apel nu ar fi luat act de toate tranzactiile incheiate intre paratii si o parte dintre intimatii-reclamanti.

In al doilea rand, verificand tranzactiile depuse in dosarul instantei de apel, s-a constatat ca in afara de reclamantii B.C.V., B.E.D., D.B. si O. (fosta C.) M., toti ceilalti reclamanti, adica A.B.V. – fila 136; A.M.C. – fila 136; A.S. – fila 137; A.G. – fila 137; B.M. – fila 136; B.A.O. – fila 136 (atat pentru contractul de credit din 11 octombrie 2007, cat si pentru contractul din 23 septembrie 2008); C.A.L. – fila 78; C.L.D. – fila 78; C.D.M. – fila 136; C.I.L. – fila 79; C.I.C. – fila 80; C.D. – fila 80; C.L.G. – fila 81; C.C. – fila 81; C.F. – fila 136; C.D.A. – fila 136; D.C.S. – fila 83; D.A.A. – fila 83; D.C.M. – fila 136; D.R.C. – fila 136; D.A.V. – fila 90; D.A. – fila 90; F.M. – fila 91; G.V.G. – fila 92; G.E. – fila 92; H.B. – fila 94; L.G. – fila 136; I.C.A. – fila 136; L.C.F.M. – fila 136; L.D.E. – fila 136; M.E. – fila 36; M.N. – fila136; M.G.T. – fila 137; M.M. – fila 137; M.R.M. – fila 101; N.A. – fila 114; P.N. – fila 105; P.E.M. – fila 105; P.C.M. – fila 107; P.S.C. – fila 107; P.B. – fila 108; P.E.C. – fila 109; P.D., – fila 109; S.I.A. – fila 94; S.G.M. – fila 110; S.C.R. – fila 110; V.D.I. – fila 136; V.C. – fila 112; V.C.I. – fila 112;V.R.M. – fila 113; V.D.G. – fila 113, figureaza ca parti in Dosarul nr. 53790/3/2010 si nu in Dosarul nr. 76330/3/2011.

3. Nici critica formulata la pct. 3 nu poate fi retinuta, deoarece instanta de apel, la pct. 1 din considerente, a aratat ca nu poate retine exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata, motivat de faptul ca aceasta exceptie a fost formulata ca o aparare de fond, si nu ca o exceptie procesuala.

Oricum, aceasta exceptie este nefondata, deoarece, cererea in constatarea nulitatii absolute a unor clauze dintr-un act juridic nu poate fi confundata cu actiunea in constatare, intemeiata pe prevederile art. 111 C. proc. civ.

4. Nici criticile de la pct. 4 nu pot fi retinute.

a). Instanta de apel ja facut o corecta aplicare a dispozitiilor art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000, cu privire la neexceptarea de la controlul caracterului abuziv al clauzelor care tin de caracterul adecvat al pretului.

Exista o practica constanta, atat a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cat si a C.J.U.E., cu privire la faptul ca o instanta poate analiza o clauza ce se refera la obiectul principal al contractului sau la caracterul adecvat al pretului sau al remuneratiei, cat timp acestea nu au fost redactate in mod clar si inteligibil.

Problema a fost transata si in jurisprudenta C.J.U.E., unde, de exemplu, in cauza nr. C-484/08 se arata ca: „ dispozitiile art. 4 alin. (2) si art. 8 din Directiva nr. 93/13/CE, trebuie interpretate in sensul ca nu se opun unei reglementari . care autorizeaza un control jurisdictional al caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al pretului sau a remuneratie, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, iar pe de alta parte, chiar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si inteligibil”.

In acelasi sens, in cauza nr. C-241/98, Curtea de Justitie a U.E. a aratat ca recunoaste judecatorului puterea de a declara din oficiu, ca nule, clauzele abuzive ale unui contract, aratand, totodata, ca aceasta putere „se incadreaza pe deplin in contextul general al protectiei speciale pe care directiva tinde sa o recunoasca interesului colectivitatii, care, facand parte din ordinea publica economica, depaseste interesele specifice ale unor parti. Exista, cu alte cuvinte, un interes public ca aceste clauze prejudiciabile pentru consumator sa nu-si produca efectele”.

Prin urmare, instantele au dreptul sa examineze caracterul abuziv al clauzelor privind pretul, chiar daca acestea sunt redactate in mod clar si inteligibil, cu atat mai mult avand acest drept atunci cand aceste clauze nu sunt redactate intr-un limbaj clar si inteligibil, putandu-se afirma ca nu au doar dreptul, ci au chiar obligatia de a face acest lucru.

In acest context, trebuie analizat ce inseamna redactarea clauzelor „intr-un limbaj clar si inteligibil”.

Limbaj clar inseamna, in primul rand, exprimarea corecta din punct de vedere gramatical, sub acest aspect, chiar daca respectivele clauze au fost exprimate clar din punct de vedere gramatical, trebuie tinut seama de faptul ca ele nu au fost negociate, contractul fiind unul de adeziune, iar faptul ca banca a informat pe reclamanti in legatura cu continutul contractului si ca Ie-a lasat timp de analiza si gandire, nu inseamna ca a si negociat aceste clauze cu reclamantii.

In ce priveste limbajul inteligibil, Inalta Curte apreciaza ca acest caracter inseamna mult mai mult, respectiv inseamna posibilitatea pentru consumatori sa prevada consecintele ce decurg din cuprinsul clauzelor contractului, mai ales sub aspectul consecintelor economice care rezulta din acesta, in ceea ce-i priveste.

In acest sens, sunt relevante concluziile’ la care a ajuns C.J.U.E., in cauza nr. C-26/13 (Arpad Kasler impotriva O.T.P. Jelzalogbank Zrt) expuse in parag. 67, 72, 73, 74 si mai ales 75.

C.J.U.E. a aratat urmatoarele: „Art. 4 alin. (2) din Directiva nr. 93/13/CEE, trebuie interpretat in sensul ca, in ceea ce priveste o clauza contractuala., cerinta potrivit careia o clauza contractuala trebuie redactata in mod clar si inteligibil, trebuie inteleasa ca impunand nu numai ca respectiva clauza sa fie inteligibila pentru consumator din punct de vedere gramatical, ci si ca contractul sa expuna in mod transparent functionarea concreta a mecanismului. la care se refera clauza respectiva, precum si relatia dintre acest mecanism si cel prevazut prin alte clauzeastfel incat consumatorul sa poata sa evalueze, pe baza unor criterii clare si inteligibile, consecintele economice care rezulta din aceasta in ceea ce-l priveste”.

Recurenta-parata a afirmat ca, in speta de fata, costul total al creditului (D.A.E.) este exprimat intr-un limbaj clar si usor inteligibil, insa sintagma „schimbare semnificativa pe piata monetara”, nu respecta, in nici un caz, cerintele aratate mai sus, mai ales in ce priveste consecintele economice in ce-i priveste pe consumatori.

b). Instanta de apel a facut o corecta aplicare a dispozitiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, in ce priveste comisionul de risc, prevazut la art. 5 lit. a) din Conditiile speciale.

In critica sa, vizand acest aspect, :recurenta-parata s-a referit, indeosebi, la faptul ca fiecare dintre consumatori a cunoscut existenta comisionului de risc si intinderea acestuia, prin urmare reclamantii si-ar fi asumat plata acestui comision.

Recurenta-parata a incercat sa justifice in ce ar consta contraprestatia sa legata de perceperea acestui comision, insa, aceasta nu a reusit sa clarifice de ce costurile legate de acordarea, administrarea si monitorizarea creditului, precum si beneficiul pe care si l-a propus, nu pot fi acoperite doar prin perceperea dobanzii.

Nu se poate retine sustinerea recurentei-parate ca aceasta clauza, in sine, este clara, pentru ca trebuia clarificata necesitatea ei, prin aratarea contraprestatiei din partea bancii.

Faptul ca orice banca desfasoara operatiuni de monitorizare a situatiei creditului, face parte din firescul activitatii bancare, iar costurile ar putea fi acoperite prin perceperea dobanzii, recurenta-parata nejustificand, in mod credibil, de ce mai era nevoie si de comisionul de risc, mai ales ca afirmatia potrivit careia acest comision trebuie suportat de consumatori, nu face decat sa intareasca ideea ca, de fapt, aceasta clauza, privind comisionul de risc, creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor in defavoarea consumatorilor.

Caracterul semnificativ al dezechilibrului rezulta dintr-un simplu calcul economic, comisionul de risc fiind platit luna de luna, de-a lungul derularii contractului, dubland, practic dobanda.

Sub acest aspect a retinut instanta de apel ca aceasta clauza reprezinta un al doilea cost al creditului, cost care nu are o justificare intr-o contraprestatiei din partea bancii.

Nu poate fi retinuta nici sustinerea ca perceperea comisionului de risc ar veni sa completeze garantia restituirii imprumutului, chiar si in ipoteza in care ar exista garantii reale sau personale, stiut fiind faptul ca bancile conditioneaza acordarea imprumuturilor pe termen lung, de constituirea unor garantii, de obicei reale, care sa depaseasca cu mult valoarea imprumutului.

In ce priveste critica cu privire la necompetenta instantelor de a analiza caracterul abuziv al comisionului de risc, pe motiv ca acesta face parte din pretul contractului, pentru aceleasi considerente de la pct. 4 lit. a), Inalta Curte retine ca instanta de judecata nu numai ca poate sa faca o astfel de analiza, dar este chiar obligata.

c). Instanta de apel a pronuntat decizia recurata cu corecta aplicare a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, in ce priveste clauzele referitoare la revizuirea dobanzii.

In primul rand trebuie subliniat faptul ca, in ce priveste clauza de la art. 3 lit. d) din Conditiile speciale, sintagma „schimbari semnificative pe piata monetara” se incadreaza, in mod clar, in prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, deoarece aceasta formulare nu surprinde intr-un limbaj clar si usor inteligibil, mecanismul de revizuire a ratei dobanzii, acest mecanism fiind lasat la aprecierea unilaterala a bancii, care poate aprecia, potrivit propriilor interese, ce inseamna schimbari semnificative pe piata monetara si poate sa comunice consumatorului noua rata a dobanzii fara ca acesta sa se poata opune sau negocia, fiind evident ca se creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in detrimentul consumatorilor, si contrar cerintelor bunei credinte.

Este adevarat ca, in principiu, chiar prin denumirea data clauzei, partile au inteles ca imprumutul sa se acorde cu o dobanda variabila in timp, insa tocmai mecanismul prin care aceasta evolueaza in timp, in partea variabila, nu este exprimat intr-un limbaj clar si inteligibil, fiind, astfel, o clauza abuziva.

Este gresita sustinerea recurentei-parate in sensul ca instanta putea sa anuleze, in pate, clauza considerata abuziva si sa oblige profesionistul la utilizarea unui alt indicator, deoarece, instanta nu poate decat anula clauza sau partea din clauza care este gasita abuziva, contractul urmand sa continue doar daca partile accepta acest lucru.

Aceasta concluzie rezulta si din jurisprudenta C.J.U.E., care, in cauza nr. C-618/10, a statuat ca instanta nationala nu poate modifica continutul unei clauze abuzive care figureaza intr-un contract incheiat intre un comerciant si un consumator, atunci cand constata existenta unei astfel de clauze instanta nationala trebuie sa dispuna doar ca aceasta nu se aplica.

Dezechilibrul creat intre drepturile si obligatiile partilor, in defavoarea consumatorilor, este semnificai v, deoarece, pe de o parte, lasa doar la aprecierea profesionistului stabilirea partii variabile din dobanda, ca parte care, prin evolutia in timp poate duce la marirea semnificativa a costului imprumutului, iar pe de alta parte, s-a si dovedit ca interpretarea data de catre banca acestei clauze nu a dus niciodata la micsorarea dobanzii, ci doar la marirea ei.

In ce priveste administrarea probei cu expertiza tehnica de specialitate, aceasta nu ar fi fost utila cauzei pentru aceleasi considerente aratate la pct. 1.

Sustinerea recurentei-parate in sensul ca legislatia existenta permite perceperea de dobanzi variabile pentru creditele acordate, este adevarata, insa numai ca principiu general, pentru ca, in concret, clauzele respective trebuie sa respecte conditiile cerute de Legea nr. 193/2000 si de Directiva nr. 93/13/CEE, ceea ce, in concret, asa dupa cum s-a aratat mai sus, clauza privind ajustarea dobanzii nu o face in ce priveste limbajul clar si inteligibil relativ la mecanismul de evolutie in timp al acesteia.

d). Hotararea instantei de apel a fost pronuntata cu corecta aplicare a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 si in ce priveste clauzele privind scadenta anticipata.

Aceste clauze nu trebui interpretate prin prisma reglementarilor din dreptul comun, ci prin prisma legislatiei speciale, prevazuta de Legea nr. 193/2000 si Directiva nr. 93/13/CEE.

Asa dupa cum a retinut atat prima instanta cat si instanta de apel, clauzele privind scadenta anticipata a creditului sunt abuzive, deoarece nu au fost negociate cu consumatorii, contractele de imprumut fiind preformulate, iar simpla informare a consumatorilor nu echivaleaza cu negocierea contractelor, pe de o parte, iar pe de alta parte, clauzele privind scadenta anticipata pentru alte motive decat cele privind neplata ratelor si neexecutarea unor obligatii fata de alte banci sau societati financiare creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in defavoarea consumatorilor, fiind incheiate cu rea credinta din partea recurentei-parate, deoarece aceste situatii nu au legatura cu executarea obligatiilor concrete ale partilor, normale intr-un contract de credit si lasa la liberul arbitru al bancii momentul in care aceasta poate declara scadent creditul respectiv.

Afirmatiile recurentei-parate in sensul ca nu ar fi in interesul sau declararea scadentei anticipate nu pot fi luate in seama, analiza caracterului abuziv al acestor clauze trebuind sa se faca doar in functie de continutul concret al lor, si nu de pozitia bancii fata de aplicarea sau nu a acestor clauze in derularea contractului.

e). Hotararea instantei de apel a fost data cu corecta aplicare a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, referitor la caracterul negociat al contractelor.

Afirmatia recurentei-parate in sensul ca s-a dovedit caracterul negociat al conventiilor de credit datorita diferentelor semnificative existente intre clauzele acestor contracte,pentru diversi consumatori, are doar un caracter speculativ, acest caracter negociat neputandu-se analiza in acest mod, ci do-ar prin referire la clauzele concrete ale fiecarui contract sau tip de contract.

Este evident faptul ca, asa dupa cum a retinut si instanta de apel, intre contractele ce fac obiectul cauzei deduse judecatii exista diferentieri, dar aceste diferentieri sunt datorate diferentierii de venituri si situatii concrete intre consumatori, caracterul nenegociat al acestor contracte fiind prezumat chiar de catre legiuitor, iar formularea standardizata vine in sprijinul acestei prezumtii.

Faptul ca fiecarui consumator i-a fost inmanat cate un exemplar din contract nu echivaleaza cu negocierea, banca si reclamantii nefiind pe pozitii de egalitate nici in ce priveste cunostintele juridice si economice, nici in ce priveste puterea financiara si nici in ce priveste puterea de negociere.

Faptul incheierii de acte aditionale nu poate dovedi negocierea, mai mult, prin aceste acte aditionale banca incercand doar sa acopere caracterul abuziv a unor clauze contractuale, in urma aparitiei O.U.G. nr. 50/2010, cum ar fi, de pilda, transformarea comisionului de risc in comision de administrare.

Nici faptul incheierii acestor contracte de credit de catre unii dintre reclamanti in scopul refinantarii creditelor aflate in derulare la alte banci, nu poate insemna, in sine, ca acesti consumatori au negociat, in sensul legislatiei privind protectia consumatorilor, clauzele din contractele de imprumut incheiate cu recjrenta-parata.

f). Nici critica privinc gresita interpretare a prevederilor art. 6 din Legea nr. 193/2000 nu poate fi retinuta.

Art. 6 din Legea nr. 193/2000 nu poate fi interpretat in sensul ca ar reveni instantei de judecata obligatia de a analiza daca, dupa eliminarea clauzelor abuzive, contractul de imprumut mai poate continua, partile putand negocia, cu buna credinta, derularea contractului in conditiile de dupa eliminarea clauzelor declarate abuzive sau pot negocia modificarea acelor clauze, mai ales ca nu s-a facut dovada faptului ca prin declararea ca abuziva a clauzelor respective, echilibrul contractual ar fi fost contra¬balansat in favoarea consumatorilor.

g). Nici critica privind gresita aplicare a principiului anularii actelor subsecvente nu poate fi retinuta.

Nu trebuie anulat intregul act juridic principal pentru ca un act subsecvent sa poata fi, la randul sau, anulat, mai ales ca in cazul contractelor de credit acestea cuprind foarte multe clauze, actele aditionale anulate modificand clauzele din contractul principal care au fost constatate abuzive, fiind nule absolut, astfel incat apare fireasca consecinta desfiintarii actului subsecvent care a modificat o clauza declarata nula.

h). Criticile referitoare la acordarea cheltuielilor de judecata nu pot fi retinute.

Asa-zisa nedovedire a cheltuielilor de judecata nu tine de nelegalitatea deciziei recurate, ci de netemeinicia acesteia, or, sub acest aspect, hotararea instantei de apel nu poate fi cenzurata in recurs, pct. 10, 11 ale art. 304 C. proc. civ. fiind abrogate prin O.U.G. nr. 138/2000.

In ce priveste afirmatia ca sumele acordate cu titlu de cheltuieli de judecata reprezinta onorariu avocatial de succes, nici aceasta nu poate fi retinuta cat timp acest fapt nu rezulta din contractul partilor, nefiind suficienta sustinerea recurentei-parate cu privire la cuantumul ridicat al sumelor solicitate pentru fiecare reclamant in parte, mai ales ca in fata instantei de apel recurenta-parata nici nu a solicitat cenzurarea cheltuielilor de judecata ce urmau a fi acordate reclamantilor.

Avand in vedere cele de mai sus, in baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Inalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de catre recurenta-parata SC V.R. SA Bucuresti.

In baza art. 274 C. proc. civ., va obliga pe recurenta-parata la plata urmatoarelor cheltuieli de judecata catre urmatorii intimati-parati: 2.586 lei catre D.B., 1.500 lei catre G.J.I.S., 2.601,74 lei catre U.M., 4.200 lei catre V.L.V., 3.245 lei catre O.C.I., 4.073,21 lei catre E.M., 884,92 lei catre N.M.C., 940,93 le” catre G.R.C., 894,17 lei catre M.C., 5.081,10 lei catre V.C., 4.486 lei catre T.D.L., 8.588 lei catre C.M., 4.764,47 lei catre I.B.C., 4.900 lei catre F.P.F., 2.561 lei catre G.R., 3.128,12 lei catre C. (l.) L., 5.215 lei catre S.I.G., 3.932,49 lei catre C.T.M. si 2.187 lei catre M.D.N.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de parata SC V.R. SA Bucuresti, impotriva Deciziei civile nr. 175 din 5 martie 2014, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a V-a civila.

Obliga recurenta-parata SC V.R. SA Bucuresti la plata cheltuielilor de judecata catre intimatii – parati, astfel: 2.586 lei catre D.B., 1.500 lei catre G.J.I.S., 2.601,74 lei catre U.M., 4.200 lei catre V.L.V., 3.245 lei catre O.C.I., 4.073,21 lei catre E.M., 884,92 lei catre N.M.C., 940,93 lei catre G.R.C., 894,17 lei catre M.C., 5.081,10 lei catre V.C., 4.486 lei catre T.D.L., 8.588 lei catre C.M., 4764,47 lei catre I.B.C., 4.900 lei catre F.P.F., 2.561 lei catre G.R., 3.128,12 lei catre C. (l.) L., 5.215 lei catre S.I.G., 3.932,49 lei catre C.T.M. si 2.187 lei catre M.D.N.

Irevocabila.

Pronuntata, in sedinta publica, astazi, 20 noiembrie 2014.