cererea de chemare in judecata si reprezentarea conventionala a persoanei juridice in fata instantelor de judecata nu se pot face prin mandatar persoana juridica

Cererea de chemare in judecata si reprezentarea conventionala a persoanei juridice in fata instantelor de judecata nu se pot face prin mandatar persoana juridica

DECIZIE nr. 9 din 4 aprilie 2016 referitoare la examinarea sesizarii formulate de Tribunalul Brasov – Sectia I civila in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: modul de interpretare a dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, in sensul de a sti daca acestea permit reprezentarea conventionala a persoanelor juridice in fata instantelor de judecata printr-un mandatar persoana juridica, inclusiv formularea cererii introductive de instanta printr-o astfel de persoana juridica, respectiv prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urma

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

Dosar nr. 507/1/2016

Iulia Cristina Tarcea                     – vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie – presedintele completului

Lavinia Curelea                            – presedintele Sectiei I civile

Roxana Popa                               – presedintele delegat al Sectiei a II-a civile

Ionel Barba                                 – presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal

Florentin Sorin Dragut                   – judecator la Sectia I civila

Mihaela Paraschiv                         – judecator la Sectia I civila

Romanita Ecaterina Vrinceanu       – judecator la Sectia I civila

Adina Georgeta Nicolae                 – judecator la Sectia I civila

Aurelia Rusu                                – judecator la Sectia I civila

Marioara Isaila                             – judecator la Sectia II-a civila

Veronica Magdalena Danaila          – judecator la Sectia II-a civila

Lucia Paulina Brehar                     – judecator la Sectia II-a civila

Eugenia Voicheci                          – judecator la Sectia II-a civila

Mirela Politeanu                            – judecator la Sectia II-a civila

Rodica Florica Voicu                      – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Angelica Denisa Stanisor               – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Veronica Nastasie                         – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Luiza Maria Paun                          – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Cezar Hincu                                 – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formeaza obiectul Dosarului nr. 507/1/2016 a fost constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 27⁵ alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sedinta este prezidata de doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

La sedinta de judecata participa doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 27⁶ din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Tribunalul Brasov – Sectia I civila in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: modul de interpretare a dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, in sensul de a sti daca acestea permit reprezentarea conventionala a persoanelor juridice in fata instantelor de judecata printr-un mandatar persoana juridica, inclusiv formularea cererii introductive de instanta printr-o astfel de persoana juridica, respectiv prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urma.

Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar au fost depuse hotarari judecatoresti in materia ce face obiectul sesizarii, relevand o practica neunitara, precum si raportul intocmit de judecatorii-raportori. Se mai refera asupra faptului ca raportul a fost comunicat partilor, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, si ca nu s-au depus puncte de vedere.

In urma deliberarilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.

INALTA CURTE,

deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:

1. Titularul si obiectul sesizarii
2. Tribunalul Brasov – Sectia I civila a dispus, prin incheierea pronuntata in data de 7 ianuarie 2016 in Dosarul nr. 21.531/197/2015, aflat pe rolul acestei instante, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile prin care sa se dezlege urmatoarea chestiune de drept: modul de interpretare a dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, in sensul de a sti daca acestea permit reprezentarea conventionala a persoanelor juridice in fata instantelor de judecata printr-un mandatar persoana juridica, inclusiv formularea cererii introductive de instanta printr-o astfel de persoana juridica, respectiv prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urma.
3. Expunerea succinta a procesului
4. Prin incheierea pronuntata la data de 28 octombrie 2015 de Judecatoria Brasov in Dosarul nr. 21.531/197/2015 s-a admis exceptia lipsei calitatii de reprezentant, invocata din oficiu, si a fost anulata cererea de investire cu formula executorie formulata de petenta N.C.S.L. prin mandatar S.C. E.K.R. S.R.L., prin reprezentant legal, retinandu-se, in esenta, ca o persoana juridica nu poate fi mandatar conventional al altei persoane juridice intr-o cerere adresata instantei si ca, desi i s-a pus in vedere petentei obligatia semnarii cererii de catre reprezentantul sau legal sau de consilierul sau juridic, iar nu de cel al mandatarului conventional, aceasta nu s-a conformat, devenind incidente dispozitiile art. 82 din Codul de procedura civila.
5. Impotriva acestei incheieri, in termen legal, a declarat apel petenta, solicitand schimbarea in tot a hotararii instantei de fond si admiterea cererii de investire cu formula executorie.
6. Prin incheierea din 7 ianuarie 2016, Tribunalul Brasov, legal investit cu judecarea apelului, a dispus sesizarea din oficiu a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in temeiul dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila.
7. Prin aceeasi incheiere, in temeiul dispozitiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedura civila, s-a dispus si suspendarea cauzei pana la pronuntarea hotararii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.

III. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii

6. Prin incheierea pronuntata la data de 7 ianuarie 2016 in Dosarul nr. 21.531/197/2015, Tribunalul Brasov – Sectia I civila a constatat admisibilitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conform art. 519 din Codul de procedura civila, motivat de urmatoarele considerente:
7. a) existenta unei cauze in curs de judecata in ultima instanta, in conditiile in care cauza de fata se afla in faza apelului declarat impotriva incheierii din data de 28 octombrie 2015 a Judecatoriei Brasov, decizia ce urmeaza a fi pronuntata fiind definitiva;
8. b) cauza se afla in competenta legala a unui complet al Tribunalului Brasov investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, conform art. 95 pct. 2 din Codul de procedura civila;
9. c) ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata:

Tribunalul Brasov a retinut ca, desi, in cauza, de dezlegarea de principiu a dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila nu depinde solutionarea raportului juridic dedus judecatii, acesta vizand investirea cu formula executorie a unui contract de credit, sesizarea instantei supreme este admisibila in baza dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, in conditiile in care de modul de solutionare a acestei chestiuni de drept depinde solutionarea definitiva a cauzei, respectiv fondul apelului dedus judecatii, cu luarea in considerare a specificului procedurii necontencioase care caracterizeaza cererea pendinte, conform art. 527 din Codul de procedura civila, prin aceasta neurmarindu-se stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana;

1. d) o chestiune de drept cu caracter de noutate si asupra careia Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat si nici sa nu fi facut obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare:

Tribunalul a constatat ca fiind indeplinita si aceasta ultima conditie, avand in vedere ca textul de lege ce se solicita a fi interpretat este continut de un act normativ relativ recent intrat in vigoare, avand un potential mai mare de a contine probleme de drept noi, de natura a genera practica neunitara, cu toate ca dificultatea sa nu este una serioasa.

A avut in vedere totodata ca acest caracter de noutate nu s-a pierdut pe parcurs, nu a facut obiectul unei jurisprudente constante, nici al unui recurs in interesul legii sau al unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

1. Punctul de vedere al completului de judecata cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
2. Completul de judecata investit cu solutionarea apelului in Dosarul nr. 21.531/197/2015 al Tribunalului Brasov – Sectia I civila a opinat in sensul ca textul de lege ce se solicita a fi interpretat de instanta suprema nu permite formularea cererii introductive de instanta in numele si interesul reclamantului/petentului persoana juridica de catre un mandatar conventional persoana juridica si nici reprezentarea sa in instanta printr-o astfel de persoana juridica, respectiv prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urma, scopul legiuitorului cu ocazia edictarii legii fiind acela ca reprezentarea juridica, ce include toate formele sale de manifestare, sa se faca prin consilierul juridic sau avocatul persoanei juridice reclamante.
3. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
4. In afara sustinerilor facute in cererea de apel, petenta nu a formulat un punct de vedere distinct cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizarii.
5. Dupa comunicarea raportului intocmit de judecatorii-raportori, aceasta nu si-a exprimat punctul de vedere asupra chestiunii deduse judecatii, asa cum prevad dispozitiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila.
6. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
7. Jurisprudenta Tribunalului Brasov: opinia majoritara este in sensul ca dispozitiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila nu permit reprezentarea conventionala a persoanelor juridice prin mandatar persoana juridica; exista si o opinie minoritara, in sens contrar. S-au depus deciziile nr. 118/Ap din 22 ianuarie 2016, nr. 38/A/CC din 12 ianuarie 2016 si nr. 55/Ap din 18 ianuarie 2016.
8. Jurisprudenta altor instante din tara: la nivel national nu exista o practica unitara, opinia majoritara fiind in sensul ca dispozitiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila nu permit reprezentarea conventionala a persoanelor juridice in fata instantelor de judecata printr-un mandatar persoana juridica, inclusiv formularea cererii introductive printr-un astfel de mandatar. Potrivit opiniei minoritare, o persoana juridica poate fi mandatarul conventional al unei alte persoane juridice in fata instantei de judecata, inclusiv pentru formularea cererii introductive, invocandu-se in acest sens: Decizia Curtii Constitutionale nr. 485 din 23 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015; faptul ca partile sunt libere sa incheie un contract de mandat prin care sa decida cine sa le reprezinte interesele; ca dispozitiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila urmaresc profesionalizarea reprezentarii in instanta, nu instituirea unei incapacitati de exercitiu pentru persoana juridica, regula fiind aceea a deplinei capacitati de exercitiu.
9. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie – cauzele avand ca obiect cererile de investire cu formula executorie nu intra in competenta materiala a instantei supreme.

VII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale

13. In urma verificarilor efectuate se constata ca instanta de contencios constitutional nu s-a pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila. La data pronuntarii prezentei decizii, pe rolul acesteia se afla Dosarul nr. 93D/2016, in faza de raport, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a textului de lege ce face obiectul interpretarii in cauza de fata.
14. Curtea Constitutionala a pronuntat insa Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014, prin care a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 13 alin. (2) teza a II-a, art. 83 alin. (3) si art. 486 alin. (3) din Codul de procedura civila, cu referire la mentiunile care decurg din obligativitatea formularii si sustinerii cererii de recurs de catre persoanele fizice prin avocat.
15. De asemenea, Curtea Constitutionala a pronuntat Decizia nr. 485 din 23 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015, prin care a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 13 alin. (2) teza a II-a, art. 84 alin. (2), precum si art. 486 alin. (3) din Codul de procedura civila, cu referire la mentiunile care decurg din obligativitatea formularii si sustinerii cererii de recurs de catre persoanele juridice prin avocat sau consilier juridic.
16. Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca la nivelul Sectiei judiciare – Serviciul judiciar civil nu s-a verificat si nici nu se verifica, in prezent, practica judiciara, in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii.

VIII. Raportul asupra chestiunii de drept

17. Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, s-a apreciat ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila. Pe fond s-a concluzionat ca dispozitia legala cu privire la care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile nu poate fi interpretata decat in sensul limitarii reprezentarii conventionale a persoanelor juridice in fata instantelor de judecata exclusiv prin avocat sau consilier juridic, doctrina in materie fiind unanima in acest sens.
18. Inalta Curte de Casatie si Justitie

Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii-raportori si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata urmatoarele:

ASUPRA ADMISIBILITATII SESIZARII

18. Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constata ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a institutiei juridice privind pronuntarea unei hotarari prealabile reglementate de dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila.
19. In privinta obiectului si a conditiilor sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, legiuitorul, in cuprinsul articolului 519 din Codul de procedura civila, instituie o serie de conditii de admisibilitate pentru declansarea acestei proceduri, conditii care se impun a fi intrunite in mod cumulativ, respectiv:

– existenta unei cauze aflate in curs de judecata;

– cauza sa fie solutionata in ultima instanta;

– cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;

– ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata;

– chestiunea de drept identificata sa prezinte caracter de noutate si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat si nici sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.

20. Primele trei conditii de admisibilitate sunt indeplinite, intrucat litigiul in legatura cu care s-a formulat sesizarea este in curs de judecata, tribunalul investit cu solutionarea apelului urmeaza sa solutioneze cauza in ultima instanta, prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedura civila, este definitiva, iar cauza care face obiectul judecatii se afla in competenta legala a unui complet de judecata al tribunalului investit sa solutioneze pricina.
21. De asemenea se constata ca, in jurisprudenta sa (Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 43 din 20 ianuarie 2014, Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 257 din 9 aprilie 2014, Decizia nr. 8 din 27 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015 etc.), Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a retinut in mod constant ca obiectul sesizarii l-ar putea constitui atat o chestiune de drept material, cat si una de drept procedural, daca, prin consecintele pe care le produc, interpretarea si aplicarea normei de drept au aptitudinea sa determine solutionarea pe fond a cauzei, rezolvarea raportului de drept dedus judecatii.
22. In speta, aceasta conditie este indeplinita, deoarece modul in care ar urma sa fie interpretat si aplicat textul de lege cu privire la care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile influenteaza si solutia pe fond a cererii deduse judecatii.
23. Este, de asemenea, indeplinita si conditia caracterului de noutate a chestiunii de drept, continuta intr-un act normativ recent si asupra careia instanta suprema nu a statuat in niciunul din modurile prevazute de lege.
24. Examinand sesizarea, punctele de vedere si argumentele exprimate de instantele nationale, care prefigureaza existenta unei practici neunitare cu privire la interpretarea si aplicarea textului de lege in discutie, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept apreciaza chestiunea de drept supusa dezbaterii ca fiind una veritabila, existand o dificultate reala de interpretare, care necesita o rezolvare de principiu pe calea procedurii prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila.

ASUPRA FONDULUI SESIZARII

25. Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constata ca dispozitia legala cu privire la care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile nu poate fi interpretata decat in sensul limitarii reprezentarii conventionale a persoanelor juridice in fata instantelor de judecata exclusiv prin avocat sau consilier juridic, doctrina in materie fiind unanima in acest sens.
26. Solutia legislativa continuta in art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila nu este intru totul noua, ci constituie particularizarea unei solutii de principiu statuate in sistemul nostru juridic anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata (2), cu modificarile ulterioare, cu privire la problema admisibilitatii desfasurarii de catre societati a activitatilor de consultanta, asistenta si reprezentare juridica. In acest sens, prin Decizia nr. XXII din 12 iunie 2006, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite in solutionarea recursului in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 936 din 20 noiembrie 2006, s-a stabilit ca: „cererile de autorizare a constituirii si de inmatriculare a societatilor comerciale de consultanta, asistenta si reprezentare juridica sunt inadmisibile”.
27. In considerentele acestei decizii s-a retinut ca activitatile juridice de consultanta, de reprezentare si asistenta juridica, precum si de redactare de acte juridice, inclusiv a actiunilor introductive in instanta, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor, apararea si reprezentarea cu mijloace juridice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice, in raporturile cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina, constituie, dupa caz, activitati specifice profesiei de avocat, reglementate in art. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata (2), cu modificarile ulterioare, profesiei de notar public fart. 8, 9 si 10 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata (3) sau celei de executor judecatoresc (art. 7 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare).
28. De asemenea, anumite activitati juridice, cum sunt cele de reprezentare juridica, de redactare a unor acte juridice, de formulare de actiuni, de exercitare si motivare a cailor de atac, pot fi indeplinite de consilierii juridici, dar prestarea unor astfel de activitati le este permisa numai in conditiile reglementate prin art. 1-4 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completarile ulterioare, adica in calitatea lor de functionari publici sau de angajati, cu contract individual de munca, la o persoana juridica de drept public sau privat.
29. Avand in vedere ca activitatile mentionate nu se incadreaza in categoria faptelor de comert, prin raportare la dispozitiile art. 3 si 4 din Codul comercial (in vigoare la data pronuntarii deciziei in interesul legii), Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca acestea nu pot fi exercitate de societati constituite cu un asemenea obiect, cererile de autorizare a constituirii si de inmatriculare a unor astfel de societati fiind inadmisibile.
30. Rationamentul cuprins in considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 485 din 23 iunie 2015, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 13 alin. (2) teza a II-a, art. 84 alin. (2), precum si art. 486 alin. (3) din Codul de procedura civila, cu referire la mentiunile care decurg din obligativitatea formularii si sustinerii cererii de recurs de catre persoanele juridice prin avocat sau consilier juridic, nu poate fi aplicat mutatis mutandis in privinta prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, deoarece, in acest din urma caz, textul priveste exclusiv limitarea reprezentarii conventionale a persoanei juridice in fata instantei de judecata, fara a afecta regimul juridic al reprezentarii legale si fara a transforma obligatia reprezentarii si asistarii prin consilier juridic sau avocat intr-o conditie de admisibilitate a actiunii sau intr-o piedica in calea accesului la justitie.
31. In acest sens, art. 209 alin. (1) din Codul civil prevede ca persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor. In lipsa organelor de administrare, pana la data constituirii acestora, exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor care privesc persoana juridica se fac de catre fondatori ori de catre persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate in acest scop, asa cum prevede art. 210 alin. (1) din Codul civil.
32. Intrucat limitarea prevazuta de art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila intervine numai in situatia in care persoana juridica opteaza pentru reprezentare conventionala in fata instantei, caz in care isi poate alege reprezentantul doar dintre categoriile prevazute de textul mentionat, rezulta ca, in lipsa reprezentarii conventionale, drepturile procesuale ale persoanei juridice pot fi exercitate prin reprezentantul legal.
33. Contractul de mandat incheiat intre doua persoane juridice produce efecte doar in planul dreptului material, nu si in planul dreptului procesual, guvernat, in materia reprezentarii, de norme legale imperative.
34. Folosirea adverbului „numai” din textul art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila subliniaza exclusivitatea modalitatii de reprezentare conventionala a persoanelor juridice in fata instantelor, ce poate fi realizata doar de cele doua categorii de reprezentanti nominalizati de text. Aceasta concluzie reiese si din sintagma „in conditiile legii”, care face trimitere la legile ce reglementeaza profesiile de consilier juridic si avocat.
35. Activitatea de reprezentare conventionala in fata instantelor de judecata este o activitate necomerciala, rezervata prin lege avocatilor si consilierilor juridici. Or, daca s-ar agrea ideea ca o persoana juridica sa fie reprezentata de o alta persoana juridica, s-ar ajunge la concluzia, de neacceptat, ca reprezentarea in sine ar putea constitui obiect de activitate al mandatarului.
36. Avand in vedere caracterul imperativ al normei de procedura, interpretarea potrivit careia persoana juridica ar putea fi reprezentata in fata instantei printr-o alta persoana juridica, inclusiv sub aspectul formularii cererii de chemare in judecata, este lipsita de fundament legal.
37. De asemenea nu poate fi primita nici interpretarea potrivit careia cererea de chemare in judecata ar putea fi formulata si semnata de consilierul juridic sau avocatul persoanei juridice mandatare, deoarece art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila are in vedere consilierul juridic sau avocatul angajat de parte, si nu de reprezentantul conventional.
38. In ce masura solutia legislativa continuta in 84 alin. (1) din Codul de procedura civila este de natura a incalca dispozitiile constitutionale referitoare la dreptul la un proces echitabil si dreptul la aparare (astfel cum se sustine in motivarea apelului ce formeaza obiectul judecatii in cauza in care s-a solicitat pronuntarea unei hotarari prealabile) constituie o problema de constitutionalitate care nu poate fi rezolvata in cadrul mecanismului reglementat de art. 519 – 521 din Codul de procedura civila. Fiind investita in apel cu argumente ce vizeaza neconstitutionalitatea prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, instanta ar fi trebuit sa analizeze posibilitatea sesizarii instantei de contencios constitutional, singura competenta sa se pronunte cu privire la contrarietatea art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila in raport cu Legea fundamentala.
39. Investit cu o cauza similara, Tribunalul Bacau – Sectia a II-a, prin incheierea din 15 decembrie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 11.247/180/2015, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, dosarul fiind in curs de solutionare.
40. In ceea ce priveste invocarea in motivarea apelului declarat de mandatar a prevederilor art. 810 din Codul civil, potrivit carora „administratorul poate sta in justitie pentru orice cerere sau actiune referitoare la administrarea bunurilor si poate interveni in orice cerere sau actiune avand drept obiect bunurile administrate”, se constata ca din actul de sesizare nu rezulta ca solutionarea pe fond a cauzei ar depinde de modul de interpretare a acestui text legal, nefiind astfel intrunita una dintre conditiile de admisibilitate a sesizarii.
41. Astfel, atat prin incheierea din 28 octombrie 2015 a Judecatoriei Brasov, prin care s-a anulat cererea de investire cu formula executorie, precum si prin incheierea din 7 ianuarie 2016 a Tribunalului Brasov – Sectia I civila, prin care s-a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu dezlegarea chestiunii de drept, instantele au calificat raportul juridic existent intre S.C. E.K.R. SRL si creditoarea N.C.S.L. ca fiind unul de mandat, nu un raport juridic nascut dintr-o conventie de administrare a bunurilor altuia, supus prevederilor titlului V „Administrarea bunurilor altuia” din cartea a III-a „Despre bunuri” a Codului civil.
42. In cadrul procedurii prevazute de art. 519-521 din Codul de procedura civila, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu poate cenzura temeinicia acestei calificari (care ar presupune efectuarea unor verificari de fapt si analizarea probatoriului administrat in cauza), deoarece altfel s-ar transforma in instanta de control judiciar, contrar scopului si limitelor procedurii care reglementeaza pronuntarea hotararii prealabile, axata exclusiv pe „dezlegarea unor chestiuni de drept”.
43. In masura in care situatia concreta din speta va releva existenta in cauza a unui raport juridic de administrare a bunurilor altuia, institutia reprezentarii nu mai este guvernata de prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, care constituie norma generala in materia reprezentarii conventionale in fata instantelor de judecata a persoanei juridice, ci de dispozitiile speciale ale art. 810 din Codul civil, care instituie un caz de reprezentare legala, conferind administratorului dreptul de a sta in justitie pentru orice cerere sau actiune referitoare la administrarea bunurilor altuia.

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE In numele legii DECIDE:

Admite sesizarea formulata de Tribunalul Brasov – Sectia I civila in Dosarul nr. 21.531/197/2015 si, in consecinta, stabileste ca:

in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, cererea de chemare in judecata si reprezentarea conventionala a persoanei juridice in fata instantelor de judecata nu se pot face prin mandatar persoana juridica, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urma.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 4 aprilie 2016.

-****-

VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE IULIA CRISTINA TARCEA Magistrat-asistent, Elena Adriana Stamatescu

Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 400 din data de 26 mai 2016