Malpraxis. Asigurare. Angajarea raspunderii civile delictuale in cazul dovedirii malpraxisului

In cazul angajarii raspunderii civile delictuale si a dovedirii malpraxisului, este irelevant daca afectiunea produsa poate fi corectata, pentru ca daunele acordate de instanta de apel se raporteaza la suferintele indurate, si nu la efectele viitoare.

Tribunalul constata o depasire a limitelor impuse de buna-credinta, în cadrul demersului paratului de a o defaima public prin intermediul Facebook pe reclamanta, din punct de vedere al competentelor profesionale

Tribunalul constata o depasire a limitelor impuse de buna-credinta, în cadrul demersului paratului de a o defaima public prin intermediul Facebook pe reclamanta, din punct de vedere al competentelor profesionale.

Accident auto. Omisiunea victimei de a lua masuri de natura sa previna si sa evite producerea prejudiciului

Cauza producerii prejudiciului o constituie savarsirea unei actiuni sau inactiuni prin care victima, alaturi de o alta persoana, a contribuit intr-o anumita masura la producerea acestui rezultat. Omisiunea victimei de a lua anumite masuri de natura sa previna si sa evite producerea prejudiciului constituie tot o cauza de natura sa limiteze raspunderea celui vinovat la implicarea sa efectiva

Actiune in despagubiri. Prejudiciu de mediu. Raspundere obiectiva. Neanalizarea existentei legaturii de cauzalitate intre fapta imputata si rezultatul produs.

Raspunderea obiectiva instituita prin dispozitiile art. 95 alin. (1) din OUG nr. 195/2005, independenta de elementul vinovatiei (culpei) nu inseamna si o raspundere independenta de elementul legaturii de cauzalitate, in conditiile in care importanta sa este considerabila din chiar perspectiva antrenarii unei raspunderi civile delictuale obiective.
Astfel, in conditiile in care instanta a respins ca neutile cauzei probele solicitate de parat prin care urmarea demonstrarea lipsei legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita atribuita in responsabilitatea sa si prejudiciul produs reclamantei, motivand ca aspectele ce se dorea a fi dovedite prin acestea erau irelevante fata de temeiul juridic incident cauzei – art. 95 din O.U.G. nr. 195/2005, care ridica la rang de principiu caracterul obiectiv al raspunderii pentru prejudiciul produs prin poluare, independent de culpa – si de constatarea accidentului de poluare de catre Garda Nationala de Mediu, sunt intemeiate criticile formulate prin motivele de recurs relativ la lipsa de preocuparea a instantei de a analiza existenta acestui element al raspunderii civile delictuale.

Antrenarea raspunderii proprietarului pentru fapta animalului. Vatamare corporala. Prejudiciu moral suferit de victima agresiunii. Criterii de apreciere a cuantumului daunelor morale.

Conform art. 1375 NCC, proprietarul animalului raspunde independent de orice culpa pentru prejudiciile produse de animal. Raspunderea acestuia poate fi inlaturata numai daca se dovedeste ca reactia animalului a fost determinata de fapta exclusiva a victimei, a unui tert sau a unui caz de forta majora. Lipsa acestei cerinte prevazuta de dispozitiile art. 1380 NCC – care reglementeaza cazurile exoneratoare de raspundere dar si condi?iile inlaturarii raspunderii delictuale pentru fapta animalului – determina solutia de antrenare a raspunderii proprietarului animalului.

2. Prejudiciul moral a fost definit ca orice atingere adusa uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalitatii umane si care se manifesta prin suferinta fizica sau/si morala, pe care le resimte victima. Prejudiciile care altereaza sanatatea si imaginea fizica aduc atingere unora dintre prerogativele care constituie atributul personalitatii umane – dreptul la sanatate, integritate fizica si psihica (art. 58 NCC) ca ?i componente ale dreptului la via?a aparat de Conven?ia Europeana a Drepturilor Omului si trebuie sa fie reparate. Caracterul suferin?elor trebuie privit in legatura cu particularita?ile individuale ale persoanei prejudiciate, suferintele morale (psihice) fiind frica, durerea, ru?inea, triste?ea, nelini?tea, umilirea ?i alte emo?ii negative.
Fiind vorba de lezarea unor valori fara continut economic si de protejarea unor drepturi care intra, ca element al vie?ii private, in sfera art. 1 (dreptul la via?a) din Conven?ia europeana, dar si de valori aparate de art. 22 din Constitutie si art. 58 C.civ., existen?a prejudiciului este circumscrisa condi?iei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila corespunzatoare a prejudiciului real ?i efectiv produs victimei.
In ce prive?te cuantumul posibilelor despagubiri acordate, nici sistemul legislativ romanesc ?i nici normele comunitare nu prevad un mod concret de evaluare a daunelor morale, iar acest principiu, al repararii integrale a unui astfel de prejudiciu, nu poate avea decat un caracter estimativ, fapt explicabil in raport de natura neeconomica a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate banesc. Ceea ce trebuie in concret evaluat nu este prejudiciul ca atare, ci doar despagubirea ce vine sa compenseze acest prejudiciu ?i sa aduca acea satisfac?ie de ordin moral celui prejudiciat.

Malpraxis medical. Toate litigiile prevazute de legea speciala nr. 95/2006, sunt de competenta judecatoriei in prima instanta

Malpraxis Medical. Toate litigiile prevazute de legea speciala nr. 95/2006, sunt de competenta judecatoriei in prima instanta